El, personal, nu a omorat pe nimeni, in schimb, militarii plasati de el in dispozitivele de aparare ale regimului Ceausescu au ucis 26 de persoane si au schilodit, cu arma de foc, alte 86.

Ulterior, pentru a nu se afla nimic despre sangele care pateaza uniforma armatei romane, a interferat, la ordinul superiorilor sai, in ancheta privind evenimentele de la Cluj din decembrie 1989, reusind, prin delatiune si mistificarea adevarului, scoaterea de sub urmarire penala a mai multor militari cercetati pentru omor.

Pentru a-si multumi pe deplin superiorii, a intocmit „note informative" impotriva celui care ancheta desfasurarea evenimentelor din 21 decembrie 1989 din Cluj, reusind, in cele din urma, trecerea in rezerva a sefului Parchetului Militar de atunci, Liviu Tit Domsa, pentru vina ca acesta reusise sa demonstreze, fara dubii,

implicarea criminala a sefilor Armatei romane in reprimarea poporului roman, in beneficiul clanului Ceausescu. Eforturile i-au fost rasplatite, o data cu preluarea puterii de catre Emil Constantinescu, in 1996, cand, sub ministrul PD al Apararii, Victor Babiuc, a devenit seful Statului Major General (SMG) al Armatei.

In aceasta calitate, a reusit sa scandalizeze intreaga tara, pe de-o parte, refuzandu-le cetatenilor Romaniei dreptul de a afla adevarul despre revolutia din 1989, si pe de alta parte obstructionand, din nou, activitatea Justitiei.

Este vorba despre emiterea controversatului Ordin 522 din 1997, care stabilea ca salariatii MApN nu pot face declaratii in legatura cu evenimentele din decembrie 1989, nici macar in fata instantei ori in fata organelor de cercetare, decat cu aprobarea Ministrului Apararii. Sa consiliem bine!

Presedintele Traian Basescu si-a ales drept consilier pe probleme de securitatea statului, in locul lui Ioan Talpes, pe nimeni altul decat pe generalul Constantin Degeratu. Pe cat de surprinzatoare poate parea aceasta decizie, luata vineri, 14 ianuarie, ea este pe atat de contestata de partenerii de guvernare ai lui Calin Popescu Tariceanu.

Presedintele interimar al PD si totodata primarul Clujului, Emil Boc, s-a aratat consternat de aceasta numire, lucru de inteles daca ar fi sa trecem in revista doar cateva puncte din activitatea din ultimii 15 ani a lui Constantin Degeratu.

Acesta a mai lucrat la Palatul Cotroceni, in perioada mandatului fostului presedinte Emil Constantinescu, detinand functia de consilier pe probleme de aparare. Intre ianuarie 1997 si septembrie 1999, Degeratu a fost seful SMG. Apoi, in decembrie 2000-martie 2001, el a detinut functia de secretar general al Ministerului Apararii Nationale.

In CV-ul sau nu este notata participarea la Revolutia de la Cluj, al carei „tactician" a fost, prin intocmirea planului de desfasurare a trupelor armate in oras pentru innabusirea manifestatiilor muncitorilor.

Un plan nobil, mort in fasa

Desi o prima legatura cu actuala putere, care i-ar fi putut redeschide calea Cotrocenilor, ar putea fi relatia de colegialitate dintre fiul acestuia (pseudonim jurnalistic: Dionisie Frigu) si liderul PD Cozmin Gusa la cotidianul clujean „Mesagerul Transilvan", numirea sa este in flagranta contradictie cu intentiile la nivel declarativ ale lui

Gusa, cu privire la aflarea adevarului Revolutiei. Liderul PD, Cozmin Gusa, si-a exprimat recent intentia de a porni un demers pentru a face lumina in evenimentele din decembrie 1989.

El a propus ca mass-media, istoricii si societatea civila sa inceapa o dezbatere publica prin care sa-i provoace pe cei implicati in evenimentele din decembrie '89 sa spuna adevarul despre cele petrecute atunci.

