Miercuri seara cu aproape o ora inainte de difuzarea filmului, inspre Centrul Diaconal Reformat de pe strada Eminescu veneau, sontac-sontac sau mai sprinteni, batranei care doreau sa revada istoria neamului lor, intr-o pelicula despre care auzisera ca este geniala. Strada era impanzita de echipaje de politie care supravegheau discret zona.

Vestea ca sunt forte de ordine in jur a sporit suspansul, dar si isteria. Dovedind ca sunt totusi niste luptatori cu sange rece, etnicii maghiari nu au ezitat in a vorbi cu mai multa verva. Sala mica, de 40 de locuri, s-a umplut foarte repede, dar asta nu a fost de natura sa-i dezarmeze pe cinefilii de ocazie.

Ei asteptau cu stoicism, intr-o atmosfera irespirabila, verdictul: se mai da sau nu filmul. Tinerii organizatori infiltrati mai picurau cate un strop de venin, acuzand autoritatile romane de incercare de intimidare. Atmosfera devenise un butoi de pulbere.

Prinsa pe scara, intre doua valuri, cei care urcau si cei care coborau, fara sa realizez, am spus in romaneste: "scuze, imi dati voie sa trec". Totul a incremenit intr-o clipa.

Am simtit priviri pline de ura, am simtit ca era de ajuns ca o singura voce sa dea tonul pentru a mi se aplica o corectie verbala sau chiar o imbranceala. Am vazut in jur oameni pe care ii cunosc de ani si care priveau prin mine, fara sa ma recunoasca.

Totul s-a petrecut in cateva secunde, dar in acele clipe am simtit "spaimele nationale" despre care vorbea Gyorgy Frunda intr-o carte publicata in 1997. Doar ca invers. Dupa ce m-am identificat, pentru a nu fi confundata cu cine stie ce spion, mi-am facut loc cu greu printre fetele mai mult decat ostile, printre comentariile care nu erau dintre cele mai magulitoare.

Este cumplita aceasta traire, si nu din punct de vedere al pericolului, ci a senzatiei ciudate ca te simti acuzat de vorbirea limbii romane in Romania.

Bunicii adusi la film de nepotiAm reusit sa discutam cu cativa dintre organizatori, cativa tineri care nu au apucat inca sa parcurga toate manualele de istorie, ci doar pe cele ale caror titluri le-au fost sugerate sau impuse.

Tineri care stiau doar ca "autoritatile romanesti nu ne lasa sa dam filmul", fara sa aiba habar de o lege sau de regimul difuzarii filmelor. Intrebati de ce nu au apelat la Consiliul National al Cinematografiei pentru ca filmul sa fie clasificat, tinerii au incercat sa sporeasca si mai mult misterul.

"Noi il dam intr-un spatiu privat, pentru ca filmul a fost refuzat in Ungaria, asa ca in Romania sigur nu am fi obtinut acceptul", a spus unul dintre ei, care a avut nevoie de translator pentru a se putea face inteles.

Dupa ce a sarit peste faza cu ce spune legea, Csepen Peter a trecut la alte argumente: "Nu mai dam filmul, pentru ca la Miercurea Ciuc si Odorhei am fost amendati cu cate 50 de milioane de lei.

Nu ne putem permite", s-a lamentat el, omitand ca de dragul de a-si revedea istoria, spectatorii ar fi putut sa plateasca un pret, contravaloarea biletului, si nu se poate sa nu o fi facut. Asa ar fi eliminat si suspiciunea ca tot ce e gratis, e de proasta calitate.

Organizatorii au dat semnalul de mutare a locului de vizionare la Biserica Reformata din cetate. Toata masa, peste 400 de oameni, au pornit in ritm alert catre biserica. Acolo era doar partial lumina, lipsa curentului electric fiind si un motiv pentru nedifuzarea filmului.

Dupa aproape o ora de asteptare, cand toata lumea crede ca se muta aparatura pentru a vedea filmul, in amvon a urcat preotul bisericii, care a decretat ca el nu se teme de nimeni, de aceea a si acceptat sa gazduiasca adunarea. Au vorbit pe rand, cam cat trebuia sa dureze filmul, regizorul Koltai Gabor si istoricul Rofai Erno.

