"Eroii cartii nu sunt doar securistii pe care am avut nefericirea sa-i cunosc direct, ci si activisti ai fostului partid comunist, ofiteri ai fostului DSS si informatorii lor, toti cei care reprezinta astazi nu doar «securitatea mea», ci «a noastra, a tuturor».
Ei, mostenitorii sistemului comunist si ai politiei politice, ei, zeii de lut ai unui trecut intunecat si ai acestui prezent confuz sunt personajele acestei carti"- Marius Oprea
Istoricul brasovean Marius Oprea, poate cel mai cunoscut cercetator al istoriei Securitatii, a pregatit o noua "bomba": volumul "Mostenitorii Securitatii", ce urmeaza sa fie lansat la inceputul lunii viitoare.
Plecand de la cazuri concrete, lucrarea descrie mecanismele prin care o serie de personaje cheie ale fostei politii politice au reusit sa preia controlul asupra economiei romanesti.
Practic, in paginile cartii sale, Oprea dezvaluie legaturile dintre fostii capi ai sistemului represiv ceausist si importante figuri ale lumii politice si financiare postrevolutionare cum ar fi: Razvan Temesan, Dan Voiculescu, Sorin Ovidiu Vantu sau Viorel Hrebenciuc.
Inceputurile
Bucuresti, 1984. Un oras plin de praf si de oameni disperati, de cozi nesfarsite la salam de soia si de oameni frustrati, urmariti si inregimentati in partid.
Singurul glas al nemultumirii venea din Occident, pe calea eterului. Oamenii ascultau Europa Libera in surdina, ascunsi in apartamentele friguroase. In mediul studentesc, ina, cativa tineri de la Istorie au inceput sa ia atitudine.
Initial au fost doar patru: Marius Oprea, Sorin Matei, Caius Dobrescu, Marius Ungureanu. Toti brasoveni, studenti la Bucuresti. Discutau deschis despre felul in care comunismul distrugea Romania.
Cand i s-a propus sa intre in PCR, Oprea a refuzat. Era ceva neobisnuit, iar Securitatea l-a luat imediat "in vizor".
La inceputul lui octombrie 1987, securistii i-au facut o perchezitie inopinata in camera de camin din Grozavesti. Cautau "valuta si blugi", o gaselnita numai buna sa-l incrimineze pentru actiuni de drept comun.
Desi nu au gasit nimic, pe 17 octombrie a fost arestat, impreuna cu Sorin Matei.
Batut "mar"
A urmat o ancheta. Securistii urmareau sa gaseasca dovezi despre existenta unor asa zise inscrisuri periculoase, pe care se presupunea ca le detine.
N-au existat nici un fel de probe directe. Cineva din cercul de discutii al grupului "ciripise" la Securitate.
In timpul anchetei, Marius a incasat palme peste ceafa, lovituri cu receptorul peste fata si gat, date cu pricepere, dureroase si fara sa lase urme. Mesajul era clar.
A fost eliberat, insa a ramas pe "lista neagra".
Revolutia a venit ca o mare eliberare. A sprijinit "golaniada" din Piata Universitatii, a intrat in presa si a inceput sa se documenteze despre felul in care fusese organizata represiunea comunista.
Le-a dezvaluit in presa si a inceput sa fie "popular". A inceput sa fie amenintat si sa primeasca sfaturi "prietenesti". De doua ori a fost batut in plina strada, din senin.
Cu toate ca unul dintre agresori a fost prins, a fost eliberat inainte ca Marius sa depuna plangere. Nimeni n-a putut sa justifice de ce agresorul a fost eliberat atunci de politie.
Asupra acestuia se gasise doar un cutit. Nu avea nici un act de identitate.
Inamicul lui Temesan
In august 1992, persoane necunoscute au intrat in locuinta sa. I-au ravatit toate documentele. In mijlocul camerei si-a gasit motanul cu capul sfaramat.
Istoricul tocmai publicase listele cu informatori ai Securitatii.
De altfel, investigatiile sale i-au adus numai necazuri. Pana acum a fost dat in judecata in 4 dosare.
Primul proces l-a avut cu Razvan Temesan, fostul director al Bancorex, pe care l-a acuzat ca ar fi facut parte din Serviciul de Informatii Externe si ca ar fi acordat nenumarate credite pentru fostii ofiteri de Securitate si firmele lor.
Pana cand banca a ajuns la un rasuntator faliment. A fost dat in judecata pentru calomnie.
Initial, a fost achitat. Ulterior, instanta a dispus sa plateasca o amenda administrativa de 300.000 de lei ti daune morale de 1.000.000 de lei.