"Esential este sa fim in stare sa facem o dezbatere publica cu toti cei implicati, inclusiv cu Ion Iliescu, care trebuie sa-si asume responsabilitatea pentru lovitura de stat din '89 si pentru consecintele acestei lovituri de stat pe care le mai simtim si astazi", a spus Cozmin Gusa.

Acesta a afirmat ca are "relatii de comunicare" cu Virgil Magureanu, Iulian Vlad si Athanasie Stanculescu, pentru ca el crede ca "aceste persoane stiu adevarul despre lovitura de stat din '89 si acestia trebuie sa spuna public tot ce stiu".

Totodata, liderul PD sustine promovarea unei legi a lustratiei, in sensul eliminarii din viata publica a fostilor nomenclaturisti comunisti, fiind de parere ca foarte multi fosti comunisti care au avut relatii importante cu Securitatea s-au aflat dupa '89 in fruntea Romaniei.

El a mentionat ca nu are nimic impotriva ca aceste persoane sa lucreze in domeniul privat sau chiar la stat, dar sub nici o forma in functii de raspundere administrativa sau politica.

Or, din start, pentru a lamuri orice calitate „democrata" in stabilirea adevarului despre desfasurarea evenimentelor din Decembrie 1989 a lui Constantin Degeratu, acesta este, sa nu uitam, promotorul de-acum celebrului Ordin nr.

522 din 1997, prin care se interzicea cadrelor MApN sa discute cu presa ori chiar sa dea declaratii despre Revolutia din 1989 in fata instantei sau a organelor de cercetare, fara acordul ministrului Apararii.

Din proaspatul-obtinutul post, este evident ca Degeratu va continua sa impiedice opinia publica sa afle adevarul despre evenimentele din 1989 si, ceea ce e mai grav, ar putea interveni in anchetele in derulare pe aceasta tema.

Ordon: Tacere!

In 19 noiembrie 1997, in calitate de sef al SMG si secretar de stat, Constantin Degeratu semneaza Ordinul circular cu numarul 522, prin care „se suspenda temporar" dreptul tutuor angajatilor din subordinea SMG, militari sau civili, de a furniza presei informati cu privire la „activitatea proprie sau a altor persoane pe timpul evenimentelor din Decembrie 1989".

Prin acelasi act se stabileste ca „prezentarea personalului militar si civil la organele de ancheta si judecata, in orice calitate, pentru fapte legate de evenimentele din decembrie 1989, se va face numai cu aprobarea ministrului apararii nationale".

Ambele articole incalca legea, pe de-o parte dreptul constitutional al cetatenilor la informare iar pe de alta parte intra sub incidenta Codului Penal care prevede, la articolul 261 indice 1, ca "impiedicarea participarii intr-o cauza penala, civila, disciplinara sau orice alta cauza, a unui martor, expert, interpret sau

aparator, savarsita prin violenta, amenintare sau prin orice alt mijloc de constrangere indreptat impotriva sa ori a sotului sau a unei rude apropiate, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 7 ani. Tentativa se pedepseste".

Ulterior, „paternitatea" morala a acestui ordin este asumata de generalul Constantin Lucescu, care declara in fata presei, in 1998: „am raportat generalului Constantin Degeratu ca ii tin la dispozitie demisia mea in alb daca acest ordin nu este profesional si legal".

Conform Ordinului 522/1997, orice persoana care doreste sa depuna marturie sau este chemata sa depuna marturie si face parte din organigrama Ministerului Apararii Nationale trebuie sa ceara aprobarea ministrului. Asadar, ministrul decidea cine depune sau nu marturie.