Ambii au vorbit prea putin despre film, preferand sa faca o radiografie a sufletului poporului maghiar, a tolerantei care il caracterizeaza si a suferintelor prin care trece din cauza ruperii de patria-mama. Regizorul a mai spus ca ministrul culturii, Mona Musca, a fost dezinformata in legatura cu filmul, de aceea a si dispus sa fie interzis.

Koltai a mai declarat ca spera ca aceste tensiuni sa dispara si filmul sa poata fi vizionat.Tonul lui Rofai s-a dovedit mult mai vehement, dar expunerea mai reala.

Istoricul a vorbit despre momentele istorice din jurul Trianonului si despre evolutia maghiarilor pana la momentul referendumului din Ungaria, cel din 5 decembrie anul trecut, cand majoritatea celor prezenti la urne au votat impotriva acordarii dublei cetatenii maghiarilor din afara granitelor.

In momentul in care Rofai a spus: "Imi place mai mult de voi decat de ungurii din Ungaria", multimea a intrat in delir. Iar dupa aceea, in timpul intonarii imnului Ungariei, intr-un fel de transa. Daca cineva le-ar fi cerut sa mai stea acolo doua ore pentru a canta despre libertate ar fi facut-o fara ezitare.

Astfel ca, chiar si fara a viziona pelicula, sute de etnici maghiari si-au oferit satisfactie sufletului traind o parte a istoriei neamului lor.

Trianonul a pus pe jar autoritatile si politicieniiMinistrul Culturii, Mona Musca, a cerut Ministerului Administratiei si Internelor sa ia masuri urgente fata de difuzarea filmului Trianon, pentru care nu s-a cerut, deci nici nu s-a obtinut, o autorizatie din partea Centrului National al Cinematografiei.

Potrivit directorului CNC, Decebal Mitulescu, in cazul acestui film este vorba de incalcarea tripla a legii: filmul nu a primit certificat de clasificare in Registrul Cinematografiei, spatiile publice in care a fost difuzat nu sunt nici ele clasificate, dupa cum nici organizatorul proiectiilor nu este inregistrat in Registru, avand drept obiect de activitate exploatarea de filme.

Prin urmare, este vorba despre incalcarea H.G.418/2003 privind incalcarea normelor metodologice pentru organizarea, functionarea si administrarea Registrului Cinematografiei. Pentru a primi un certificat de clasificare, filmul ar fi trebuit subtitrat sau dublat in limba romana si ar fi trebuit sa i se acorde un rating.

Deputatul de Mures, Lavinia Sandru, a intervenit si ea pe langa ministrul Administratiei si Internelor, pentru a-i cere sa se respecte legea. Prefectul de Mures, Ciprian Dobre, a declarat miercuri ca nu poate actiona pana cand fapta nu s-a produs.

In timp ce la Miercurea Ciuc si Odorheiul Secuiesc doi dintre organizatori au fost amendati cu cate 50 de milioane de lei, prefectul de Cluj, Mihail Hardau, a cerut institutiilor abilitate sa se autosesizeze in legatura cu difuzarea filmului in orasul de pe Somes, la Institutul Teologic Reformat.

Prefectul a catalogat participarea unor reprezentanti ai UDMR, membri ai CJ Cluj si Consiliului Local, drept o "atitudine lipsita de eleganta politica, in contextul procesului de asezare politica guvernamentala".S-a constatat ca filmul nu are autorizatiile necesare de la CNC.

Formal vorbind, sunt de parere ca realizatorii au gresit ca nu au avut toate avizele ministerului, dar nu s-a rezolvat problema, aceasta trebuind discutata deschis.

Gyorgy Frunda, senator UDMRDaca in Ungaria a fost considerat revansard, noi de ce l-am admira? Cu acest film s-a incercat o corectare a istoriei si, in acest fel, organizatorii vroiau sa picure venin in inimile celor care convietuisc alaturi de romani.Adrian Moisoiu, Partidul Romania Mare La Targu Mures, situatia este putin mai delicata.

Nu mai trebuie sa se creeze situatii asemanatoare celor din martie ’90. Daca organizatorii ar fi respectat cele doua legi in vigoare, nu s-ar fi creat astfel de tensiuni. Filmul contesta Tratatul de la Trianon si poate produce disensiuni interetnice si interstatale.

Alaturi de ministrul Mona Musca, si eu am cerut ministrului Administratiei si Internelor sa ia; masuri pentru a fi respectata legea.Lavinia Sandru, deputat PD, vicepresedintele Comisiei de Cultura a Camerei Deputatilor