A refuzat sa o faca, iar dosarul se afla acum la Strassbourg. Nu vrea sa plateasca nici macar un leu celui care a inaugurat lungul sir al devalizarilor de banci.
Agentul "Paula"
Ultima dezvaluire a lui Oprea care a zguduit lumea politica a fost despre fostul ministru al Justitiei, Rodica Stanoiu, ajunsa intre timp consilier la Cotroceni pe probleme de siguranta nationala.
Istoricul a afirmat ca Rodica Stanoiu a fost agent al securitatii, sub numele conspirativ Paula.
Pe lista sa se mai afla si Marian Ureche, general de Securitate, cel care a condus Serviciul Independent de Protectie si Anticoruptie din ministerul Justitiei, in vremea ministeriatului aceleiasi Rodica Stanoiu.
El a descoperit si dovedit - cu sprijinul CNSAS - ca Marian Ureche a participat la foarte multe actiuni de politie politica, fiind cel care l-a persecutat pe Ioan Petru Culianu.
Fostul securist l-a dat in judecata si i-a cerut daune de 10 miliarde de lei. Oprea a castigat atat pe civil, cat si in penal.
Ca sa ajungi sa conduci un serviciu secret e nevoie sa ai avizul SRI, respectiv al CSAT. Marian Ureche le-a avut pe amandoua. Singura institutie care a reusit sa faca lumina in acest caz a fost CNSAS.
Pe care actuala putere s-a straduit din rasputeri s-o desfiinteze.
"Servicii" pentru "Hrebe"
Un raport al unui ofiter superior din SIE, amintit in cartea lui Oprea, arata ca generalul Tanasescu i-ar fi furnizat lui Viorel Hrebenciuc - vicepresedinte al PSD -
date cu caracter confidential, obtinute prin mijloace specifice, despre diverse firme si operatiuni comerciale care prezentau interes personal pentru polician, si care au fost folosite de acesta pentru obtinerea unor avantaje financiare.
Ce ne mai fac securistii?
S-a spus ca este consilierul omului de afaceri Sorin Ovidiu Vintu. Locuieste in Bucuresti, intr-un apartament de 5 camere, pentru care, in 1997, platea o chirie de numai 536 lei pe luna.
Duce o viata retrasa, rezumandu-se la intalniri discrete cu vechii "camarazi de arme“.
Ofiterii de ieri, afaceristii de azi
Fiecare dintre intermediari intentiona sa cumpere aproximativ un milion de actiuni, la pretul de 10.000 de lei bucata.
A urcat in aceasta functie din 1987. Dupa arestarea lui Iulian Vlad a disparut din Romania in Germania Occidentala si a revenit in tara tocmai din China. A devenit unul dintre consilierii lui Sorin Ovidiu Vantu.
Dupa decembrie 1989, a fost mai intai comandant adjunct al Scolii de Politie Al.I. Cuza, apoi a lucrat in Serviciul Roman de Informatii. Trecut in rezerva, s-a alaturat Partidului Romania Mare.
In prezent este secretar executiv al partidului si deputat PRM de Dambovita, membru in Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii a Camerei Deputatilor.
"Rotiri" de cadre
Concluzia celor aproape 300 de articole despre Securitate semnate Marius Oprea, este foarte clara. Securistii au fost reciclati si folositi in scopuri nedemocratice, cu complicitatea conducerii tarii de pana in 1996 si cea de dupa 2000.
Acestia ar fi fost cooptati in serviciile secrete in proportie de 30-40%, in SRI, SIE, unitatea de protocol a ministerului de Interne, UM0962, organizata de Gelu Voican Voiculescu la 1 februarie 1990, in servicii de informatii militare.
Alti 10-15% au reaparut in administratia publica si in politica. Dupa '90, cea mai mare parte dintre ei au preferat, totusi, afacerile.
Un exemplu elocvent in acest sens este cel al grupului de ofiteri care au lucrat in directiile de comert exterior ale Romaniei sau la vestita IC Dunarea.
Un alt caz este cel al FNI, cea mai mare escrocherie a ultimilor ani, al carei sistem fusese organizat si condus de foti ofiteri ai Securitatii.
___________________________________________________________________
Marius Oprea a publicat, printre altele, si o lista cu numele a 1.500 de fosti securisti, dintr-un total de 30.000 cate exista in dosarele institutiei.
___________________________________________________________________
Despre Dan Voiculescu, patronul Antenei 1, Marius Oprea scrie ca a lucrat ca sa alimenteze conturile lui Ceausescu si cele ale Securitatii, lucrand, practic, ca un agent acoperit.
Acum este presedinte de partid si aliat cu PSD.
