Biblioteca Judeteana "Gheorghe Sincai" din Oradea a devenit locul unde se petrece un adevarat genocid cultural, din depozitele speciale ale institutiei disparand, cu sutele, carti rare si vechi apartinand patrimoniului national.
Ultima crima de acest fel, tocmai descoperita de BIHOREANUL - mutilarea revistei "Familia", cea care l-a botezat ca poet pe Mihai Eminescu - pune capac la toate. Oricat ar parea de neverosimil, fila pe care era publicata poezia de debut a poetului national, in 1886, a fost taiata cu lama si furata!
Nici un dubiu
Socanta veste a fost adusa la cunostinta BIHOREANUL, joi, printr-o scrisoare, chiar de unul dintre responsabilii culturali ai orasului care, temandu-se de posibilele repercusiuni, a preferat totusi sa-si pastreze anonimatul.
Primul pas al investigatiei a fost chiar in sala bine ferecata care adaposteste Fondul de presa veche al Bibliotecii Judetene "Gheorghe Sincai". Iar informatia, verificata vineri, s-a dovedit intru totul corecta.
La cerere, gestionarul Fondului, bibliotecara Lucia Ghiurau, a pus la dispozitia reporterului colectia revistei din anul 1866, iar numarul 6, din 25 februarie/9 martie, era profanat! In amintirea filei unde, pentru prima oara, era tiparit numele poetului national, mai exista doar cotorul care arata ca pagina a fost taiata cu multa grija.
Amanuntul este important deoarece, pentru un anchetator, exclude ipoteza vandalismului gratuit, in favoarea celei a furtului interesat.
Directorul stia
Tremurand de emotie, bibliotecara nu a facut un secret din faptul ca se teme de ecoul scandalului. "Daca se poate, va rog sa nu apara poza!", a cerut Lucia Ghiurau. Femeia spune ca ea nu are nici o vina si se grabeste sa aduca dovezi: "Am preluat gestiunea in \'97-\'98 si, cand am vazut taietura din revista, mi-am dat seama ca-i grav.
Am facut un caiet cu toate taieturile din periodice, ca sa fiu acoperita in eventualitatea unor cercetari si, de asemenea, am facut o nota scrisa catre domnul director Malinas. Ce s-a intamplat mai departe, eu nu stiu"...
Intr-adevar, in capul uneia dintre paginile revistei exista o notificare facuta de mana, cu creionul: "lipsa p. 65/68... aici era debutul lui Eminescu cu
Gestiuni intermitente
In ciuda eforturilor, BIHOREANUL nu a reusit sa afle cine a fost misteriosul gestionar de la care Lucia Ghiurau a preluat raspunderea Fondului de presa veche al institutiei.
Misterios, pentru ca femeia nu a semnat vreun proces verbal de predare-primire cu cineva, ci a facut singura inventarul vreme de cateva luni dupa angajarea pe functie. Stie doar ca, inaintea ei, seful Sectiei ar fi fost Liviu Borcea.
Acesta, insa, neaga categoric: "Am lucrat la Biblioteca, insa nu am fost gestionar. Nici in organigrama, si nici faptic. Nu am semnat nici un act de preluare a gestiunii cand am intrat in institutie, si nici de predare cand am plecat. Singurul care v-ar putea lamuri este directorul institutiei".
Constantin Malinas, adica cel care era director si in 1990, la venirea lui Borcea, si in 1996, cand bibliotecara Ghiurau a constatat profanarea...
La plimbare
Constantin Malinas este o mai veche cunostinta a BIHOREANULUI. Obisnuit cu acuzele saptamanalului nostru, directorul Bibliotecii a incercat sa se scuture repede de raspundere.
Desi intrebarea era simpla: de ce, vreme de cel putin sase ani, a ascuns odiosul furt de organele pe care el ar fi trebuit, dimpotriva, sa le sesizeze: Politia, Directia judeteana pentru Cultura si Consiliul Judetean, ca institutie finantatoare? Malinas s-a "extras" din problema, spunand scurt: "Cunosc problema, dar nu vreau sa va spun decat ca nu eu am avut pe gestiune colectia revistei".
Vrand-nevrand, explicatii tot va trebui sa dea, in viitorul apropiat, celor chemati sa intreprinda cercetari pe marginea acestui scandalos caz.
Politia, nu deranjati!
