Primul presedinte al UDMR, Domokos Geza, s-a nascut pe 18 mai 1928 la Brasov. Scoala primara a facut-o la Azuga si in satul Zagon. A urmat apoi cursurile Colegiului Secuiesc Miko, iar in 1948 si-a inceput pregatirea academica la Universitatea Bolyai din Cluj. Un an mai tarziu, in 1949, este trimis la studii in URSS la Institutul de Literatura Maxim Gorki.

La intoarcere, in 1954, devine reporter la ziarul Elore. Isi continua munca in presa scrisa, atingand apogeul in 1961, cand devine redactor sef la Editura pentru Literatura din Bucuresti. Ulterior, partea dedicata minoritatilor primeste numele Editura Kriterion, iar Domokos Geza este numit director.

Inca inainte de Revolutie intra in politica, fiind membru supleant in CC al PCR. Imediat dupa Revolutie, o data cu infiintarea UDMR, este numit director fondator, post de unde va si iesi la pensie la inceputul anului 1993. Cu aceasta ocazie se va intoarce la Sfantu Gheorghe, dupa 30 de ani petrecuti in Bucuresti.

L-am gasit pe fostul presedinte UDMR imbracat in trening, relaxat, dar moderat atat in declaratii, cat si in gesturi. Inainte de a incepe interviul propriu-zis am avut o mica problema cu reportofonul.

Zambind, ne-a dat replica: "Daca e sa adun toata vremea cat am stat dupa jurnalisti pana si-au aranjat sculele, s-ar strange inca o viata de om...". Pana la urma ne-am descurcat si am inceput...

Rep: Domnule Domokos Geza, cum se vede, din postura unui senior, evolutia UDMR din ultimii 15 ani?

Domokos Geza: Dupa cum stiti aceasta organizatie are un dublu caracter. Este o organizatie de reprezentare si aparare a intereselor si a drepturilor comunitatii maghiare din Romania. Sub acest aspect ar avea un caracter de miscare. Pe de alta parte, un al doilea aspect este cel de partid parlamentar. Ca urmare, se bazeaza pe ideologii ca si celelalte partide.

In cazul UDMR este vorba mai degraba de un conglomerat de ideologii. Ca urmare, in UDMR, este o puternica platforma crestin-democrata. In plus exista si un cerc liberal, dar am cunostinta si de o platforma social-democrata.

In legatura cu primul aspect, eu cred ca UDMR a obtinut multe din acele scopuri pentru ca le-a reabilitat de la infiintare, de la sfarsitul anului 1989, in Proclamatia de Craciun.

Daca ne gandim la cele cuprinse in acest document, vom vedea ca multe, cum sunt cele legate de pastrarea identitatii nationale, cultura proprie, limba materna, sistemul educational, de exemplu, au fost treptat, in decursul anilor, realizate.

In general, prezenta UDMR in politica romaneasca a tarii cred ca a fost destul de marcanta, era un factor de progres, de adancire a democratiei, de schimbare in structura economica a tarii si, in general, in transformarea Romaniei intr-un stat in care sa se aplice principiile democratice ale tarilor dezvoltate din Occident.

Eu cred ca aceasta perioada a fost importanta si pentru UDMR, in sine.

Atunci cand eram eu presedinte, intre ’90 si ’93, organizatia nu avea experienta necesara unui organism politic local sau regional, ci una care avea un caracter national, cu organizatii in toate judetele unde au fost comunitati ale minoritatii maghiare si chiar si in diaspora maghiara de la noi.

(Suna telefonul. Rezolva destul de repede problema si revine incercand sa-si regaseasca firul povestirii)

Domokos Geza: S-a mai dus aceasta disputa, prezenta inca de la primul moment al existentei UDMR si al carui rezultat a fost, de fapt, o spargere, o despartire a adeptilor acestor curente, respectiv a aparitiei Uniunii Civice Maghiare, care reprezinta aceasta categorie mai radicala si Uniunea Democrata Maghiara in sine, care s-a dezvoltat pe

parcurs, s-a intarit, a incercat mai multe instrumente si posibilitati in atingerea scopurilor sale si, pana la urma, a ajuns la concluzia de a cauta caile colaborarii si atingerea scopurilor, bineinteles, numai pe cale democratica, parlamentara, daca este posibil, in alianta cu cele mai importante forte politice ale Romaniei.

In concluzie au fost 15 ani de cautari, de framantari interne, dar s-a desprins aceasta strategie, aceasta conceptie de a face politica, ce azi defineste UDMR, cunoscuta de opinia publica de la noi.

