Vechile institutii de represiune erau bine cunoscute. Obiectul de activitate al fostei Securitati era stiut de toata lumea. Astfel ca, teama instalata in constiinte actiona direct, la orice legatura cu aceasta "institutie".

Disparitia ei (ca titulatura) si pasii facuti spre o societate democratica ar vrea sa marcheze faptul ca, lucrurile s-au asezat pe un fagas al deplinei legalitati, descotorosita de grosolanele influente ale politicului. Constitutia stabileste separatia puterilor in stat.

Legea de organizare judecatoreasca contine prevederi privind independenta justitiei si supunerea ei numai legii. Pagina de intampinare a site-ului Parchetului general afiseaza ca principala grija a procurorilor in desfasurarea activitatii lor, "aparararea drepturilor omului".Semnele concrete sunt, insa, altele.

Teama ne controleaza reactiile

Un studiu recent al Universitatii Harvard releva faptul ca frica este contagioasa. Ea poate fi transmisa fara implicarea vreunui proces constient. A vedea pe cineva ca adopta o postura tematoare activeaza in creier zonele care exprima emotii.

Acest caracter molipsitor al fricii a fost si este exploatat. Supunerea justitiei din interiorul ei devine deosebit de eficienta. Cateva dintre exemplele ultimilor ani, intens mediatizate, sunt elocvente.

Procurorul Budusan, fostul sef al "Anchetelor speciale" din Parchetul general a cercetat cazul Costea, numit al "afiselor electorale" si a dispus masuri concrete care au suparat in mod evident conducerea de la Cotroceni, catre care evoluau cercetarile in acest caz.

Probitatea profesionala a fost urgent taxata prin deschiderea unui dosar penal al carui subiect era tocmai procurorul. Continuarea cercetarilor in cazul "afiselor" este bine cunoscuta. Soarta procurorului, de asemenea. Parchetul general a pierdut un profesionist vertical.

Procurorul Lele a indraznit sa-si incordeze muschii si sa dispuna arestarea unui fiu de prefect, in cazul unei ample cercetari cu implicatii transfrontaliere. Premierul Adrian Nastase a iesit la rampa si a afirmat ca nu crede in arestarile de vineri seara.

Gestul confirma vadita "nesupunere" a justitiei fata de politic. Urmarea? Inculpatul este eliberat, iar procurorul urmarit penal. Cercetarile in cazul acestuia din urma continua de aproape patru ani.

Pentru intimidare, ele au fost extinse, s-au formulat acuze ce au dus la intrarea in scena a PNA si o perchezitie dupa trei ani de la deschiderea dosarului. Parchetul este lipsit de un profesionist vertical.

Moartea unui magistrat...

Situatia tragica a procurorului Panait ne inabusa comentariile. Presiuni dincolo de limita. Colegii lui confirma o probitate profesionala iesita din comun. Refuza cu tenacitate orice lucru necuvenit. A fost convenabil ca asupra mortii lui sa se lanseze ideea sinuciderii.

Neurmata de cercetari amanuntite, ci doar de tacere. Parchetul a pierdut definitiv un profesionist vertical.

Judecatoarea Andreea Ciuca a format o oaza de independenta a justitiei ce nu a putut fi supusa in nici un fel de catre autoritati, in pofida multiplelor controale dirijate.

Blocul comun format de magistrati si afirmarea cu voce tare a opiniei lor comune, ca premiera in justitia noastra, a nemultumit profund conducerea ministerului ce se vedea neputincioasa in fata hotararii de a schimba o presedinta de tribunal.

Sesizarile repetate ale acesteia, cu privire la legaturile magistratilor cu lumea interlopa si la supunerea lor vadita fata de politic au ramas fara un raspuns aparent. Ele au primit, insa, un raspuns concret pe masura. Arestarea magistratului si umflarea succesiva a acuzelor.

Cercetarile continua de un an si jumatate. Justitia este lipsita de un profesionist vertical.

Magistratul Paul Florea a avut indrazneala repetata de a infrunta puterea prin luarile publice de pozitie fata de politica de supunere practicata de Ministerul Justitiei in raport cu magistratii. In cel putin trei cazuri, amplu mediatizate, a suparat puterea prin hotararile legale pe care le-a pronuntat.

Ultimul, in ordine cronologica, a declansat o nepermisa reactie emotionala din partea presedintelui tarii. Dupa eliberarea Andreei Ciuca, presedintele Iliescu a declarat ca o astfel de hotarare constituie o lovitura sub centura data PNA.

Magistratul a fost pensionat "fara de veste", in toiul mandatului sau la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca urmare a unei sedinte furtunoase a Consiliului Superior al Magistraturii, in care ministrul justitiei, prin atitudinea vehementa a probat, inca o data, "independenta" justitiei fata de politic.

Magistratura romana a pierdut un profesionist vertical.

310 dosare in patru ani

"Noul" instrument al legii, PNA, nu se abate de la regula dovedita acum stiintific, privind transmiterea fricii de la persoana la persoana, prin subconstient. O astfel de abordare ar trebui sa bucure cetateanul onest, doritor sa vada coruptia taiata din radacina.