Aparea elementul de constrangere morala, caci subordonatii ministrului apararii, pe de o parte, daca s-ar fi prezentat in fata organelor de ancheta fara aprobarea acestuia ar fi incalcat ordinul dat si oricand ar fi putut fi sanctionati disciplinar sau s-ar fi pus in situatia de a se lua impotriva lor alte masuri

disciplinare; pe de alta parte, fiind solicitati in fata organelor de ancheta, acestea, in caz de neprezentare, puteau lua si ele masura sanctionarii in limitele de competenta.

Astfel, Degeratu a creat premizele unor marturii mincinoase in procesul Revolutiei, prin implicarea nestingherita a conducerii Armatei in actul de justitie. Din ce alt motiv, daca nu pentru ca ar fi avut ceva de ascuns? Si, s-a aplicat Legea in cazul lui Degeratu? Nu.

„Ucigas din pix"

Marturiile mai multor militari implicati in evenimentele din Decembrie 1989 de la Cluj, inclusiv propria declaratie data in fata organului de ancheta, il indica pe (atunci) colonelul Degeratu drept tacticianul care a intocmit harta cu pozitiile pe care urmau sa le ocupe trupele armate cu scopul vadit de a impiedica ajungerea muncitorilor

manifestanti in preajma Judetenei de partid din municipiul Cluj. Pentru a fi mai clari, Degeratu a plasat militarii in puncte strategice ale orasului (dupa ce in prealabil a facut o cercetare temeinica in teren, cu doua zile inainte – ceea ce demonstreaza inclusiv o premeditare a represiunii) pentru a infrunta poporul, si nu „dusmanul din vest".

Lt. col. Dumitru Marangoci Dumitru recunoaste ca a primit ordin sa conduca unitatile din micro-garnizoana Floresti.

„Pentru aceasta am fost chemat la comandantul armatei general colonel Iulian Topliceanu care, in prezenta colonelului Degeratu, colonelului Gheorghiu, colonelului Georgescu, locotenent colonelului Rogojan, intr-un stil foarte alert si mereu intrerupt de telefoane, mi-a dat ordinul, fiind impreuna cu colonelul Lates, sa facem deplasarea la Floresti in vederea

asigurarii organizarii activitatilor in garnizoana Floresti", a declarat Marangoci.

Acesta sustine totodata ca, conform insemnarilor sale personale, militarii s-au abatut de la planul initial, deplasandu-se in alte locatii, conform unor ordine pe care nu le cunoaste si nu stie cine le-a dat, intrucat nu avea legatura radio.

In schimb, colonelul (in prezent general) Vasile Lates, ofiter de legatura intre comandament si garnizoana Floresti, impreuna cu Marangoci, a recunoscut ca avea cunostinta de „harta lui Degeratu": „Cunosc ca lt. col.

Degeratu Constantin, la acea data ofiter in cadrul Sectiei operatii, a inscris pe o harta a Clujului locurile unde urmau sa se deplaseze unele subunitati din Floresti. (...) Am chemat comandantii de unitati si le-am prezentat harta cu misiunile intocmita de lt. col. Degeratu Constantin", a aratat Lates.

De asemenea, ofiterul de legatura dintre comandament si garnizoana Someseni, colonelul (acum general) Florian Caba, vorbeste deschis despre aceeasi „harta a lui Degeratu".

Cum era de asteptat, Constantin Degeratu nu s-a aflat printre acuzatii din dosarul Revolutiei de la Cluj, ci a fost promovat si raspromovat si i s-au acordat functii guvernamentale si prezidentiale din care a putut sa-si treaca sub tacere faptele.

Interventie in actul de justitie

Inainte de a se bucura de functiile publice de sef al SMG si consilier prezidential, Degeratu s-a bucurat de o trecere deosebita in fata comandantului de atunci al Armatei a 4-a, generalul Iulian Topliceanu, si a ministrului Apararii Nationale, Victor Atanasie Stanculescu.