Rep: De ce credeti ca am fost printre ultimele popoare ce au iesit de sub comunism?

Domokos Geza: Da, asa se spune. Eu, care am trecut prin acest regim si imi amintesc foarte bine de cele intamplate in ultimii 10-20 de ani ai dictaturii, am simtit foarte bine acea apasare care se simtea in mai toate categoriile sociale de la noi.

S-a intamplat acest lucru, spre nenorocul nostru, al intregii societati romanesti, pentru faptul ca aici erau structurile comuniste cele mai (cel putin asa parea) puternic asezate, ancorate in realitatea nationala.

Controlul societatii era cel mai pronuntat si, se parea, destul de bine pus la punct prin sistemul de ascultare, de urmarire, de strangere de informatii despre institutii, colectivitati, indivizi. Mai e o trasatura.

In celelalte tari din vecinatatea Romaniei s-a adus acuzatia ca regimul comunist era unul antinational sub semnul ca puneau interesele internationale mai presus de ideea nationala. Aici era putin altfel situatia.

Dupa caderea regimului stalinist, Gheorghe Gheorghiu Dej si apoi Ceausescu au inteles ca in sentimentul national exista o puternica baza de energie, de coeziune. Aceasta idee a nationalismului, s-a transformat apoi intr-un nationalism agresiv fata de minoritati.

Acest program al PCR a facut ca acesta sa difere in multe privinte de celelalte partide, facandu-i pe oameni sa-si dea foarte greu seama care-i situatia reala din tara si unde sunt adevaratele probleme ale natiunii. Eu cred ca si astazi, ne confruntam cu urmele acestui concept de educatie al societatii, al natiunii romane.

Vreau sa fac aici o remarca. Nu de mult am citit in declaratia Ministrului de Externe ca Romania ar dori ca romanii ce traiesc in diaspora sa se bucure de acele drepturi de care se bucura maghiarii din Romania.

Acest lucru are o logica, fara nici o indoiala, dar trebuie sa spun cu regret ca multe din aceste drepturi la care astazi se face trimitere, legat de acordarea careia Romania este pe drept cuvant patrunsa de mandrie si care este un atu important in dialogul international, au fost obtinute contrar vointei multora din societatea romaneasca si

din partidele politice din Parlamentul Romaniei.

(Suna din nou telefonul. De aceasta data este o discutie amicala)

Domokos Geza: Nu ajunge sa-i dai posibilitatea copilului sa invete, trebuie sa te ingrijesti tu de conditiile ca el sa invete in limba materna, cultura sa se dezvolte, limba sa tina pasul cu schimbarile intervenite in viata.

Deci, traind de multi ani in mediul romanesc, cunosc destul de bine trecutul, istoria nationala a romanilor, felul lor de a fi, totdeauna mi-am dorit mai mult spirit de initiativa. Nu mi-a placut situatia de a fi tot timpul in defensiva.

Speranta mea este si in acest sens UE, unde pe plan continental multe dintre vechile traume pe care le-a suferit fiecare natiune european, sa inceapa sa se micsoreze si acele natiuni sa traiasca in intelegere. Pentru aceasta nu este de ajuns acordarea unor drepturi, important este ca natiunea sa doreasca acest lucru. Sa vrea, nu sa cedeze.

Rep: In legatura cu evenimentele din martie ’90, credeti ca ati proceda la fel? Nu ati face nimic pentru a schimba ceva?

Domokos Geza: Pai... Aici trebuie sa incep prin a spune ca eu nu eram in tara atunci, in ziua de 19 martie. Eram la Budapesta unde se organiza o intalnire a intelectualilor maghiari si romani, cei mai cunoscuti, in ideea de a dialoga, de a se asculta reciproc, de a intelege gandurile, argumentele sau temerile celuilalt.

19 martie a fost o grimasa a istoriei, un paradox din lungul sir de paradoxuri pe care le-am trait noi in acest deceniu si jumatate, ca tocmai atunci s-a intamplat.

Nu cred ca am schimbat ceva in gandirea mea sau in cea de a privi lucrurile. Aceasta intrebare ar trebui mai degraba pusa oamenilor care au contribuit la ivirea situatiei si, mai ales, la desfasurarea evenimentelor.

Nici acum, dupa atatia ani, de fapt, cei care au fost raspunzatori pentru ceea ce s-a intamplat nu au fost trasi la raspundere. Asta seamana cu problema celor intamplate in decembrie ’89. Problema teroristilor.

