Controversa in jurul filmului „Trianonul care traieste in noi" si a documentarului ,,Trianon"

Un film comandat si apoi refuzat de Televiziunea Maghiara, "din motive de continut", a fost primit cu bratele deschise de comunitatea maghiara din Baia Mare. Continutul controversatului film a fost vizionat de circa 200 de persoane. Liderii comunitatii maghiare locale considera ca datele prezentate in pelicula reprezinta adevarul istoric.

"Trianonul care traieste in noi", filmul regizorului Koltay Gabor, a fost realizat la comanda Televiziunii Maghiare (MTV), sub forma unui serial alcatuit din 15 episoade. Dupa realizare, filmul a fost refuzat "din motive de continut". Nici varianta de scurt metraj, realizata ulterior de Koltay, nu a avut mai multi sorti de izbanda, fiind refuzata atat de MTV, cat si de Tabara de la Balvanyos.

Ciudat e ca aceste refuzuri nu au influentat decizia unor lideri ai comunitatii maghiare din Baia Mare, care au hotarat sa includa vizionarea documentarului in orarul manifestarilor dedicate "Zilelor Sfantului Stefan", fara a ridica vreun semn de intrebare asupra veridicitatii datelor prezentate de pelicula si, mai ales, asupra influentei pe care fimul poate sa o aiba asupra celor care l-au vizionat.

GAZETA de Maramures este singura publicatie care a reusit sa obtina "varianta scurta", intitulata "Trianon", si care, de asemenea, a fost prezentata la Baia Mare.

"Nimic deosebit"

"Cei care cunosc tema nu au gasit nimic deosebit. Nu era vorba de anexarea Transilvaniei sau asa ceva. E vorba despre acest fenomen al Trianonului, care a fost prezentat in conceptia unor istorici. Am inteles ca filmul va fi difuzat si in cinematografele din Ungaria.

Poate ca sunt niste adevaruri mai dureroase, dar care trebuiesc cunoscute, nu numai de comunitatea maghiara, ci de toti locuitorii orasului. Daca nu cunoastem trecutul, nu ne leaga nimic de aceste tinuturi si plecam mult mai usor. Filmul are si o functie educativa.

In general, au vizionat filmul batranii si pensionari, dar au fost si tineri, copii… In perioada comunista, mai ales, a fost prezentata o anumita istorie. Nu pot sa vorbesc de un moment anume, care a fost prezentat eronat, dar pe ansamblu sunt anumite chestiuni prezentate altfel", a spus David Lajos, presedintele Centrului Cultural Maghiar Teleki.

Efectul filmului

Atat regizorul, cat si liderii comunitatii maghiare din Baia Mare, considera ca scandalul iscat in jurul filmului n-a facut decat sa-i creasca celebritatea.

Numai ca dincolo de aceasta motivatie si de "functia educativa si culturala" a peliculei, ramane un mare semn de intrebare legat de efectul filmului asupra comunitatii locale maghiare. O prezentare subiectiva a unei probleme delicate in fata unor oameni fara cunostinte temeinice de istorie poate avea efecte negative.

Iar refuzul categoric de acceptare a acestei variante istorice a Trianonului din partea unor institutii ce puteau, teoretic, accepta ideea de subiectivitate, ar fi trebuit sa-i determine pe liderii comunitatii maghiare din Baia Mare sa se intrebe cat de "sanatos" este sa ia de buna aceasta varianta si sa accepte sa o prezinte, fara nici un fel de comentarii si atentionari.

Am incercat sa aflam si parerea unei persoane avizate in probleme istorice. "Eu n-am vazut filmul din motive de sanatate. Si nici nu vreau sa discut despre asta, fiindca am probleme cu inima si nu vreau sa ma enervez", a declarat, sugestiv, Gheorghe Csoma, un bun cunoscator al istoriei zonei.

Reintregirea Ungariei (?)

Filmul lui Koltay Gábor reia o idee obsesiva pentru unii istorici maghiari: aceea ca Trianonul a fost "o reglare de conturi" impusa de cateva tari, dornice sa beneficieze de pe urma infrangerii Ungariei in primul razboi mondial. Din aceasta perspectiva, Ungaria a suferit o nedreptate istorica, o nedreptate care trebuie reparata.

Filmul lui Koltay vorbeste pana la saturatie despre "crucificarea Ungariei Mari" si "Ungaria sangerinda".

Imaginile prezentate, comentariul, muzica si versurile care insotesc pelicula nu se limiteaza doar la o jelanie perpetua, ci sustin sus si tare ca tratatul trebuie schimbat pentru a se reveni la Ungaria Mare, ca pacea de la Trianon a fost facuta „fara cap" si ca ar fi bine ca granitele sa fie refacute in forma lor dinainte de 1918!