Altfel, cum ar fi putut participa la negocierea secreta, din aprilie, 1990, dintre oficiali de la Bucuresti ai MApN si conducerea Armatei a 4-a, pentru suspendarea mandatelor de arestare si incetarea urmaririi penal impotriva a trei militari? Conform Codului de Procedura Penala, procurorul Domsa dispune arestarea mr. Cocan Ioan Laurentiu, cpt.

Dicu Ilie si lt. col. Burtea Valeriu, pentru participarea si rolul avut in evenimentele din Decembrie 1989.

Dar, in momentul in care mandatele au fost puse in executare, procurorul militar sef a fost informat prin telefon de catre capitanul de intendenta Manea, „purtatorul de cuvant" al mai multor cadre adunate in sala de spectacole a Casei Armatei din Cluj, ca "daca nu sunt eliberati colegii lor, unitatile din Floresti sunt cu motoarele

pornite si vin si ocupa din nou Clujul". Procurorul sef a raportat despre aceasta situatie la Bucuresti si, in dupa amiaza aceleiasi zile, au venit de la Bucuresti, cu o cursa speciala, generalul Vasile Ionel (viitor consilier prezidential al domnului Ion Iliescu) si colonelul Mugurel Florescu.

Acestia, fara sa ia legatura sub nici un fel cu procurorul militar sef, s-au dus la Comandamentul Armatei a IV-a, si au discutat acolo cu factorii de raspundere (generalul Paul Cheler, proaspat numit comandant al Armatei a IV-a, proaspatul general Dorin Gheorghiu, colonelul Constantin Degeratu si alti ofiteri din cadrul

Comandamentului Armatei a IV-a). Dupa aceste discutii, ramase secrete, Mugurel Florescu a preluat dosarul, a sistat cercetarea penala in cazul Cluj si a dispus neinceperea procedurii de arestare a celor pentru care se emisesera mandate si suspendarea masurii arestarii preventive pentru cei pentru care se luase aceasta masura.

Delationist cu state vechi

Indrazneala procurorului Domsa de a-si face datoria nu a ramas nepedepsita, din grija ministrului Stanculescu, sprijinit de nimeni altul decat de Constantin Degeratu.

Astfel, in urma unui memoriu transmis de Stanculescu procurorului general al Romaniei, Gheorghe Robu, si in care sunt recunoscute meritele de delationist ale lui Degeratu, procurorul Domsa este trecut in rezerva.

In schimb, Constantin Degeratu binemerita de la Patrie multe stele pe umar si, acum, la timpul Dreptatii si Adevarului, o noua sinecura de la Traian Basescu.

Victor LUNGU

Innes RADU

(BOX)

ORDIN CIRCULAR nr. 522 din 19.11.1997

In scopul prevenirii oricaror fapte care ar putea aduce atingere principiului unitatii de comanda, ar influenta negativ activitatea si capacitatea de actiune a Fortelor Armate ori ar putea prejudicia eforturile vizand clarificarea rolului acestora pe timpul Revolutiei din Decembrie 1989 si infaptuirea actului justitiei, in baza

prevederilor Legii 80/1995 privind Statutul Cadrelor Militare, incepand cu data prezentului ordin:

1.

Se suspenda temporar dreptul personalului militar si civil din statele majore, comandamentele, unitatile, formatiunile si celelalte institutii din subordinea Statului Major General de a furniza mijloacelor de informare in masa orice fel de informatii cu privire la activitatea proprie si a altor persoane pe timpul evenimentelor din decembrie 1989.

Toate informatiile de aceasta natura vor fi difuzate numai prin Directia Relatii Publice a Ministerului Apararii Nationale.

2. Prezentarea personalului militar si civil la organele de ancheta si judecata, in orice calitate, pentru fapte legate de evenimentele din Decembrie 1989, se va face numai cu aprobarea ministrului apararii nationale.

Prezentul ordin va fi adus de indata la cunostinta intregului personal prin grija comandantilor (sefilor) esaloanelor interesate.

