Judecatorul Dan Lupascu a fost ales presedinte al CSM, pe o perioada de un an, cu 11 voturi pentru si opt impotriva. El a mai fost presedinte al Consiliului de doua ori.

Procurorul Liviu Dascalescu a fost ales vicepresedinte al forului magistratilor, iar procurorul Alexandru Tuculeanu a fost desemnat sa reprezinte Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie in CSM.

Basescu stramba din nas Traian Basescu, presedintele Romaniei, a atras atentia ca CSM nu porneste sub auspicii prea bune tocmai in ceea ce priveste independenta, dat fiind ca in componenta sa a fost transferata o mare parte din puterea din justitie, sefi de complete de judecata sau de parchete, ceea ce poate crea o unda de suspiciune asupra deciziilor CSM.

Cu toate acestea, Basescu a garantat magistratilor ca ii va apara de orice imixtiuni ale politicului in actul de justitie. Seful statului a declarat ca intreaga societate isi doreste de la CSM solutionarea unor dosare sensibile, care asteapta de mai multa vreme sa fie rezolvate.

CSM nu are independenta Anterior, Asociatia Magistratilor a contestat modul in care au decurs alegerile membrilor CSM, motivand ca acestea s-ar fi desfasurat sub presiunea santajului, a compromisului si a amenintarilor.

De asemenea, Asociatia Magistratilor din Romania a cerut Senatului sa nu valideze lista cu magistratii alesi ca membri in CSM, lucru care insa nu s-a intamplat. "Nu s-a mentinut ceea ce noi am cerut, adica o activitate permanenta a tuturor membrilor acestui Consiliu. Ministrul Justitiei ramane in continuare gestionarul bugetului Justitiei.

si, cine nu are independenta economica, nu poate vorbi despre o independena pe alte planuri", a spus presedinta Asociatiei, Viorica Costiniu. "In ceea ce priveste alegerea presedintelui CSM, acesta a fost rezultatul votului membrilor CSM si nu avem ce comenta", a spus Costiniu.

Membrii CSM sunt judecatori de la Curtea Suprema de Justitie, de la Curtile de Apel si de la Tribunale, dar si procurori, printre care si procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, Ioan Amarie. Din componenta CSM mai fac parte Ministrul Justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Procurorul General al Romaniei.

Potrivit Constitutiei, la intrunirile CSM poate lua parte si presedintele Romaniei, care prezideaza sedintele la care participa. De asemenea, din CSM mai fac parte doi reprezentanti ai societatii civile. CSM e politizat Alegerea acestor membri nemultumeste atat Asociatia Magistratilor, cat si Organizatia pentru Apararea Drepturilor Omului (OADO).

Desi prezenta celor doi reprezentanti ai societatii civile era menita sa inlature orice suspiciuni legate de activitatea Consiliului, magistratii spun ca de fapt acestia nu ar fi exponenti adevarati ai societatii civile.

Unul dintre ei, Avram Filipas, este senator independent, dar cunoscut ca votant alaturi de Partidul Social Democrat, iar celalalt, Irina Zlatescu, este director al Institutului Roman pentru Drepturile Omului, functionar public intr-o institutie finantata de Parlament, deci angajat al statului. Cei doi au fost alesi de catre Senat.

Presedintele OADO, Florentin Scaletchi, a declarat ca "actualul CSM va fi mai politizat decat cel anterior".

In opinia sa, prevederile noii legi a CSM, potrivit careia candidatii societatii civile la functia de membru al Consiliului trebuie sa aiba o vechime minima de 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul superior, exced Constitutiei si dau nastere "unei discriminari flagrante".

Pentru alti membri ai Consiliului - ministrul Justitiei, procurorul general, judecatorii si procurorii - nu exista nici o conditie in privinta experientei si practicii in domeniul judiciar. OADO a adus la cunostinta Senatului Romaniei faptul ca, nu ii recunoaste ca reprezentanti ai societatii civile in CSM pe Filipas si Zlatescu.