Pana acum, Politia s-a eschivat de la aplicarea legii, evitand cu maiestrie sa ancheteze seria furturilor din Biblioteca Judeteana. Cand, in urma cu o jumatate de an, BIHOREANUL i-a pus la dispozitie lista cartilor de patrimoniu disparute, comisarul Ovidiu Zaha a pretextat ca este nevoie intai de finalizarea controlului inceput de o comisie a Ministerului Culturii, si ca abia apoi va demara si Politia o investigatie oficiala.
Culmea este ca acest lucru nu s-a mai intamplat nici dupa ce comisia ministerului a confirmat, in decembrie 2004, jaful.
BIHOREANUL l-a mai contactat o data pe comisarul Zaha. De data asta, pentru a-l anunta ca ziarul poate furniza Politiei "pe tava" dovada palpabila de la care sa-si inceapa ancheta. In loc sa accepte cooperarea, macar din curiozitate, ofiterul nici n-a mai stat sa asculte despre ce e vorba.
S-a declarat deranjat de faptul ca reporterul l-a sunat pe mobil, ba inca si sambata, adica "in afara orelor de program", si a inchis telefonul. Un altul poate ar fi vazut in aceasta poveste ancheta carierei sale.
Alo, domnu\' comisar, l-au furat pe Eminescu!
____________________________________________________________________
"De-as avea"...
"De-as avea" este poezia de debut a celui care avea sa fie numit, de cele mai multe ori expeditiv, superficial, dar totusi pe deplin adevarat, "poetul-nepereche". Autorul ei era un tanar de 16 ani care, in ianuarie 1866, mai publicase impreuna cu alti sase camarazi de la Gimnaziul "cezaro-craiesc", Ober Gymnasium, din Cernauti, culegerea "Lacramioare... La mormantul lui Arune Pumnul".
Era un omagiu adus fostului dascal, carturar si mare luptator al drepturilor romanilor din Bucovina aflata sub stapanire habsburgica. "Productiunea" tanarului de 16 ani era semnata, insa, in acea culegere, cu "M. Eminovici, privatist".
Abia sub poezia "De-as avea", publicata in revista Familia nr. 6, la 25 februarie/9 martie 1866, semnatura devine "Mihai Eminescu", primind astfel botezul literar al directorului revistei, carturarul oradean Iosif Vulcan.
Eminescu la Familia
Persoana care i-a oferit tanarului poet sansa debutului a fost oradeanul Iosif Vulcan, carturar cunoscut in epoca pentru actele de mecenat si pentru atasamentul la idealurile nationale ale romanilor din Austro-Ungaria.
Cu o intuitie buna, el il recomanda pe autorul poeziei "De-as avea" cu urmatoarele cuvinte, mai cunoscute decat toate lucrarile sale: "Cu bucurie deschidem coloanele foaiei noastre acestui june de numai 16 ani, care cu primele sale incercari poetice, tramise noua, ne-a surprinsu placutu".
Iosif Vulcan nu s-a marginit doar sa-i publice o poezie, ci i-a schimbat si numele, dandu-i o forma curat romaneasca, prin transformarea lui Eminovici in Eminescu, si a mai greoiului moldovenesc Mihail in Mihai.
Debutul lui Mihai Eminescu in revista Familia a fost urmat in acelasi an, la 15/27 mai, de aparitia poeziei "O calarire in zori". La 16/29 iulie i-a mai aparut "Din strainatate", iar la 14/26 august "La Bucovina". A urmat la 11/23 septembrie "Speranta", iar la 16/28 octombrie "Misterele noptii".
In cinci numere consecutive din octombrie si noiembrie, Familia l-a mai publicat pe Eminescu si ca traducator, cu nuvela "Lantul de aur", tradusa dupa suedezul Onkel Adam.
Pregatiti catusele!
Unul dintre cei mai aspri critici ai starii de lucruri care domneste in Biblioteca oradeana este directorul Bibliotecii Centrale Universitare Cluj, Doru Radosav.
Poate si datorita formatiei sale de istoric, universitarul clujean pune mare pret pe valoarea de document pierduta, si nu ii cruta deloc pe colegii sai de la Oradea, considerand ca sunt fie de o incompetenta crasa, fie niste hoti la drumul mare. Iata ce a declarat pentru BIHOREANUL directorul BCU Cluj: "Cand auzi de Oradea, te gandesti la catuse! Pe mine nimic din ce se intampla la Oradea nu ma mai surprinde. Este un teren al anormalitatii, de la Biblioteca si pana la Universitate, iar aceasta amputare din rezerva spirituala a natiunii este o erezie culturala care le continua pe cele politice si economice din Oradea.