SECRETAR DE STAT SI SEF AL STATULUI MAJOR GENERAL

General de divizie dr. CONSTANTIN T. DEGERATU

(BOX 2)

Domnului GHEORGHE ROBU

Procuror General al Romaniei

Va trimit alaturat notele cuprinzand aprecieri referitoare la activitatea si conduita col. de justitie Domsa Tit Liviu, procuror militar sef al Procuraturii Militare Cluj, din partea domnilor generali D. Gheorghiu si Florian Caba, precum si a domnilor colonei M.

Popescu si Constantin Degeratu, toti cu functii importante in cadrul Armatei a 4-a Cluj din care rezulta, fara echivoc, ca sus-numitul a incalcat grav etica profesionala si o serie de principii de baza ale dreptului procesual penal in cursul cercetarii efectuate in legatura cu victimele revolutiei din Decembrie 1989 in

municipiul Cluj.

Relatiile date de sus numitii concorda intru totul cu continutul articolului "Scrisoare deschisa unui procuror militar tot mai dezamagit", aparut in ziarul "Armata Poporului" din 20 iunie 1990, semnat de Dragos Dragoi, pe care va rog sa-l apreciati ca fiind corespunzator realitatii.

Col. Domsa Tit Liviu era obligat sa stie, prin natura functiei, ca, in perioada premergatoare revolutiei, comandamentele si unitatile militare nu au primit ordin sa actioneze impotriva populatiei si nu au facut pregatiri in acest sens, iar alarmarea trupelor la 17.12.1989, s-a dat de fostul ministru V.

Milea, intr-o situatie politico-militara internationala tensionata, singurele date primite de unitati fiind transmise de canalele oficiale, ele confirmand imaginea unei agresiuni iminente, conjugata cu actiuni teroriste din interior, toate acestea profilandu-se ca avand drept scop ruperea Transilvaniei din trupul patriei.

In acest context, scoaterea unor subunitati in diferite puncte s-a facut la cererea insistenta a primului secretar Moga si a lui N. Constantin, prezent la Cluj din partea C.P.E. si numai dupa ce s-a primit ordin de la fostul ministru al apararii nationale, constatandu-se ca organele M.I.

care fusesera scoase anterior nu erau in masura sa anihileze actiunile de diversiune, vandalism si distrugeri.

Trupele scoase in diferite puncte din Cluj-Napoca sau alte localitati nu au primit ordin sa traga in populatie, iar precizarile privind uzul de arma au fost foarte clare si conforme cu dispozitiile legilor si regulamentelor militare in vigoare, in limitele carora s-a actionat.

Organul de procuratura militara cercetand imprejurarile in care a avut loc impuscarea si ranirea lui Nemes Calin si a mr.

Carp Dando, a acreditat nelimitat asertiunile primului, cunoscut ca element betiv si neserios, pe care unele persoane din conducerea locala, cum este cazul lui Octavian Buracu, l-au manipulat in scopul de a-si fauri prin aceasta un capital politic in campania electorala.

Col. Domsa Tit Liviu n-a inteles ca procuratura si justitia, facand parte din puterea judecatoreasca, sunt apolitice si ca in urmarirea penala principiile de baza sunt aflarea adevarului si prezumtia de nevinovatie pana la judecata definitiva a cazului; el a declarat apriori culpabil atat pe gl.

col. Topliceanu Iulian, cat si o serie de ofiteri din subordine, ignorand aproape toate probele din aparare si omitand efectuarea unei probe esentiale, si anume expertizarea cartuselor extrase din victime, pentru a se stabili daca armata avea in dotare asemenea proiectile.

Reaua credinta manifestata de procurorul militar Domsa Tit Liviu si de cei doi procurori militari proveniti de la M.I.

au determinat cea mai mare parte a cadrelor si militarilor din Armata a 4-a sa nu mai aiba incredere in acestia, mai ales ca, in loc sa actioneze de pe pozitia procurorului militar, s-au pus in dispozitia lui Octavian Buracu si a unor ziaristi subiectivi, cu intentii de inamicitie fata de armata, vizand prin

activitatea lor destabilizarea situatiei din Transilvania.

