Desi nu exista o lege care sa reglementeze activitatea de lobby, necesara tocmai pentru a evita cazurile de trafic de influenta, firma Central Europe Consulting Romania SRL a lucrat in voie pentru grupurile de interese politice si economice din Romania.

Din 1995, firma a lucrat in favoarea grupurilor de afaceri straine si autohtone si a ignorat obligatiile catre bugetul de stat. O gaura de aproape 2 miliarde a determinat autoritatile sa o execute silit.

Parchetul National Anticoruptie are obligatia sa se autosesizeze si sa cerceteze legalitatea activitatii firmei CECGR. Noua putere nu are pe masa de lucru proiectul de lege a lobby-ului, insa l-a inclus in strategia de reforma legislativa pentru 2005-2008.

Lobby pe bani publici

Lobby-ul e un neologism care a intrat in vocabularul romanilor si a devenit obiect de activitate al firmelor.

Dictionarul britanic il explica prin "a conduce activitati ce tintesc influentarea oficialilor publici si in special a membrilor corpurilor legislative asupra legislatiei sau incercarea de influentare a unui oficial public pentru o actiune dorita".

Altfel spus, persoane specializate sustin si promoveaza drepturile, opiniile si interesele unor grupuri distincte de persoane fizice si/sau juridice, in schimbul unor sume de bani.

Activitatea lobbist-ului poate viza orice domeniu, cu exceptia celor care ar putea aduce atingere interesului public sau drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, ordinii publice sau securitatii nationale.

Cel mai frecvent, lobbist-ul actioneaza pentru promovarea intereselor unor grupuri de afaceri sau companii care doresc sa intre pe o piata noua.

Liberalizarea economiei romanesti a dat posibilitatea companiilor straine sa-si extinda afacerile si desigur profiturile, valorificand costul redus al fortei de munca romanesti si taxele reduse. Daca aceste companii au beneficiat de lobby pe langa reprezentantii puterii nu e un lucru rau pentru societatea democratica.

In ce masura activitatea lor nu a devenit trafic de influenta, care a dus la pierderea unor banii publici printr-o serie de afaceri paguboase ale statului roman, nu mai putem aprecia nici noi si nici institutiile abilitate. Motivul?

Timp de 10 ani reprezentantii puterii din Romania nu au gasit timp sa reglementeze legal activitatea de lobby si statutul lobbist-ului, chiar daca coruptia a atins cote ingrijoratoare si pentru oficialii UE.

Ar fi existat un proiect de lege elaborat de Ministerul Justitiei, in 2002, insa forma sa finala nu a putut trece de protestele asociatiilor societatii civile.

Sfortarile societatii civile

La inceputul anului 2002, s-a constituit un grup de lucru alcatuit din reprezentantii Asociatiei Pro-Democratia, Centrului de Resurse Juridice si Asociatiei Romane pentru Transparenta.

Doi reprezentanti ai Ministerului Justitiei au participat la discutiile menite sa elaboreze un studiu de drept comparat pe care sa-l puna la dispozitia ministerului ca si instrument de lucru. Oficialii ministerului in cauza s-au aratat prea putin receptivi la criticile membrilor grupului.

Dupa cateva dezbateri la care au participat si reprezentantii mediului de afaceri, membrii grupului elaborau un set de principii, care ar fi trebuit, in viziunea lor sa stea la baza proiectului de lege elaborat de Ministerul Justitiei.

Organizatiile societatii civile cereau reglementarea regimului activitatii de lobby pentru a asigura transparenta actului decizional la nivelul autoritatilor publice si nu doreau in nici un fel, sa restranga activitatea persoanelor care practica lobby-ul.

Prezentate intr-o scrisoare, aceste principii au ajuns pe masa ministerului care trebuia sa modifice proiectul de lege ce urma sa fie supus dezbaterii publice.

In 29 noiembrie 2002 a fost dezbatuta forma sa finala, intr-un eveniment organizat in cadrul proiectului "Romanian Legal Framework of Lobby Activity – Assessment & Raising Awareness Campaign" desfasurat de Centrul de Resurse Juridice cu sprijinul financiar al Stability Pact Anticorruption Initiative, Organization for Economic Co-operation and Development si in cadrul proiectului "Parlamentari si cetateni". Acesta din urma a fost desfasurat de Asociatia Pro-Democratia in parteneriat cu East- West Parlamentary Practice Project cu sprijinul financiar al Initiativei Europene pentru democratie si Drepturile Omului si al Ministerului de Externe Olandez.