Eu as merge atat de departe incat sa spun ca Oradea, ori isi asigura o protectie adecvata valorilor de patrimoniu, ori le muta in alt oras. E o rusine pentru toti intelectualii din Oradea".
Lupul paznic la... carti
BIHOREANUL a fost singura publicatie care, inca din august 2004, a dezvaluit faptul ca din depozitele Bibliotecii Judetene "Gheorghe Sincai" au disparut sute de carti rare, unele datand inca din secolul XVII, cu uriasa valoare patrimoniala.
Informatiile spuneau ca din fondul de carte veche al Bibliotecii ar lipsi 406 volume, editii vechi si rare din operele lui Titus Livius, Ovidiu, Cicero, Petrarca, Schiller, Voltaire, plus o multime de carti bisericesti, "suspectul" fiind chiar directorul institutiei, Constantin Malinas, in custodia caruia se aflau.
Acesta a refuzat o verificare prin sondaj a cartilor din lista, fapt pentru care BIHOREANUL a sesizat atat Politia, cat si Ministerul Culturii.
O comisie ministeriala a reusit, dupa luni de zile de verificari boicotate de Malinas, sa confirme sumbrele banuieli: din cele 406 carti de patrimoniu, estimate la sute de mii de euro, s-au mai gasit doar 37! Revoltator e ca, in tot acest timp, Politia locala, desi instiintata de gravitatea problemei, nu a facut nimic pentru stabilirea responsabililor, motivand ca...
legea i-ar interzice orice ancheta inainte ca expertii sa se pronunte.
In cursul investigatiilor BIHOREANULUI, a iesit la iveala ca directorul Malinas avea "antecedente" dinainte de 1989, cand, din fiecare filiala de biblioteca pe care o pastorea, se "intampla" sa dispara carti in urma unor spargeri misterioase...
In ultimii ani, directorul a transformat, nestingherit, biblioteca publica intr-o afacere privata, folosind spatiile pentru a-si tine propriile cursuri universitare sau banii institutiei pentru a-si edita propria teza de doctorat si revista al carei redactor-sef este, intitulata, culmea ironiei, "Familia romana"...
"Un gest barbar, inexplicabil! O colectie a revistei, din care lipseste chiar pagina mitologica a destinului ei, este o mare tristete. Daca se vor face demersurile necesare, cred ca se va gasi un numar care sa reintregeasca aceasta statuie a colectiei revistei "Familia". Doar ca va fi foarte greu. Ma indoiesc sa existe colectionari care sa aiba seria intai a revistei"
Ioan Moldovan, redactor-sef al revistei "Familia"
"Sunt surprins. Institutiile statului ar trebui sa se foloseasca de cele mai abile mijloace politienesti pentru a depista hotul"
Paul Magheru, profesor universitar la Facultatea de Litere din Oradea
"Este un atentat la patrimoniul national. Fara discutie! Iar daca nu gasim vinovatul nici de data asta, nu am cuvinte"...
Mircea Morariu, conferentiar universitar la Facultatea de Litere din Oradea
"Nu pot sa cred ca Malinas ar fi distrus colectia, asa cum nu cred nici ca a furat cartile. Vandalizarea revistei "Familia" putea sa fi fost infaptuita si de oricare dintre cititori, mai ales ca acolo au intrat tot soiul de indivizi care nu aveau ce cauta in sectia de presa veche"
Blaga Mihoc, coordonatorul Muzeului Iosif Vulcan
"Vom stabili cine a avut in responsabilitate gestionarea acestei colectii a revistei, daca furtul paginii este real si vom dispune masurile necesare. Totusi, n-ar fi prima data cand, desi sunt sesizati, cei de la Politie nu actioneaza corespunzator. Sper ca lucrurile sa se rezolve"
Ilie Bolojan, prefectul judetului Bihor
"Sunt convins ca nu este singurul exemplu de dupa 1990. Statul a cam uitat de grija fata de documentele care tin de entitatea nationala. Arhivele si documentele istorice cu valori inestimabile ar trebui sa fie protejate la maxim de catre ministerele care se ocupa efectiv de aceste probleme"
Petru Filip, primarul municipiului Oradea
Alte articole despre Biblioteca Judeteana "Gheorghe Sincai":
