Generalul Degeratu minte de degera apele

de Victor Lungu     Buna ziua, Ardeal
Joi, 20 ianuarie 2005, 0:00


Proaspat consilier de stat, Generalul Degeratu minte cand e vorba de implicarea sa in Revolutie
(Foto: )

Aflat la adapostul a 15 ani in care Justitia aservita lui Ion Iliescu si-a batut joc de adevarul cu privire la ceea ce s-a intamplat in decembrie 1989, generalul Constantin T.



Degeratu, proaspat consilier de stat pe probleme de aparare, considera ca poate sa minta senin in ceea ce priveste gradul sau de implicare in represiunea ordonata de catre Ceausescu si executata, fara cracnire, de catre comandantii si ofiterii fara onoare ai Armatei romane.



Intervievat, zilele trecute, cu privire la acuzatiile care i se aduc privind faptul ca a fixat pe teren” pe o harta a Clujului dispozitivele de represiune in care in decembrie 1989 au fost ucisi 26 de clujeni si alti 86 au fost schiloditi cu arma de foc, Constantin T.



Degeratu sustine ca in decembrie 1989 nu indeplinea nici o functie de comanda sau conducere in Armata si ca la Revolutie a avut o "contributie pozitiva". Generalul Degeratu mai spune ca nu a fost niciodata cercetat de nici un parchet militar din Romania si, deci, nici scos de sub urmarire penala de nici un fel.



“Destoinicul ofiter superior” Constantin T. Degeratu



In ce priveste prima afirmatie care doreste sa induca ideea ca generalul Constantin T. Degeratu era un “amarat” de a carui parere nu tinea nimeni cont (“nici o functie de comanda sau de conducere”), aducem ca proba a minciunii memoria hartiei. Minte Constantin T.



Degeratu sau minte comandantul sau de atunci generalul Iulian Topliceanu.



Astfel, in 6 februarie 1990, intr-o discutie cu criticul Virgil Bulat, publicata in suplimentul "Dosarele Revolutiei" al revistei "Tribuna", generalul IULIAN TOPLICEANU a declarat (printre altele): «Eram in seara zilei de 19 decembrie, in cabinetul meu, impreuna cu cativa destoinici ofiteri superiori, dintre care amintesc pe col.



DORIN GHEORGHIU, seful de Stat Major, col. GHEORGHE GRIGORAŞ (loctiitorul meu pe atunci, actualmente avansat general), col. PANTELIMON PRALEA seful sectiei operatii si col. CONSTANTIN DEGERATU, ofiter 1 in sectia operatii. Ne aflam, deci, in 19 decembrie, dupa patru zile si nopti de evenimente petrecute la Timisoara.



S-au trecut in revista, fireste si evenimentele politico-sociale, cu implicatiile lor militare, petrecute in ultima vreme in tarile vecine, care pasisera pe calea reformelor si democratizarii. In acest context, col.



PANTELIMON PRALEA a aratat ca din analiza facuta in cadrul sectiei operatii rezulta ca in tarile respective, din momentul inceperii asa-zisului "proces de destabilizare" si pana la rasturnarea vechii conduceri, durata medie era de zece zile.



A mai aratat ca, daca in cele zece zile nu cunoaste o scadere curba ascendenta a fenomenelor destabilizatoare (demonstratii si alte acte politice publice – ale unor lideri de pilda), atunci situatia se rastoarna ireversibil.



Mi-aduc aminte ca s-a si calculat intervalul de aplicabilitate a curbei destabilizarii la noi: 16-25 decembrie. Or, dupa 19 decembrie era evident pentru oricine in 21 ca, departe de a cunoaste o cadere, in Romania, curba se desfasura in plina ascensiune si castiga in extensie teritoriala.»



Aceasta este declaratia si se poate observa ca “destoinicul” ofiter 1 in sectia operatii Constantin T. Degeratu, de amarat si nebagat in seama ce era, sedea la povesti de taina cu privire la iminenta prabusire a regimului Ceausescu la cel mai inalt nivel.



Dar, sa vedem faptele si realitatea – pentru ca mistificarea adevarului despre revolutia din decembrie 1989, a inceput prin mistificarea rolului avut in represiune a comandantilor si ofiterilor fara onoare ai Armatei romane care au executat, cu exces de zel si in afara legii, toate ordinele primite .



In 19 decembrie, staff-ul Armatei a IV-a sustine ca stia ca regimul politic al lui Ceausescu se clatina si ca evenimentele se vor derula in mod similar celorlalte tari din Europa de Est, insa la data de 20 decembrie, dupa ce au participat la sedinta cu generalul ILIE CEAUŞESCU, comandantii unitatilor care urmau sa intre in dispozitiv in municipiul Cluj s-au dus sa faca recunoasteri pe teren a zonelor unde urmau sa fie amplasate dispozitivele de represiune a manifestantilor.