Criticile au curs garla si legea a ramas in stadiul proiectului. Iar Planul anticoruptie elaborat de Guvernul PSD a ramas neclintit, cel putin pentru adoptarea legii lobby-ului.

Audieri cu sarpele la san

Nici audierea publica cu tema "Cum reglementam activitatea de lobby in Romania" desfasurata in 18 februarie 2003, la Grand Hotel Marriott, Bucuresti, nu a adus compromisul partilor in privinta proiectului de lege.

Surprinzator e faptul ca societatea civila a acceptat existenta fireasca a firmei de lobby, fara sa se intrebe daca nu cumva, activitatea ei a devenit trafic de influenta.

Si asta, intr-o societate romaneasca in care coruptia inflorea! Organizatorii audierii, Academia Advocacy, Asociatia Pro-Democratia si Centrul de Resurse juridice au invitat comunitatea oamenilor de afaceri, ONG-urile, mass-media, partidele politice, specialisti din diverse domenii si o firma romaneasca cu activitate de lobby: Central Europe Consulting RomaniaSRL (CECGR).

37 de depozitii scrise si 29 orale au curprins diversitatea opiniilor prezentate in audierea publica. Intr-o singura problema partile au cazut de acord: activitatea de lobby e o practica normala si benfica pentru democratiile moderne.

Au existat voci care argumentau necesitatea legii, altele considerau ca, desi utila in principiu, nu isi are locul momentan in Romania.

Reprezentanti partidelor politice si-au exprimat acodul de principiu vizavi de o lege a lobby-ului. Cu o singura exceptie, dupa cum citim in concluziile audierii afisate pe internet, PNL, prin deputatul Mona Musca. E posibil ca, ferventa sustinatoare a Legii liberului acces la informatia publica (Legea nr. 544/2001) sa nu fi considerat absolut necesara o lege speciala pentru lobby. Si alte voci ar fi considerat suficiente Legea 544/2001 si Legea privind declararea si controlul averilor nr.115/1996 sau Legea privind transparenta decizionala in administratia publica nr. 52/2003.

Prioritatile puterii PSD ar fi fost pentru adoptarea si aplicarea unui pachet de legi anticoruptie si nu o lege a lobby-ului. Intre timp, o companie de lobby a lucrat nestingherit 10 ani fara sa dea socoteala cuiva. Cat de mult a slujit interesul public vom vedea in continuare.

Lobby cu gauri la buget

Firma Central Europe Consulting Romania SRL (CECGR) ar desfasura dupa clasificarea CAEN activitati de consultanta si management din 1995, in Bucuresti. Directorul general, Guy Burrow, a lucrat 24 de ani la Shell, ultimii 7 in Europa de Est iar 4 ani a fost director general al Shell Romania.

In 1992 figura printre membrii fondatori ai Asociatiei Oamenilor de Afaceri Straini din Romania si castiga titlul de Omul de afaceri strain al anului.

Cu o asa experienta si-a infiintat prima companie de lobby din Romania a carei activitate a slujit benefic interesele firmelor private si mai putin interesul public.

Site-ul firmei ofera oricui informatii despre activitatea firmei.

Firma oferea servicii confidentiale si lucra cu clientii sai pentru a dezvolta si mentine pe termen lung relatia cu o arie larga de politicieni si persoane publice oficiale. A lucrat pentru grupuri de interese din industria farmaceutica si a alcoolului.

Ca firma de management a coordonat infiintarea a trei organizatii neguvernamentale si a actionat, printre altele, pentru Asociatia Romana pentru Gaz Petrolier Lichefiat, Asociatia Nationala a Bauturilor Racoritoare sau Fundatia Rising Stars.

Fundatia Rising Stars e o organizatie cu statut non-profit cu statut de organizatie caritabila, avand numele, marca si obiectivele inregistrate in Romania. Printre fondatori ii gasim pe Sir Rowalnd Whitehead si TDA Transitions LTD, prin directorul sau general Chris Dunn.