Pentru restabilirea unei atmosfere de liniste si intelegere in randurile militarilor din Transilvania si pentru a crea o atmosfera propice restabilirii ordinii si disciplinei in noile structuri ale armatei, consider imperios necesar si de maxima urgenta ca procurorul militar sef Domsa Tit Liviu sa fie trecut in rezerva,

pensionat, iar ceilalti doi procurori militari proveniti din Ministerul de Interne sa fie trecuti in rezerva sau transferati la alte unitati

In locul acestora va propun ca sa fie numit ca procuror militar sef cpt. de justitie Andries Dorel, din cadrul Procuraturii militare Cluj,si totodata sa fie numiti ca procurori militari cpt. Siserman Viorel si cpt.

Iepure Viorel, licentiati in drept, ce functioneaza in cadrul Armatei a 4-a Cluj, apreciati ca ofiteri foarte capabili si onesti. Celalalt post urmeaza ca Dvs. prin organul de cadre sa numiti un procuror competent, care sa se bucure de increderea armatei si a populatiei din regiune.

Totodata, consider ca este timpul ca fata de gl. col. Topliceanu Iulian si Mr. Carp Dando sa se dea solutie in cauza in sensul scoaterii lor de sub urmarire penala.

Tergiversarea pronuntarii unei solutii fata de cazurile de mai sus ar avea consecinte grave si imprevizibile in randurile militarilor din Transilvania si de aceea va rog sa acordati prioritate rezolvarii acestor cazuri, precum si a celorlalte cazuri aflate in evidenta Dvs.

Anexez notele privind conduita col. de justitie Domsa Tit Liviu si articolul din ziarul "Armata Poporului", sus-citat.

MINISTRUL APARARII NATIONALE

General colonel Victor Atanasie Stanculescu

(Box 3)

Col. Constantin T.

Degeratu: "Aceste victime trebuiau, aveau dreptul sa traiasca; nimeni din armata nu a avut nimic cu cei care au trecut in nefiinta; ceea ce s-a intamplat a fost, probabil, o tragica eroare, generata de crimele odiosului dictator si ale clicii lui, menita sa intineze chipul nobil al Revolutiei, sa rupa armata de popor";

(box 4)

Degeratul se lauda si cu alte bube

Fostul director al STS, Tudor Tanase, a declarat ca acest serviciu a incalcat legislatia cumparand, in perioada 1996-2000, de la consilierul prezidential de atunci Constantin Degeratu, apartamentul acestuia din Cluj, la pretul "excesiv" de 42.000 dolari.

Tanase a spus ca in acest caz a fost incalcata legislatia privind evaluarile, intrucat STS nu a facut nici o expertiza a casei fiind achizitionata la ordinul proprietarului si la valoarea pe care a impus-o acesta.

De asemenea numele generalului Constantin Degeratu a fost implicat si in afacerea "Steaua, de pomana", ce priveste "ingineria legislativ-financiara", din martie 1999, in urma careia stadionul Steaua, parcarile, terenurile de antrenamente, baza hipica, si alte spatii au fost facute "cadou" clanului Paunescu.

Exista un celebru protocol, care atesta "intelegerea" din 7 martie 1999, dintre Victor Babiuc (din partea MApN) si Viorel Paunescu (din partea FC Steaua Bucuresti) privind transferarea, "cu folosinta gratuita", a stadionului Steaua, de la MApN la firma lui Paunescu.

Pentrru a avea girul catorva nume grele ale armatei romane, celebrul protocol a mai fost semnat, probabil nu gratis, si de Constantin Degeratu, Ioan Mircea Plingu, generalii Stanasila, Comanescu, Balan, Chertic si Cernat, precum si de colonelul Siminiuc.