Intr-o perioada in care se vorbeste tot mai des de realizarea unei mari familii a natiunilor europene, in filmul lui Koltay Gábor gasim tot felul de afirmatii revansarde de genul: "Ne vrem tara inapoi si vom muri pentru ea", "Vom lupta pana la ultima picatura de sange si steaua noastra va straluci iarasi pe cer" sau "Cand va veni vremea, noi vom fi acolo!"

Pacea de la Trianon este considerata de controversatul realizator al filmului ca fiind "pacea mortii", atat de ingrozitoare, incat reprezentantul Turciei a refuzat sa o semneze. Ne punem intrebarea fireasca de ce a semnat-o Ungaria prin reprezentantii sai? In acelasi timp, putem spune ca ambasadorul Turciei nu era reprezentantul unei democratii.

Daca vorbim de Anglia, Franta sau SUA, lucrurile se schimba…

Capitolul: Turcia

Din film mai aflam ca "Ungaria nu ar fi trebuit dezbinata pentru ca a luptat impotriva turcilor", aparand civilizatia occidentala.

Se trece cu vederea peste cateva aspecte deloc de neglijat: lupta asta seculara a durat pana in 1541, cand turcii au transformat Ungaria in pasalac; pana la cea data, ungurii au suferit mai multe infrangeri decat victorii in fata turcilor; greul luptei antiotomane a fost dus de Tara Romaneasca si Moldova; victoriile lui Iancu de Hunedoara, ajuns guvernator al Ungariei, sunt victoriile unui cneaz roman din Tara Hategului; Radu de la Afumati a purtat mai multe batalii impotriva turcilor decat Ungaria in toata existenta ei, ca stat; in vremea lui Mihai Viteazu, Ungaria nu exista pe harta politica a Europei si, mai mult, nobilimea maghiara din Transilvania, condusa de Andrei Bathory, ajunsese la o alianta cu Imperiul otoman.

Dar toate acestea tin de o istorie care n-ar mai trebui astazi sa incranceneze pe nimeni.

Lamuriri argumentate

Sfarsitul primului razboi mondial a insemnat si destramarea a trei imperii: austro-ungar, tarist si otoman. In urma Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia, desfasurata la 1 decembrie 1918, Transilvania se unea cu Romania.

Tot in acea perioada, Ungaria a pierdut si alte teritorii, care au contribuit la formarea Cehoslovaciei si a Regatului sarbo-croato-sloven.

Noua stare de lucruri a fost consfiintita prin semnarea Tratatului de la Trianon, in 4 iunie 1920 care a fost semnat de 36 de plenipotentiari, in numele a 23 de state, inclusiv Ungaria, si nu a fost un act care sa reglementeze doar problemele frontierelor dintre Ungaria si vecinii sai; a fost un tratat intre Ungaria si restul lumii (in primul razboi mondial, Ungaria s-a aflat in conflict cu peste 20 de state).

In toate teritoriile pe care le-a pierdut Ungaria in urma acestui tratat, maghiarii erau minoritari; in Transilvania, spre exemplu, ei reprezentau doar 32% din populatie, fapt recunoscut si de filmul lui Koltay. In aceste conditii, e greu sa mai sustii ca semnarea Tratatului de la Trianon nu a tinut cont de realitatile etnice si de dreptul popoarelor la autodeterminare.

Dupa cum nu este firesc sa se afirme ca "au distrus ce am creat noi in 1.000 de ani (?)". Civilizatia transilvana nu este o creatie unilaterala a unei minoritati, fie ea chiar si cea maghiara.

Principiu de instabilitate

Clauzele cele mai importante ale Tratatului (cele teritoriale si militare) au fost partial anulate prin actiunile guvernelor maghiare din 1939-1941, sprijinite de Germania nazista si Italia fascista. Ungaria a anexat atunci parti importante din Transilvania, Ucraina Subcarpatica si Voievodina sarbeasca.

"Incalcarea unilaterala a unui tratat, mai ales cand s-a savarsit prin dictat, prin forta sau amenintarea cu forta, nu inseamna nulificarea lui de drept. Tratatul de pace de la Paris, semnat de Ungaria dupa al doilea razboi mondial, la 10 februarie 1947, a restabilit clauzele teritoriale ale Tratatului de la Trianon, reconfirmandu-le prin consens international.

Contestarea Tratatului de la Trianon, in substanta sa, implica deci si contestarea celui de la Paris din 1947 si, prin aceasta, a ordinii politice si de drept instaurate dupa al doilea razboi mondial.

Ceea ce inseamna introducerea unui principiu de instabilitate in ordinea mondiala", afirma istoricul Camil Muresan intr-un studiu privitor la Tratatul de la Trianon, care este, indiscutabil, o realitate si in prezent.

