In Viseu de Sus, padurile sunt jucate la ruleta instantei

Aplicarea Legii 1, privind retrocedarea padurilor, pune in continuare probleme instantelor de judecata, care se confrunta cu numeroase contestatii ale validarilor Comisiei Judetene. Printre deciziile luate de impartitorii dreptatii se numara si cateva erori care dau de gandit. In unele zone (Viseu, de exemplu), legea trebuie sa se aplece in fata influentelor locului.

Cazuri referitoare la aplicarea Legii 1 (privind retrocedarea padurilor) si solutionate la Judecatoria Viseu de Sus, ridica numeroase semne de intrebare prin "ninsoarea abundenta" cu contestatii. Drumul pana la instanta de judecata trece prin Comisia Locala de aplicare a Legii 1, privind retrocedarea padurilor.

Apoi prin Comisia Judeteana de validare, care analizeaza actele depuse si hotaraste cat si cum se restituie fostilor proprietari sau mostenitorilor in drept. Cei nemultumiti de deciziile Comisiei Judetene au posibilitatea contestarii pe calea instantei de judecata. Si aci, balbele...

Pasune = padure

Intr-o speta (Dosar nr. 2998/2002) solutionata de Judecatoria Viseu de Sus, un cetatean din Borsa solicita o anumita suprafata de teren. Dovada pe care a prezentat-o a fost un extras de Carte Funciara in care figura cu 5 ha de pasune. Presedintele completului de judecata, Toader Horj, a decis ca "pasune" este sinonim cu "padure".

In consecinta, i-a acordat petentului 5 ha de padure, in contradictie cu actele de Carte Funciara. Mai mult, in timpul sedintei, judecatorul a vehiculat anumiti termeni silvici de specialitate, care nu se regasesc in Cartea Funciara (de exemplu indica cu precizie numarul Unitatii de Productie – UP – in care sa se retrocedeze padurea cu pricina).

De unde aceste informatii, daca se retrocedeaza o pasune? Cazul nu este unul izolat. Tot la Judecatoria Viseu de Sus (Dosar nr. 1556/2003), cineva a solicitat o suprafata de teren pentru "lazuire" (adica terenuri care nu pot fi incadrate nici la pasune, nici la padure - o zona de tranzitie). In schimb, presedintele completului, Ioan Cian, ii acorda solicitantului o bucata sanatoasa de... padure.

Probabil, era de unde...

Lasata Sacului

In dosarul nr. 2978/2002 al Judecatoriei Viseu, o persoana din Borsa a solicitat un hectar de padure, in baza registrului agricol, care localizeaza padurea in felul urmator – la "Arsita", "Sacu", "In varf". Nu putem vorbi de numar topografic pentru amplasarea corecta.

Pe de alta parte, judecatorul Mariana Simon, presedintele completului, face schimb de amplasament, indicand Unitatea de Productie si Unitatea Amenajistica in care sa se faca reconstituirea dreptului de proprietate.

De unde aceste indicatii in registrele agricole? Raspunsul este ca in general se cauta inainte o padure care nu are alti proprietari decat Statul, care se retrocedeaza fara a exista acte justificative in acest sens. De obicei sunt paduri sanatoase, de 90-100 de ani. Intr-un alt dosar (nr.

2857/2002), judecatorul Ioan Cian comite o noua gafa, in cazul unei contestatii la o anumita anexa, in care sunt cuprinse exclusiv terenuri agricole. Fara a tine cont de acest lucru, Cian da castig de cauza solicitantului si ii acorda 9 ha de padure si alte terenuri (de data aceasta agricole).

Iar intr-un alt caz, dupa ce Comisia Judeteana valideaza 10 ha (maximul prevazut de lege in cazul persoanelor fizice), un judecator de la aceeasi visatoare instanta ii acorda peste 10 ha, unei persoane din Poienile de Sub Munte.

Iluzii optice

In 2002, Composesoratului Viseu de Sus i s-a validat o suprafata de 4.019 de hectare. Ulterior, un grup de localnici contesta titlul de proprietate si cere anularea acestuia (Dosar nr. 462/2003), sub aspectul amplasamentului. Padurea respectiva se afla in Muntele Faget (denumit de localnici "Sub poduri").

Presedintele completului, Mariana Simon, le respinge cererea, printr-o sentinta din noiembrie 2003. Petentii nu se lasa si intenteaza un nou proces (Dosar 910/2002), cu aceeasi plangere. Aceasta este solutionata de aceeasi judecatoare Mariana Simon, care, in mod bizar, admite plangerea formulata si dispune anularea titlului de proprietate a composesoratului.

Mai mult, dispune constituirea dreptului de proprietate al petentilor pe amplasamentul respectiv. Decizia este mai mult decat curioasa, pentru ca deja membrii composesoratului erau pusi in posesie si situatia era clara. In schimb, noilor petenti le-a fost validata o anumita suprafata, dar nu se precizeaza amplasamentul acesteia.

In caz ca s-ar fi suprapus, legea precizeaza ca trebuie sa primeasca un teren alaturat. Cum a identificat Mariana Simon terenul si cum a dispus anularea titlului composesoratului nu este foarte greu de imaginat. Erorile sunt umane...