Pentru dobindirea unor imobile - unele adevarate valori ale patrimoniului cultural national - neinregistrate in anexele decretului de nationalizare, s-a format o adevarata practica n zeci de case vechi, unele din situl istoric al orasului, si pentru care nu sint mostenitori, sint "vinate" si revendicate prin instante, mai ales daca Primaria refuza punerea in posesie in baza legii de resort

Directia Serviciilor Publice (DSP), care are imobilele in administrare, nu a fost decit o singura data chemata la proces, si atunci a avut calitate pasiva, iar Primaria, forul superior al acesteia, n-a depus probe forte pentru a pastra imobilul in gestiune n asa se face ca, la aceasta data, DSP mai are in administrare doar 700 de imobile, dintre care 300 sint in situl istoric al orasului

Furia retrocedarii imobilelor nationalizate a cuprins Braila mai abitir decit alte orase, poate si pentru faptul ca in municipiul nostru peste jumatate dintre imobilele confiscate in 1950 reprezinta parte a patrimoniului cultural national sau cladirile detin elemente de arhitectura inscrise in patrimoniu. Situl istoric al Brailei inseamna tot centrul vechi, de la fluviu, pina la intersectia Str.

Republicii cu Bd. Al. I. Cuza, conform informatiilor detinute de noi. O data cu aparitia Legii 10/2001, privind retrocedarea imobilelor nationalizate, Primaria si implicit Directia Serviciilor Publice (DSP) au fost asaltate de cereri de retrocedare.

Exista, insa, o lacuna legislativa care a permis formarea unei adevarate retele pentru identificarea si dobindirea unor imobile, cu predilectie acelea care au fost omise din listele Decretului 92/1950, privind nationalizarea. Astfel, multe dintre casele confiscate n-au fost prinse in anexele respective si pentru ele nici nu au aparut mostenitori directi.

La aceasta baza de date, care, culmea, nu exista la DSP, au avut, totusi, acces, citiva terti. Acestia au mers pe firul istoricului cladirilor respective si le-au cerut in natura, iar daca Primaria nu le-a onorat cererea, au apelat la instanta.

In acest mod, foarte multe dintre cladirile in cauza au fost dobindite de diversi patroni, mai mari sau mai mici, care au inteles mai repede decit altii ca investitia in cladiri este de viitor.

Averea pentru care nu lupta nimeni

Directia Serviciilor Publice Braila, din cadrul Primariei, administrata de catre Emilena Huiu, mai detinea, la finele primelor 9 luni din acest an, 734 de cladiri, constind in 2.115 apartamente, dintre care 300-350 fac parte din situl istoric al Brailei, fiind amplasate in zona centrului vechi, in perimetrul Dunare - Bd, Cuza.

"Cele mai multe retrocedari s-au efectuat prin intermediul comisiei de aplicare a Legii 10, insa exista imobile - citeva zeci, daca nu mai multe- care nu figureaza in decretul de nationalizare. Notificatorii carora li se refuza retrocedarea prin intermediul acestei comisii, merg la instanta. Da, este o practica, dar nu avem noi treaba cu asta.

Noi n-am fost, niciodata, chemati la procese si au fost citeva zeci - vreo 50-60 de imobile care au fost date de instanta, desi Primaria s-a opus. O singura data, in cazul revendicarii Hotelului ?Regal?, am fost chemati si noi in instanta, desi noi gestionam aceste imobile.

Ne-am opus retrocedarii, am facut apel, insa noi avem calitate pasiva la proces, n-am putut depune probe, juristul nostru urmeaza sa-si motiveze apelul si sa identifice eventuale probe", ne-a declarat Emilena Huiu.

Hotelul "Regal"- solicitat de trei ori si identificat "la ghici"

Plecind de la un caz concret, am reusit sa identificam punctele cheie ale practicii prin care municipiul este "stirbit" de cladiri impozante - unele de patrimoniu - in favoarea unor potentati ai urbei. Este vorba despre Dosarul "Hotelul ?Regal?", imobil revendicat in trei rinduri, ca fiind mereu in alta locatie.