Semnarea Tratatului de la Trianon, in 4 iunie 1920, a starnit mereu polemici si dispute dintre cele mai aprige, dar, cu siguranta, nimanui nu-i serveste in acest moment al istoriei alimentarea unor tendinte revansarde si revizioniste. Peste cativa ani, problema Transilvaniei va reprezenta pentru romani si maghiari cam ce reprezinta problema Alsaciei si Lorenei pentru francezi si germani.

Si-atunci, de ce?

Parerile lui Koltay Gábor

l "Intrebarile legate de Trianon, chiar si dupa 84 de ani, ar trebui sa fie o intrebare strategica a natiunii, ar trebui sa vorbim matur, sa ne scapam de catusele mentale, ar trebui sa vorbim despre aceasta intrebare a istoriei si, ca sa putem imbogati natiunea europeana, trebuie prelucrat secolul XX si in special Trianonul."

l "Trebuie sa vorbim despre el si eu acest lucru am vrut cu serialul meu. N-am nici o speranta ca acest film va schimba ceva, dar sigur va influenta niste gandiri legate de aceasta problema."

l "Trianonul este o durere care tine pana azi si nu este numai o intrebare pentru suflet, ci o problema complicata culturala, politica, despre cum s-a putut omori, dezbina o natiune unita in 1920. A ramas in viata, dar intreb: ce viata e, daca esti schilodit?"

Antecedentele unei istorii eronate

l 1940: „Societatea ungara de istorie" publica o lucrare cu titlul Transilvania. Printre autori se numarau si Teleki Pál, primul ministru al Ungariei din acea vreme, si un "specialist" in istoria Transilvaniei, Makkai László. Scopul lucrarii era acela de a-i lamuri pe Hitler si Mussolini ca Transilvania este si trebuie sa ramana a Ungariei.

l 1946: in timpul lucrarilor Conferintei de pace de la Paris, Makkai László a publicat un nou volum pe aceeasi tema (Istoria Transilvaniei) si, pentru a-i sensibiliza pe cei aflati in tabara castigatoare a celui de-al doilea razboi mondial, era redactata in limba franceza.

Coalitia antihitlerista trebuia lamurita ca Tratatul de la Trianon a fost o greseala care nu trebuie repetata si ca istoria Transilvaniei este una cu istoria Ungariei, dupa cum Ungaria presupune, in mod obligatoriu, si teritoriul transilvan.

l 1987: aparea la Editura Academiei de Stiinte a R.P.Ungare o noua Istorie a Transilvaniei, o lucrare in trei volume ce insumau 2.000 de pagini. Redactorul responsabil al lucrarii era nimeni altul decat ministrul Culturii din Ungaria, Köpczi Béla.

Trecem peste zecile de aberatii pe care autorii lucrarii le afirma, sustinandu-le cu argumente pseudostiintifice (singurul „merit" fiind ca nu-i la fel de cretina ca si cele anterioare, care sustineau, spre exemplu, ca romanii sunt majoritari in Transilvania datorita alimentatiei lor, bazata pe... produse lactate) si ne oprim la afirmatia potrivit careia Unirea din 1918 a fost rodul actiunii "unui grup al burgheziei romane din Arad". Finalmente, istoricii maghiari ajungeau si la Tratatul de la Trianon, pe care-l considerau un tratat imperialist care a dus la "destramarea statului istoric ungar".

Impuse de statele imperialiste (lucrarea si-a facut aparitia in vremea regimului comunist si terminologia trebuia sa tina seama de acest fapt), tratatele semnate la sfarsitul primului razboi mondial "nu au tinut seama de dreptul popoarelor la autodeterminare, iar in multe situatii nici de realitatile etnice".

Tratatul de la Trianon este facut responsabil de orientarea reactionara a regimului Horthy, iar alipirea Transilvaniei la Romania este considerata ca fiind un regres pentru transilvaneni. "Maghiarii din Transilvania au trait primele momente ale transformarii istoriei dezorientati, demoralizati.

Nu puteau accepta nici ideea ca organizarea de stat milenara, din care faceau parte organic si ei, dispare in cateva saptamani si nici ideea ca prin anexarea lor la o tara straina, cladita pe o baza economico-sociala mai putin dezvoltata, ii asteapta soarta de minoritari".

Constitutia Romaniei

Art.1 (1) Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.

Art.3 (1) Teritoriul Romaniei este inalienabil.

(2) Frontierele tarii sunt consfiintite prin lege organica, cu respectarea principiilor si a celorlalte norme general admise ale dreptului international.

Art.16 (2) Nimeni nu este mai presus de lege.

Art. 30 (7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestari obscene, contrare bunelor moravuri.