Masterat la Sorbona si Geneva Mai intai a urmat cursurile Facultatii de Litere din Cluj, sectia franceza, iar apoi a primit o bursa de finantare pentru anul 2003-2004 la Geneva. Pentru ca i-a placut, s-a inscris la un al doilea masterat, la Sorbona.

La numai 24 de ani, a obtinut mentiunea "foarte bine" la sustinerea lucrarii de masterat de la Paris, din septembrie 2004: "Pentru Sorbona am intocmit o editie critica (prefata, comentarii si note) pentru un text medical din secolul XVI care descrie o boala la moda la acea vreme, melancolia.

Maladie a sufletului si a corpului, melancolia reprezinta un element esential din patologia medicinei hipocratice, cea care era inca in vigoare in acel timp. "Melancolia - o maladie in istorie Radu a abordat subiectul atat literar cat si istoric, in incercarea de a restitui o viziune asupra unei boli care acum este foarte bine delimitata.

Melancolia de atunci se regaseste acum ca depresie in limbajul psihiatric modern, " Chiar daca textul respectiv ( André Du Laurens, Discurs despre maladiile melancolice si despre vindecarea lor, Tours, 1594) ramane un text medical, el are o importanta compozitie literara.

De exemplu, pentru a explica etiologia ori simptomatologia acestei boli, autorul recurge la o sumedenie de strategii retorice care fac ca textul sa se apropie de o fictiune literara. Gasim tot felul de anecdote comice, de pastile narative care isi propun sa simplifice textul stiintificť, explica Raducu.

Toate aceste directii de studiu au fost urmate de catre tanarul reghinean atat la Geneva cat si la Paris.Retorica, subiect de cercetareLa Geneva, este membrul unei echipe de cercetare multi-universitara, formata din specialisti de la Oxford, Lyon si Paris.

Echipa studiaza probleme asemanatoare: raporturile intre retorica literara si retorica discursului stiintific. In noiembrie, ca participant in cadrul unui colocviu genevez, Radu a prezentat cu succes o parte din rezultatul lucrarilor.

Finalizarea cercetarilor va fi facuta publica in cadrul urmatoarei intalniri de acest fel, organizata in martie, la Oxford.Teza de doctorat la Sorbona. La Sorbona si-a sustinut lucrarea de masterat, iar profesorul Patrick Dandrey i-a propus sa se inscrie aici la doctorat, lucru pe care l-a si facut.

Teza, intitulata " Fabula melancolica si fictiunea erotica in Franta, din 1580 la 1680 ", necesita un volum mare de munca de documentare : " Voi incerca sa investighez, in paralel, texte medicale si texte literare din aceasta perioada.

Este interesant de vazut felul in care elemente din imaginarul medical sunt asimilate de catre imaginarul literar. Motive si teme medicale sunt reciclate de catre poeti in textele lor. Melancolia devine, incetul cu incetul, o afectiune literara si nu e de mirare ca in literatura apar personaje care mor din dragoste ", explica cu pasiune Radu.

Biblioteca din Paris si bogatia din Geneva. De putin timp Radu este salariat al Centrului National de Cercetare Francez (CNRS). Aici beneficiaza de o alocatie de cercetare, pe o perioada de trei ani.

Deoarece trebuie sa studieze pentru teza de doctorat, Radu se considera un norocos : "Am marele avantaj de a putea studia la Biblioteca Nationala din Paris, una dintre cele mai bine dotate biblioteci din Europa, mai ales in ceea ce priveste Clasicismul francez." Despre viata din Geneva, Radu povesteste fascinat: "Este incredibila bogatia ce troneaza aici.

Nori de parfum raman in urma masinilor scumpe, bancherii sunt mereu agitati, parlamentarii constipati, iar printii musulmani au diamante in urechi." Chiar daca este bursier si beneficiar al unei alocatii de cercetare doctorala la Sorbona, a fost tentat de mirajul finantelor elvetiene.

Asa ca si-a oferit serviciile unui om de afaceri de origine indiana : "Acolo trebuia sa-mi pun in valoare cunostintele de tehnoredactor pe care le-am dobandit pe vremea Oscarului Liceean de la Reghin (n.r. revista scolii), dar si cunostintele mele vagi de matematica, ca asistent pentru un investitor extrem de bogat.

Acesta plaseaza in asa-numitele "hedge funds", fonduri de investitii cu un grad de agresivitate sporit, cu un risc enorm. Acum cateva zile, a intrat triumfal in birou si m-a anuntat ca are un client nou, care vrea sa investeasca in companie aproape 140 de milioane de dolari." La inceput, Radu nu putea constientinza o suma atat de mare.

" De fapt ma ocup cu guvernarea capitalului, de investitiile pentru fiecare luna si de mesajele catre parteneri. Ma amuz sa dau telefoane la Chicago, de unde obtin coduri secrete si parole incurcate pentru a afla starea fondurilor ", marturiseste Radu.

Recunoaste ca aventura economica este o adevarata aventura pentru un literat ca el, obisnuit cu carti din secolul XVI, "aurite, si legate in piele de vitel, cu pagini otravite si cu adnotari facute de calugari nebuni" , asa cum ii place sa le caracterizeze.

Cercetare printre capsune "Ce m-am gandit eu vara asta ? Daca tot mi-e dor de Romania si daca tot imi lipseste natura, de ce n-as lucra putin si in agricultura? In fond, nu noi am fost numiti profesori capsunari?" Asa ca nu a stat prea mult pe ganduri.

Si-a ajutat un bun prieten langa Geneva, un elvetian casatorit cu o unguroaica din Lunca Muresului, care este agricultor-latifundiar. Cate 10 ore pe zi, timp de trei zile, Radu l-a ajutat: "Ce aventura ! Niciodata nu m-am simtit asa de multumit la sfarsitul zilei. Rupt de oboseala, dar cu un sentiment de implinire. Parca eram la fan la bunici.

" A cules castraveti, dovleci, capsuni, afine si a lucrat si via. "Cel mai greu a fost in vie: la fiecare trei pasi trebuia sa ma aplec si sa curat butasii de frunzulite si crengute.

Este foarte obositor, mai ales cand trei portughezi te zoresc si striga: " Pressa, pressa ! pressa trabalha! " Febra musculara pe care a dobandit-o, l-a facut sa aprecieze munca agricultorilor.Sarmalute si ciocolata elvetianLe numeste "aventuri birocratico-agricole" si se bucura ca a putut face cate putin din toate.

Ii e dor de Romania, dar nu planuieste in viitorul apropriat o vizita. Asa ca inlocuieste sarmalutele cu ciocolata elvetiana si ciorba de fasole cu melcii frantuzesti. Sarbatorile le-a petrecut alaturi de familie si iubita. Este fericit ca si-a revazut parintii, dar nu poate alunga umbra de tristete.

Nici iarna aceasta nu si-o va petrece, asa cum isi doreste mult, la gura sobei, alaturi de bunicii care i-au facut copilaria mai frumoasa.