Chiriasii locatiei Plevna 153 ne-au facut un scurt istoric al dosarului: "In anul 2002, noi am depus cerere de cumparare a imobilului din Plevna 153, insa ni s-a spus ca nu putem sa cumparam fiindca este posibil sa existe persoane care revendica acest imobil. In anul 2004, am mers la DSP sa ne informam, sa vedem daca nu-l putem, totusi, cumpara.

Asa am aflat ca exista un proces civil, in care trei familii, Nedelcu, Minzu si Stoian, au solicitat Hotelul ?Regal?. Am constatat, insa, ca, intr-o prima situatie, cele trei familii au solicitat hotelul, ca fiind amplasat pe str. 1 Decembrie 1918, nr.2, fosta Regala 92.

Insa, la 11 februarie, Primaria le-a respins cererea de retrocedare, in baza Legii 10, motivind ca locatia respectiva a fost, deja, retrocedata, altei persoane. In a doua situatie, cele trei familii au sustinut ca Hotelul ?Regal? ar fi existat pe str. Plevnei 155, colt cu str. Regala, actual 1 Decembrie 1918.

Si de aceasta data, institutia primarului a respins cererea de retrocedare, spunind, de asemenea, ca locatia respectiva ar fi fost retrocedata. In a treia situatie, cele trei familii au ?identificat? hotelul ca fiind cladirea in care sintem noi chiriasi, Plevnei 153 cu 1 Decembrie 1918. Primaria a respins, din nou, cererea, iar presupusii mostenitori s-au adresat instantei.

In acest moment, Tribunalul a decis efectuarea unei expertize tehnice pentru gasirea locatiei in care a fost hotelul.

Consultind si noi dosarul 1189/2004, am constatat ca acesti notificatori (presupusii mostenitori ai hotelului) sint consiliati de catre un fost lucrator de la Arhivele Nationale, care le-a furnizat documente si date si i-a sprijinit efectiv in revendicarea mai multor imobile de pe raza municipiului.

De fapt, acestia au revendicat mai multe imobile despre care se credea ca nu exista persoane indreptatite sa le revendice, existind si situatii in care dupa ce acestia au cerut imobilele, au aparut si adevaratii mostenitori, conditii in care au fost nevoiti sa renunte"- se arata intr-un memoriu semnat de catre familiile Dan Paun, Marinela Ghinea, Aurelia Mocanu si Virginia Bugiugan, chiriasii

imobilului de pe str. Plevna nr. 153. Altminteri, oamenii sint revoltati de situatia in care se afla, mai ales ca in spatiile respective au investit, inca din 1994-1996, parterul fiind ocupat de trei societati comerciale.

Un imobil deja cistigat

In sprijinul cererilor facute, familiile Roman si Vasilica Nedelcu, Gheorghe si Elena Minzu si Nicu Stoian au prezentat un testament semnat de o anume Mita Oteleanu. Conform testamentului respectiv, batrina "in lipsa de mostenitori", a lasat "intreaga sa avere mobila si imobila, ce se va gasi la incetarea din viata". Actul este datat 11 mai 1982.

Atasat testamentului mai exista un certificat de mostenitor care atesta, la 26 februarie 1969, cum ca Mita Oteleanu ar fi mostenit jumatate din imobilul situat pe str. Stefan cel Mare 225, locatie in care acum se afla, conform Registrului Comertului, sediul firmelor "Minzu Impex" SRL- cu asociatii Elena (Stoian) Minzu, Gheorghe R.

Minzu si Vasile Stoian- si "Myriam Impex" SRL, cu unic asociat Roman I. Nedelcu. De asemenea, mai exista un act de vinzare-cumparare din 8 mai 1899 care atesta ca Hotelul "Regal" ar fi fost amplasat pe str. Regala nr.92, dar si un "act de vinzare" datat 31 mai 1913, in care Hotelul "Regal" era amplasat pe str. Regala, insa nu avea numar.

Cert este ca in fata Comisiei de aplicare a Legii 10, din cadrul Primariei, cele trei familii, Nedelcu, Minzu si Stoian, n-au putut dovedi ca mostenesc Hotelul "Regal", nici macar ca acesta ar fi fost amplasat pe actuala str. Plevnei nr. 153. Asa ca s-au adresat instantei.