Tuculeanu, binefacatorul minerilor Printre membrii CSM se numara o serie de nume controversate din cauza apropierii de unii lideri PSD sau a unor scandaluri in care au fost implicati. De numele procurorului Alexandru Tuculeanu, de pilda, sunt legate concluziile privind mineriada din 13-15 iunie 1990.

Concluziile i-au scos complet din cauza atat pe liderii minerilor, cat si pe liderii politici si ministrii implicati in evenimente. Acelasi Alexandru Tuculeanu, potrivit presei, ar fi aprobat in 1985 trimiterea in judecata, post-mortem, a dizidentului Gheorghe Ursu, la o luna dupa ce acesta murise torturat in beciurile Securitatii.

Tuculeanu s-a remarcat in 2001 prin zelul cu care a instrumentat cazul Armaghedon II, comandand arestarea de pe strada a presupusilor autori ai unui document acuzator la adresa premierului Adrian Nastase.

Pete rosii in CSM Judecatoarea Maria Huza, presedinta Tribunalului Bucuresti, este o apropiata a Rodicai Stanoiu, fost ministru al justitiei si membru PSD, care a si promovat-o. Huza a fost implicata, fara a fi insa cercetata penal, in cazul fostului consilier guvernamental Fanel Pavalache, acuzat de luare de mita.

Huza a fost acuzata si ca si-a vandut casa din Slatina catre o firma careia ii judecase o cauza, pentru o suma de 10 ori mai mare decat valoarea de piata a imobilului.

Judecatorul Anton Pandrea a facut parte din celebrul "complet rosu" care a blocat retrocedarea caselor nationalizate, in 1995, alaturi de actualul presedinte al BEC, Emil Ghergut si de alti judecatori.

Acestia au fost dati afara din Curtea Suprema de Justitie in perioada regimului Constantinescu, intre 1996 si 2000, iar apoi readusi in functie de fostul ministru PSD, Rodica Stanoiu.

Eroii lui Iliescu Atat Alexandru Tuculeanu, cat si Maria Huza si Anton Pandrea au fost decorati de Ion Iliescu la finalul mandatului sau, pentru "meritele avute in indeplinirea cu impartialitate a actului de justitie si a asigurarii statului de drept".

Din CSM mai face parte si seful Parchetului National Anticoruptie, Ioan Amarie, a carui activitate a fost criticata de presa si de societatea civila din Romania, dar si de oficialii de la Bruxelles, datorita ineficientei in lupta impotriva marii coruptii.

In opinia Asociatiei Magistratilor exista o incompatibilitate intre functia de sef de instanta sau parchet si calitatea de garant al independentei magistratilor in cadrul CSM. Cine sunt CSM si AMR Consiliul Superior al Magistraturii este, potrivit Constitutiei, garantul independentei justitiei.

Acesta indeplineste, printre altele, rolul de consiliu de disciplina al judecatorilor. Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si procurorilor, cu exceptia celor stagiari. Dispozitiile constitutionale fixeaza numarul de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii la 19.

Din acestia, 14 sunt alesi in adunarile generale ale magistratilor si validati de Senat, iar doi sunt reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului, care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, ei fiind alesi de Senat.

De asemenea, din CSM mai fac parte ministrul Justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales dintre cei 14 membri alesi in adunarile generale ale magistratilor, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit.

Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani. Asociatia Magistratilor din Romania este o persoana juridica de drept privat, apolitica, cu caracter non-profit, constituita ca organizatie profesionala a magistratilor. Este singura asociatie de acest gen constituita la nivel national, cuprinzand 37 de filiale judetene.

A fost infiintata in anul 1993, pe durata nedeterminata.

Asociatia are ca scop apararea si promovarea intereselor magistratilor in raport cu celelalte subiecte de drept pe plan intern si international, a independentei justitiei si a demnitatii profesiei de magistrat si militeaza pentru infaptuirea unui stat de drept in Romania si pentru protejarea valorilor fundamentale ale democratiei.

Membrii sai sunt atat judecatori, cat si procurori.