Sfantul Andrei e “cap de iarna”, asa spun batranii din Podeni. Traind intr-un sat aflat in muntii Mehedintiului, locuitorii din Podeni se ocupa in principal cu cresterea oilor. Din aceasta cauza, ziua Sfantului Andrei are o semnificatie deosebita si este “serbata prin nelucrare”, deoarece aceluia care va indrazni sa lucreze astazi, lupii ii vor manca oile.

Ei mai spun ca este ziua in care lupii se unesc in haite si raman infratiti pana in ziua de Boboteaza. “Cand auzi lupii din haita urland , e semn ca acestia se roaga sfantului sa ii meneasca prada” spune Petre Papava, cioban la una din stanile de la poalele muntelui.

“Lupii sunt cainii lui San`Andrei, cu care pleaca sa caute hotii de cai si de animale, dar si oamenii care au lucrat de sarbatori”.

Femeile nu umbla cu pieptenele in aceasta zi, spunand ca dintii lupilor pe animale o sa fie la fel de desi cum sunt dintii la piepten. Unele femei leaga foarfecele si pieptenii din casa, pentru ca gura fiarelor sa fie legata si sa nu se atinga de animale. De asemeni, ei nu pronunta cuvantul lup pe toata durata zilei, altfel daca il vor pronunta, cu siguranta se vor intalni cu lupul.

Nu se da si nici nu se imprumuta nimic din casa, pentru ca cel care va lua lucrul respectiv, va lua si norocul acelei case. Sunt pazite cu strasinicie sarea, focul si gunoiul, care nu se scoate din casa in aceasta zi. Tot in aceasta zi se pun boabe de grau la incoltit. Este tot o metoda de a ghici norocul in anul ce urmeaza.

Se spune ca persoana al carui grau va creste verde si fumos va avea noroc tot anul.

Spre seara, gospodinele coc turte nedospite, din faina, apa si putina sare, pe marimea fiecarui membru al familiei. Capul familiei are intotdeauna o turta mai mare iar apoi, in ordine descrescatoare, fiecare membru, pana la prichindei. Aceste turte se mananca cu mujdei de usturoi si au darul de a feri intreaga familie de boli si farmece.

In dimineata de Sfantul Andrei se face covasa, o bautura care are darul de a intineri pe cel care o bea.

“Din masuri egale de malai si faina de grau se face un pasat, peste care se pune apa calda si se lasa la loc cald sa fermenteze. Se pune apoi intr-un ceaun si se fierbe cu miere, pana se mai ingroasa. Se lasa la racit pana seara si se bea cu ai casei” spune naica Floarea din Podeni.

In noaptea asta se ingroapa “sarea vitelor”, un drob de sare care se descanta se inveleste si se ingorapa in mare taina sub pragul grajdului. “Drobul asta se dezgroapa abia la San` Gheorghe. Atunci il luam de sub prag, il amestecam cu tarate si faina de porumb si il punem la vite in iesle. Daca vitele mananca, o sa fie ferite de toare relele pe timpul anului.”

In seara de sfantul Andrei, se rupe o ramura de mar sau par si se pune intr-un borcan cu apa, la loc cald. Daca aceastea infloreau pana la Craciun se spunea ca cel care a pus creanga va avea mult noroc in anul ce vine. In trecut, aceste crengutele inflorite erau impodobite cu beteala si folosite pe post de sorcova de catre copii.