Inca din anul 2000 s-a putut constata o oferta foarte bogata de burse. Prin intermediul Oficiului National al Burselor de Studii in Strainatate guvernul Romaniei a anuntat posibilitatea de a acorda studentilor, masteranzilor, doctoranzilor sau cercetatorilor romani una dintre vestitele burse Alexandr S.

Onassis, la Atena, pentru acest an universitar sau stagii de cercetare in Indonezia, prin programul Darmasiswa, burse Blaise Pascal, oferite de catre statul francez sau, pentru doctoranzi, burse in Japonia, la Universitatea Tottori.

Majoritatea centrelor universitare care s-au orientat catre incheierea de contracte cu partenerii romani si-au fixat perioada de scolarizare undeva intre 12-36 de luni si au precizat conditia ca cei inscrisi sa nu depaseasca, in general, varsta de 35-40 de ani.

O explozie de posibilitati a fost inregistrata si in ceea ce priveste domeniile de cercetare si studiu deschise pentru romani.

Dincolo de ariile consacrate, care pot fi gasite cu o oarecare usurinta, cum ar fi Dreptul, pentru adeptii caruia apar o multitudine de posibile optiuni, sau arhitectura, sunt propuse si alte sfere, noi pentru invatamantul superior din tara, ca studiul calitatii vietii, al civilizatiei iraniene sau a istoriei si democratiei in... Georgia.

China, India, Bosnia si alte 36 de tari deschid portile pentru bursierii romani

Pentru anul universitar 2005-2006 Oficiul National al Burselor in Strinatate, condus de Mihaela Costache a anuntat oficial numele a 39 de tari cu care Romania are contracte de cooperare in domeniul universitar si care ofera locuri pentru bursieri romani, in campusurile si spatiile universitare aferente.

Pentru a solicita o bursa un student, preferati fiind cei din anii al II-lea si al III-lea, masterand sau doctorand trebuie sa indeplineasca niste formalitati minimale: candidatii trebuie sa completeze un dosar, care sa cuprinda: un Curriculum Vitae, un act de studii autentificat, o scrisoare de intentie, in limba romana sau engleza, iar in cazul unor burse cum ar fi cele finantate de catre Comunitatea Europeana, Erasmus, de schita unui proiect minimal de autogestionare a bugetului, dat fiind faptul ca bursa prevede sume foarte mici care acopera doar o parte din cheltuielile curente si pe cele de scolarizare.

Bursele Erasmus prevad, destul de clar, faptul ca solicitantul trebuie sa isi gaseasca singur resursele banesti pentru a trai in strainatate, fie ca acestea provin din bugetul familiei sau din sponsorizari.

Ministerul le cere bursierilor sa se intoarca in tara si sa munceasca in domeniul in care s-au perfectionat

Din pacate cei care pleaca in strainatate pentru a studia, de cele mai multe ori cauta orice mijloc de a ramane acolo sau de a-si asigura revenirea in tara gazda.

Acest fapt este o realitate pentru toti, mai ales ca " nu exista nici o modalitate de a determina un student plecat dincolo cu o bursa sa se intoarca acasa, dupa terminarea perioadei de studiu.

Doar bursele Titulescu prevad ca solicitantul sa se angajeze ca se va intoarce, in restfiecare bursa are un statut propriu si in general nu exista prevederi de acest gen" au declarat surse din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii.

Reprezentanta Departamentului de Imagine a Universitatii "Babes-Bolay", Dana Hornea a declarat ca intr-adevar fiecare tip de bursa are clauze specifice.

Totusi "studentii Socrates trebuie sa se intoarca in tara la finalizarea studiilor, macar pentru a semna decontul pentru banii primiti, iar unele dintre bursele ministerului prevad anumite clauze prin care cei care pleaca sa se perfectioneze in strainatate se angajeaza sa revina in Romania si, mai mult, sa munceasca in domeniul in care s-au specializat, dar, in anumite cazuri studentilor nu le este impus asa ceva ". Ceea ce este important de precizat este faptul ca un student, dupa ce a terminat stadiul de pregatire, nu mai poate solicita inca o data acelasi tip de bursa, ci, eventual, o alta cu un grad superior de aplicabilitate.

Bani putini, dar suficienti

Cele mai mari fonduri pentru un bursier le va acorda, din acest an Fundatia pentru o Societate Deschisa, pentru stagii de pregatire la Universitatea Warwick, care se adreseaza masteranzilor. Lor li se va acorda o suma importanta, de 1.000 de euro pe luna, pe intreaga durata a studiilor, bani alocati in exclusivitate de catre fundatie.

Pentru bursele Socrates, in schimb, sumele sunt mult mai mici. "Bursa este doar un ajutor partial, iar studentul foloseste banii cum poate", a precizat Dana Hornea.

Pentru bursierii ministerului situatia pare si mai grea, in unele dintre cazuri fiind platite taxele de scolarizare, in altele si acestea revenindu-i tot studentului, iar aproape in toate cazurile, plata cazarii si a intretinerii este lasata tot in seama tanarului.

Deci nu exista sanse egale pentru toti studentii de a spera la o bursa, cei bogati fiind favorizati.

Actualmente sunt plecati pentru a studia in strainatate, cu burse Socrates, 170 de studenti de la Cluj, iar pana la sfarsitul anului numarul lor va ajunge la 350, cu burse DAD, 11, iar cu C.E.P.U.S., 50. Totusi numarul total al lor nu poate fi precizat, deoarece nu se stie cati tienri au obtinut burse direct de la minister.

O cifra neoficiala de la Serviciul de Relatii Internationale ar fi de 600-650.

Din pacate, nici una dintre universitati si nici serviciile pentru relatii internationale nu au o evidenta a numarului de studenti romani care au ramas in strainatate, se stie doar ca firmele si universitatile de "dincolo" ii prefera pe cei foarte buni.

Aproape jumatate dintre sefii de promotie din ultimii 10 ani nu mai sunt acum in Romania, iar pe moment "acesta este un motiv de ingrijorare, dar Ministerul Educatiei nu poate sa treaca dincolo de conditiile de viata din tara si sa ii convinga pe acestia sa nu paraseasca tara" au declarat reprezentantii ministerului.