"Aceiasi notificatori au revendicat si imobilul din Bd. Independentei 158, care, sustin, ar fi apartinut aceleeasi Mita Oteleanu.

Asa au obtinut imobilul, prin instanta, procesul este pe final, la Curtea Suprema, fiindca Primaria nu l-a dat, dar nici nu s-a prezentat cu probe tari la proces, ca sa-si sustina cauza", sustine Nicu Talascuta, chiriasul din imobilul respectiv, care, desi in cauza nu exista o hotarire definitiva si irevocabila, incepind cu data de 1 iulie 2004, a fost solicitat sa semneze contract de inchiriere

cu Nedelcu, Minzu si Stoian.

Emilena Huiu, director DSP, ne-a confirmat situatia descrisa mai sus, ba chiar ne-a informat ca din verificarile pe care le-a facut a reusit sa afle ca Hotelul "Regal" era amplasat pe coltul str. 1 Decembrie 1918, in zona Hristo Botev, ca a fost demolat si ca acolo s-au construit blocuri, iar nu in actuala locatie Plevnei 153. Despre imobilul de pe str.

Independentei 158, de asemenea, nu exista foarte multe date privind trecutul. Se stia ca acolo a fost o banca, insa DSP-ul nu detine intreaga arhiva a imobilelor confiscate si, prin urmare, nici aceea a caselor omise in listele decretului de nationalizare.

"Noi cerem informatii de la Arhivele Nationale pentru identificarea unor astfel de imobile, insa adresele s-au schimbat atit de mult si asa de des, incit nici nu se mai stie...Exista un Ghid al Municipiului Braila, vechi, in care apar unele case, insa nu aceleasi care apar si-n anexele Decretului 92/1950.

Sint multe care nu apar in decret, deci nu exista, n-au mostenitor sau au, dar nu poate fi constituit dreptul si atunci solicitantii ajung in instanta. Acolo se cistiga sau se pierd aceste case. Sint citeva zeci, cistigate, in acest an, pina acum, in acest mod.

Primaria este institutia care ne reprezinta acolo, noi - v-am zis - doar in cazul Hotelului ?Regal? am fost chemati", a adaugat Emilena Huiu.

Nici DSP-ul nu detine probe forte pentru a sustine cauza Primariei

Situatia pe care, de asemenea, o reclama chiriasii citati mai sus se refera la faptul ca juristii Primariei nu s-ar zbate prea tare pentru a nu fi instrainate aceste imobile.

"In calitatea de chiriasi pe care o avem, am urmarit desfasurarea procesului civil, ocazie cu care am constatat ca reprezentantii Primariei si ai DSP-ului, care aveau obligatia legala sa sustina interesele Primariei, nu au facut demersuri in a demonstra ca notificatorii Nedelcu, Minzu si Stoian, nu sint indreptatiti, conform Legii 10, sa revendice imobilul in cauza.

Totodata, am constatat ca notificatorii nu au depus toate documentele prevazute de Legea 10, din care sa rezulte concret locatia Hotelului ?Regal?.

Prin eforturi proprii, am obtinut anexa Decretului 92/1950, din care rezulta ca, pina la nationalizare, imobilul ai carui chiriasi sintem a apartinut sotilor Smilovici Somelia si Isac, fapt care poate fi confirmat de reprezentanti ai Comunitatii Evreiesti din Braila", se mai arata in memoriul chiriasilor din str. Plevnei 153.

Intr-adevar, conform anexei Decretului 92, apare un imobil care ar fi apartinut familiei Smilovici, insa DSP-ul sustine ca nu-i vorba de imobilul din str. Plevnei 153: "Nu exista probe si documente clare, s-au schimbat foarte multe, adresele in primul rind. E posibil sa fie vorba despre acelasi imobil. Dar nu-i clar", a conchis Emilena Huiu.

Practic, daca DSP-ul ar detine probe, Primaria le-ar putea prezenta la instanta, pentru sustinerea cauzei. Vom reveni. (Nicoleta BUTNARU)