Va veni vremea cand aceste chestiuni vor fi lamurite, ca un obiect al istoriei contemporane. In ultimii 20 de ani eu mi-am facut un titlu de glorie din a traduce carti reprezentative din limba romana in limbile minoritatilor (maghiara si germana, in primul rand), dar si din limbile nationalitatilor in limba romana.

Nu a trebuit sa revizuiesc nimic pentru ca asa m-a educat realitatea mea, poate felul meu de a fi, impresiile pe care le aveam, posibilitatile de informare, de discutie, de a afla si a transmite in acelasi timp lucrurile pe care le stiam eu mai bine, mediului care ma inconjura, prietenilor mei.

Asta m-a facut sa nu am probleme de incrancenare, de neincredere sau chiar de ura. Nu a fost si nici nu poate exista asa ceva in mine.

Rep: Cum apreciati duplicitatea UDMR in alegerile din aceasta toamna si, in general, a politicii de pana acum?

Domokos Geza: Cred ca se face o confuzie. Am citit si eu in mai multe ziare despre aceasta duplicitate.

La aceasta concluzie se ajunge pentru ca se uita de urmatorul lucru: inainte de alegeri, presedintele Marko Bela si alti oameni din varfurile organizatiei au accentuat ca UDMR este deschisa si va fi deschisa si dupa alegeri spre ambele forte politice care se prefigurau atunci, pentru ca, din experienta pe care a trait-o pe drumul parcurs, a

inteles ca cel mai bine poate sa obtina unele drepturi, sa-si indeplineasca programul, chiar si partial, in conlucrare cu cei care guverneaza tara.

Rep: Da, dar din punct de vedere moral...?

Domokos Geza: Stati putin ca ajung si la moralitatea din politca. Mai intai vreau sa va spun ca in Finlanda exista un partid al suedezilor. Ei, acest partid a fost prezent in absolut toate guvernele Finlandei de dupa al doilea razboi mondial.

A fost un moment cand ministrul Apararii al Finlandei a fost un membru al acestui partid si, in plus, si o femeie. Deci nu e ceva nou, numai pentru oamenii de la noi, care nu intotdeauna sunt destul de bine lamuriti si destul de bine informati de ce se intampla in lume. De cate ori am auzit eu fraze de genul: "Nicaieri in lume nu este acceptat asa ceva...

Unde s-a mai intamplat asa ceva?" Ei, acesta este un... fel de a vorbi. Nu este asa. In lume se intampla foarte multe lucruri de care noi, din pacate, nu am avut cunostinta. La un moment dat era explicabil, dar astazi, cand avem posibilitati de informare mai multe...

Iar acum, in legatura cu moralitatea. Nu vorbim despre moral, vorbim despre politica. Ma bucur ca am ajuns la acest subiect, care explica de ce am iesit eu in 1993 din politica. Pentru ca mi-am dat seama despre ce urmeaza acum.

Mi-am dat seama ca in politica lucrul cel mai imporant este eficienta, ceea ce inseamna sa-ti indeplinesti scopurile pe care ti le-ai propus, sa-ti indeplinesti programul cu care te-ai prezentat in fata electoratului. Nu as afirma ca politica este o preocupare imorala sau care nu are nici o legatura cu moralitatea.

Foarte important este ca programul UDMR sa se regaseasca partial sau sa se asemene cu programul acelora care purtau discutii. Deci acest lucru a fost anuntat din timp. A fost un pragmatism politic, ceea ce este un lucru de inteles la un partid modern. Este chiar un lucru obligatoriu si, de aici, vine realismul politic care face sa nu se greseasca.

In ceea ce ma priveste eu as cere opiniei publice romanesti mai multa atentie atunci cand isi formeaza o parere, mai ales cand formuleaza o critica.

Rep: Credeti ca este normal ca in conditiile in care vrem sa ne integram in UE, UDMR sa-si doreasca o racire a relatiilor cu comunitatea romana, cel mai bun exemplu fiind cazul de la Liceul Bolyai?

Domokos Geza: Si asta de ce e un exemplu? Vedeti, aici iarasi este vorba de o neintelegere. Aceasta este problema scolilor, a despartirii lor, care a fost impusa cu forta de Ceausescu, cand au fost unificate scolile, spunandu-se ca asa copiii se vor intelege mai bine. A sunat foarte bine, dar a adus foarte multe deservicii comunitatii maghiare.