Fata de 20 decembrie, in ziua de 21 decembrie nu s-a modificat decat un singur dispozitiv, modificare ordonata pe loc, si anume: dispozitivul care urma sa fie amplasat la cladirea fostului Consiliu popular al Judetului Cluj, actualul sediu al Primariei, a fost mutat in Piata Libertatii in intersectia Libraria Universitatii



- Hotel Continental - Agentia de Voiaj C.F.R.



Loc de importanta strategica, nu? Daca era clar «pentru oricine in 21 ca, departe de a cunoaste o cadere, curba era in plina ascensiune», atunci ce-au cautat dispozitivele de reprimare pe strazi sa execute foc asupra persoanelor civile neinarmate (femei, copii si batrani "bagati in fata")? Şi mai



exista un aspect pe care foarte multa lume il omite: s-a vorbit foarte mult despre faptul ca la 20 decembrie 1989 Armata a fraternizat cu demonstrantii la Timisoara.



Exista insa si parerea ca, in acea zi, la Timisoara, nu s-a petrecut o "fraternizare", ci o "capitulare" a Armatei in fata demonstrantilor, la presiunile facute de catre muncitori asupra generalului Ştefan Gusa (care ar fi fost, chiar, luat ostatic la "Solventul) si la amenintarile ca, daca Armata



nu-si retrage soldatii in cazarmi, ei, muncitorii, vor arunca fabricile in aer.



Indiferent care dintre situatii a fost cea reala ("fraternizarea" sau "capitularea"), generalul Ştefan Gusa introdus soldatii in cazarmi fara sa tina cont de "indicatiile" comandantului suprem, compromitandu-si, prin aceasta, pozitia in ierarhia Armatei si punandu-si capat carierei.



N-a fost cercetat penal pentru ca a obstructionat cercetarea penala



Revenind la Constantin T.



Degeratu, acesta, intervievat in legatura cu acuzatiile care i se aduc de catre martori - militari activi sau in rezerva in decembrie 1989 - potrivit carora el ar fi intocmit harta desfasurarii trupelor armate in Cluj, Constantin Degeratu se da dizident - cica, intre 1973, cand a terminat Academia Militara, si mai 1990, nu a indeplinit,



"din motive politice", nici o functie de comanda sau conducere in Armata romana. Consilierul de stat precizeaza ca avea "un dosar foarte incarcat": trei cumnati preoti, doi fugiti in strainatate, un socru care nu a vrut sa intre in CAP si a fost persecutat in perioada aceea.



A fost atat de persecutat incat a fost protejatul lui Iulian Topliceanu, comandantul Armatei a –IV-a Transilvania, pentru care, in zilele in care procurorul militar Tit-Liviu Domsa a inceput sa desteleneasca implicarea criminala a comandantilor si ofiterilor Armatei romane in represiunea civililor, existand pericolul de arestare a



“binefacatorului” sau, a facut tot posibilul sa mistifice adevarul si sa impiedice aplicare justitiei, de la minciuna in propriile declaratii, la note informative (delatiuni si turnatorii de militian, domnule consilier prezidential!) impotriva procurorului militar Tit-Liviu Domsa, la campania



mincinoasa si mizerabila purtata in presa militara impotriva lui Calin Nemes (pana cand acesta a cedat si s-a sinucis), mergand pana la a interzice, in calitatea sa de comandant al Statului Major General al Armatei de a interzice subordonatilor sai sa se prezinte sa dea declaratii cu privire la desfasurarea



represiunii din Decembrie 1989, fara acordul ministrului Apararii.

Acuzatia de imixtiune in anchetele revolutiei este legata de celebrul ordin nr.



522, din 1997, care stipula (cu nerusinare) ca “se suspenda temporar” dreptul tuturor angajatilor din subordinea Statului Major General al Armatei, militari sau civili, de a furniza presei informatii cu privire la “activitatea proprie sau a altor persoane pe timpul evenimentelor din decembrie 1989”.



Prin acelasi act se stabilea ca “prezentarea personalului militar si civil la organele de ancheta si judecata, in orice calitate, pentru fapte legate de evenimentele din decembrie 1989 se va face numai cu aprobarea ministrului Apararii nationale”.

Aceasta decizie a fost luata in urma unor declaratii facute de generalul Florian Caba, acuzat pentru reprimarea manifestantilor din decembrie ‘89.

De altfel, in luna mai 1998, procurorii militari Dan Voinea - sef al Sectiei Parchetelor Militare - si generalul Carp, seful Serviciului Urmarire Penala, au dat o ordonanta prin care dispuneau “disjungerea din dosarul penal nr.



217/P/1997 a cauzei privind pe invinuitul general de brigada Caba Florian si numitii Pralea Pantelimon, Gheorghiu Dorin, Grigoras Gheorghe, Degeratu Constantin, toti generali, si colonelul Voica Vasile”.



In actul mentionat se considera necesara disjungerea cauzei ce-l privea pe generalul Caba pentru ca, in urma cercetarilor, a rezultat ca in dosar pot fi implicate penal si alte persoane, printre care si generalul Constantin Degeratu. Şi atunci este normal ca “destoinucul ofiter” Constantin T.