Numai ca frica nu este menita a se instala cu prioritate printre facatorii de marsavii, cum firesc s-ar intelege.

Statistica lansata recent de un secretar de stat din Ministerul Justitiei in cadrul unei dezbateri electorale prezentate de o televiziune locala arata ca de la infiintare PNA a avut de-a face cu 4.200 de cauze. Din acestea au fost terminate 2.800, raufacatorii fiind trimisi in judecata.

Instantele au pronuntat condamnari in 310 dosare. Adica, intr-o perioada de aproape patru ani PNA a lucrat eficient in 310 dosare. Nici una dintre statistici nu ne arata in mod concret cate dintre condamnari intra in categoria "marea coruptie".

In schimb, asemenea date ne sunt aratate de ultimul Raport de tara, care exprima nemultumirea expertilor europeni fata de inexistenta luptei impotriva acestui tip de coruptie.

Unealta politica

Modul de folosire a PNA in numele "democratiei si al libertatii" este scos in evidenta de mai multe dosare. Stenogramele sedintelor partidului de guvernamant, date publicitatii in ultimele zile, arata modul "independent" in care fostul ministru al justitiei a dat "verde" pentru dosarul Basescu.

Procedura a fost vadit precipitata dupa castigarea alegerilor locale. Basescu a acuzat public, de mai multe ori, incalcarea legii de catre procurorii PNA, respectiv audierea martorilor in absenta avocatului. Adica, doar martorul si procurorul din fata lui.

Ultimul grup ce a beneficiat de acest "tratament" a fost al celor opt martori luati de la locul de munca si dusi la sediul PNA (inclusiv o femeie gravida), de la patron la femeia de serviciu, pentru o mita de 500 euro.

Aceasta tehnica este utilizata cu perseverenta de procurorii PNA, chiar daca reprezinta o vadita incalcare a legii. Martorul este adus inaintea procurorului, singur. Avocatul persoanei acuzate nu stie nimic. Martorului i se sugereaza ce sa declare. Daca nu intelege, tonul procurorului se accentueaza.

In fine, martorului i se aduce la cunostinta ce risca daca nu spune ceea ce trebuie. Procedura preferata este cea a obtinerii denuntului. Prin denunturi au fost "pornite" destule dintre cazurile mediatizate ca succese ale PNA, de catre PNA-ul insusi.

Din acest punct de vedere, intre vechea si noua procedura nu se prea observa diferente.

PNAdrian Nastase

Procesele publice de condamnare a inamicilor poporului, tinute prin camine culturale, scoli si case ale tineretului au incetat. In forma practicata peste 40 de ani. S-a gasit, insa, un inlocuitor al acestora. Cu efecte dezastruoase la scara mai mare. Chiar anterior arestarii unei persoane se da marea veste pe canalele mediatice.

PNA ne-a anuntat arestari in avanpremiera (cazul de la Harghita). Din acel moment, informatiile negative despre persoana in cauza curg. In cateva zile, din imaginea de om a ramas numai scheletul. Sunt date publicitatii acte ce se gasesc numai in posesia procurorilor.

Sunt date publicitatii doar elemente in defavoarea persoanei impotriva careia abia s-a inceput urmarirea penala. Sunt date publicitatii declaratii de martori (luate in absenta avocatului), inainte ca acestea sa-i fie prezentate persoanei invinuite.

Sunt implicate public alte institutii ale statului, chiar daca nu exista nici o acuza care sa justifice un asemenea demers (de obicei, servicii de informatii). Presa este alimentata cu stiri, care ar cere executia in piata a proaspat invinuitului.

Interesant ar fi de stiut in cate din dosarele cu privire la care PNA a initiat asemenea campanii paralele, instantele de judecata au pronuntat condamnari, pentru aspectele raspandite in eter.

Asadar, ce nevoie mai avem de camine culturale si de case ale tineretului, cand aceste organe au la dispozitie numeroase canale media, inclusiv Internetul? Implicarea lor este, din pacate, selectiva.

Nimeni nu ne-a spus nici noua, nici instantelor de judecata ce s-a intamplat cu jaful de la SIF II Moldova sau cu cel de la Bancorex? Sunt cateva zile bune de cand procurorii au ridicat un camion cu acte de la RAFO si tot de atatea zile s-a asternut linistea. In schimb, procurorul general al PNA a hotarat sa rupa tacerea.

In cazul sesizarii facute impotriva premierului privind terenul din Zambaccian, nu numai ca a declarat la televiziune ca dosarul va fi inchis (cum? ca sa fie "inchis" trebuie mai intai "deschis"!), ci a tinut sa precizeze ca de fapt terenul a fost achizitionat de Nastase la un pret prea mare.

Lucru stiut in conditiile in care este vorba de o groapa de gunoi. Bucurestenii care cunosc zona si ce anume s-a construit pe teren nu pot decat sa hohoteasca.

Facand comparatie intre modurile diametral opuse de abordare a cauzelor, in functie de numele inscris pe dosar, observam ca textul cu procurorii "apara drepturile omului" se vrea doar fateta care, sa distinga vechile organe de cele noi.