Sectiile maghiare s-au transformat incet incet in niste vitrine, cu tendinta de a scadea numarul elevilor din aceste clase si chiar de renuntare la aceste clase. Asta se intampla in ‘88-’89.

Daca porneam dupa aceasta idee puteam ajunge si la unificarea religiilor ca sa fim toti o apa si-un pamant in ideea unor principii inalte. Populatia maghiara nu a vazut nici la Targu Mures, nici in restul tarii un lucru de afront, de fortare, de a starni un conflict.

Ganditi-va ca aceasta scoala care are patru sute si ceva de ani, este, probabil, cel mai vechi colegiu din Transilvania, Colegiul Reformat din Targu Mures (acesta era numele). Fiecare comunitate care-si cunoaste traditiile, vrea sa si le pastreze. Eu revin la ce am mai spus. Aici trebuie mai multa intelegere.

In aceasta scoala la un moment dat nu se admitea ca pe pereti sa fie portrete ale scriitorilor maghiari...

Rep: Dar aceasta se intampla inainte de ’89...

Domokos Geza: Da, dar a fost o amintire dureroasa. Asa dupa cum si romanii au amintiri dureroase. Cu asta cred ca sunteti de acord ca acestea nu pot sa dispara cu una cu alta. Acestea au lasat urme. Dar eu cred ca pe viitor si la Targu Mures si la Cluj vor fi scoli cu predare in limba romana si in limba maghiara.

Rep: Aveti incredere in politica actuala a lui Marko Bela?

Domokos Geza: Da. Fara nici o indoiala. Va amintiti la inceput cand vorbeam de cele doua curente care existau in UDMR. Eu cred ca el a inteles foarte bine, fiind nu doar un politician oarecare, ci si un scriitor, un om de cultura, fiind mai sensibil fata de realitate, de trecut, de invatamintele trecutului ca un alt politician.

Are alte posibilitati de a compara, de a cantari lucrurile, el este un politician chibzuit cu simtul masurii si un om de bun simt. Nu este acceptat si este contestat in continuu de aceasta noua formatiune politica si de acei oameni care ar dori o lupta mai pronuntata in politica UDMR.

Marko Bela nu este de acord cu acest lucru, doreste ca rezultatele care se vor obtine sa fie rezultatul intelegerii cu partidele romanesti.

Rep: Ce fel de autonomie isi doreste UDMR?

Domokos Geza: Aici se fac foarte multe confuzii. Ideea autonomiei este, de asemenea, foarte veche. Si nu de a dracului, pentru a forta. Problema autonomiei este prezenta in istoria Europei de foarte mult timp. Astazi in Europa sunt multe state unde este privita ca un lucru firesc. Spania, de exemplu.

Rep: Dar tocmai in Spania s-au iscat acele probleme...

Domokos Geza: Nu, s-au lamurit acele conflicte dupa acordarea autonomiei.

Rep: Nici acum lucrurile nu sunt clare, gruparea separatista...

Domokos Geza: Da, ei vor sa se separe. Dar nu de autonomia basca este vorba. E un lucru firesc. Bascii au guvernul lor, parlamentul lor, cum are si Catalonia. Sunt multe feluri de autonomii, cu deosebiri intre ele. Insa toate au fost obtinute dupa indelungi discutii in Parlament. Unele au fost prefigurate de forme mai neplacute ale exprimarii parerilor.

Aici e vorba de evolutie. In 2007 se va pune problema regionalizarilor. Se va impune, este in constitutia europeana si a inceput procesul de acceptare in tarile membre. Regionalizarea va rezolva multe lucruri. Autonomia pe baza etnica nu este agreata de UE. Nici UDMR nu doreste acest lucru.

Doreste o autonomie administrativa, economica, politica, culturala pentru toti. Romania se transforma intr-un stat modern unde autonomiile vor fi acelea care vor influenta, in mod hotarator, deciziile. Problema regionalizarii nu se poate evita. Si Ungaria a fost atentionata ca impartirea in judete foarte mici nu va corespunde cerintelor UE.

Si acolo s-au creat aceste regiuni. In acest context trebuie asezata toata aceasta problema. Autonomia va fi teritoriala si nu etnica. Aici, in secuimme, cand se vorbeste de autonomia Tinutului Secuiesc, in sens de regionalizare, este o chestie economica si, bineinteles, ca nimeni sa nu fie hegemon pe criterii etnice sau nationaliste.