Insusi directorul general al CECGR, Guy Burrow, este unul din administratorii ei.

Fundatia a gasit sponsorii pentru atribuirea premiilor Rising Stars patronilor companiilor private din Romania, din 1997 pana in 2003. Pe 2003, firmele castigatoare sunt pentru firme mici Elset SRL, Impact SA pentru firme mijlocii si Remex SRL la firme mari.

Site-ul firmei de lobby afiseaza fotografia unui castigator al editiei 1997, nimeni altul decat George Copos, proprietarul Hotelului Crowne Plaza si actual vicepremier umanist al Romaniei. Valoarea premiului acordat directorilor generali ai firmelor este de 4.000 - 5.000 de dolari, un trofeu de cristal creat de Alexandru Ghildus, precum si un certificat de merit semnat de Presedintele Romaniei si de baroana Margaret Thatcher. Baroana Margaret Thatcher detine si ea patronajul Fundatiei Rising Stars prin intermediul fundatiei care ii poarta numele.

Atat Emil Constantinescu cat si Ion Iliescu au detinut patronajul Fundatiei Rising Stars si au participat la decernarea premiilor. Cele sase Gale s-au intrerupt brusc in 2004. Sa fi fost de vina anul electoral sau pur si simplu, sponsorii si-au indreptat atentia spre partidele politice?

A lucrat Central Europe Consulting Romania SRL si pentru guvernantii preocupati sa aduca economia romaneasca la statutul mult ravnit de economie de piata, sau nu? Ea a fost desemnata compania de consultanta a organizatorului Mesei Rotunde "The Economist" cu Guvernul Romaniei la prima editie in 1995.

Ar fi fost o oportunitate de dialog interactiv intre oficialii romani si persoane reprezentative din conducerea marilor companii nationale si multinationale. Ii lasam pe cititori sa mediteze la utilitatea publica a serviciilor aduse de firma de lobby.

Ministerul Finantelor Publice ne indica prezenta firmei CECGR printre datornici bugetului de stat. Daca firma ar fi urmarit si binele public si nu doar interesele grupurilor de afaceri, si-ar fi platit obligatiile catre bugetul statului.

Cu un dispret inexplicabil, care ar trebui sa dea de gandit institutiilor abilitate, nu a facut-o! Abia cand datoria sa a ajuns la peste 1,8 miliarde de lei, autoritatile au inceput procedura de executare silita!

PNA cu pene dese

Parchetul National Anticoruptie ar trebui sa se autosesizeze, daca si-ar aminti cel putin doua lucruri. In dezbaterea publica din februarie 2003, firma de lobby CECGR s-a opus public reglementarii prin lege a activitatii de lobby.

Dupa ei o lege restrictiva ar limita accesul la influentarea activitatii de lobby, iar una permisiva si-ar pierde orice ratiune de existenta. Jongland cu extremele si-a facut jocurile si a refuzat achitarea obligatiilor minimale oricarei firme catre bugetul statului.

In al doilea rand, PNA ar trebui sa tina seama de recomandarile judecatorului Jose Ricardo de Prada, membru al echipei de consiliere desemnata de Comisia Europeana in procesul de aderare al Romaniei, la capitolul politici anticoruptie.

Jose Ricardo de Prada recomanda crearea unor sectii specializate in cadrul PNA pentru investigarea infractiunilor rezultate din activitatea de lobby. Motivele pentru care nu a facut-o pana acum le cunosc doar ei, cert e faptul ca, eventualele pene de inspiratie ale judecatorilor nu ajuta deloc asa zisa lupta impotriva coruptiei.

A fost lobby sau trafic de influenta in cazul firmelor romano-americane implicate in managementul proiectului RomAg’ 98? Cine a facut lobby sau trafic de influenta pentru atribuirea parteneriatului public-privat conform legii, direct firmei Bechtel? Nu bagam mana in foc ca ar fi vorba de Central Europe Consulting Romania SRL.

Retinem doar ca aceasta "ofera servici de lobby pe chestiuni specifice, care pot necesita amendamente sau clarificari la legislatia existenta". Iar legea parteneriatului public-privat ca si alte legi s-au tot modificat. In folosul cui?