Degeratu sa intervina grosolan in treburile interne ale Justitiei? Normal, in fond trebuia sa se laude peste ani ca nu a fost cercetat penal niciodata.



"Nici n-am primit ordin sa intocmesc un astfel de plan, nici nu s-a intocmit un astfel de plan"



"In timpul evenimentelor din 1989 am fost surprins de aceste evenimente in cadrul Sectiei Operatii a Armatei a IVa de la Cluj, ofiter cu cercetarea stiintifica.



Din pacate, ca in toate celelalte garnizoane, si in garnizoana Cluj evenimentele care s-au produs s-au produs ca urmare a gravei deficiente de comanda si de conducere, pornita de la Ministerul Apararii Nationale si pana la cei care au trebuit sa puna in aplicare astfel de ordine.



E firesc sa se fi intamplat asa, pentru ca a fost o armata complet nepregatita pentru astfel de evenimente si, normal, in astfel de situatii, lipsa de pregatire isi spune cuvantul", a relatat generalul Degeratu. El a mai spus ca principala cauza a acestor evenimente este ca nu s-au produs nici un fel de planuri.



"Nici n-am primit ordin sa intocmesc un astfel de plan, nici nu s-a intocmit un astfel de plan", sustine, fara sa clipeasca, Constantin T. Degeratu.

Sa o parafrazam pe Elena Ceausescu, au sa va judece colegii dumneavoastra, ofiterii, domnule consilier prezidential.

Ia sa vedem ce “grave deficiente de comanda” s-au produs, in afara de faptul ca poate au avut unii ofiteri o strangere de inima cand li s-a ordonat sa-si impuste concetatenii, si ce ordine nu s-au primit si nici nu s-au executat.

Lt. col. Marangoci Dumitru: "In noaptea de 20/21.12.1989 am dormit in cazarma, iar in dimineata zilei de 21.12.1989, in jurul orelor 11.00, am primit ordin sa ma duc la col. Lates si impreuna sa ne deplasam in garnizoana Floresti pentru a conduce unitatile din micro-garnizoana Floresti.



Pentru aceasta am fost chemat la comandantul armatei general colonel Iulian Topliceanu care, in prezenta colonelului Degeratu (insignifiantul, oprimatul politic si nebagatul in seama, destoinicul ofiter 1 din Sectia Operatii! – n.a.



), colonelului Gheorghiu, colonelului Georgescu, locotenent colonelului Rogojan, intr-un stil foarte alert si mereu intrerupt de telefoane, mi-a dat ordinul, fiind impreuna cu colonelul Lates, sa facem deplasarea la Floresti in vederea asigurarii organizarii activitatilor in garnizoana Floresti.



Plecand la Floresti mi-am luat cu mine un carnet neinregistrat, in care mi-am facut notitele pe care le-am considerat necesare (...) pe care il predau anchetei (...) Referitor la notitele facute in caiet, arat ca pe verso-ul la prima fila am notat subunitatile, respectiv companii si plutoane constituite in U.M.



01215 Floresti, rezultand in total un numar de 5 plutoane cu 144 militari si 6 ofiteri. Pe a doua fila efectivele de la U.M. 01485.



Pe a treia fila mi-am facut un tabel grafic cu evidenta subunitatilor si locul unde initial au fost planificate sa mearga si apoi, inscris cu creionul, locul real unde s-au dus (deci, au existat planuri – n.a.).

Din acest tabel rezulta ca la orele 15.06 o companie apartinand U.M. 01457 formata din 3 plutoane a cate 36 si 38 militari, cu lt. maj. Balteanu Valentin, cpt. Surdu Gheorghe si lt. maj. Gavril, sub comanda mr.



Indrecan care era si comandantul unitatii, s-au deplasat la hotel Napoca, desi initial, pe plutoane,trebuiau sa fie la hotel Napoca, la podul Garibaldi, la Taietura Turcului. O alta companie, tot din trei plutoane, a 62, 60 si 18 militari care, initial, trebuiau sa plece la Observator – Calea Turzii, intersectia str.



Ceahlau – Ciresilor si complex Jupiter, au plecat in Piata Libertatii sub comanda mr. Lefter, avand ca ofiteri pe lt. maj. Sintamarian Dorin, lt. maj. Danila Dan, lt. Ciuca si cpt. Chisvasi.

De la U.M. 01463 un pluton din 32 militari sub comanda lt. maj. Muresan Adrian si cpt. Costea – comandantul unitatii, erau prevazuti rezerva si au ramas in cazarma. In fine, doua plutoane de la U.M. 01215, comandant mr. Burtea, respectiv subunitati a cate 96 si respectiv 48 militari sub comanda mr.



Burtea si avand ca ofiteri pe cpt. Lazau Florea, cpt. Muresan Mircea, cpt. Carp Dando si mr. Mirica Gheorghe care erau prevazuti, initial, in zona Clinici si comitetul judetean de partid, s-au deplasat tot in Piata Libertatii.



Mentionez ca nu stiu cine i-a organizat in locurile de dispunere si nici cine le-a schimbat destinatia initiala, intrucat nu aveam legatura radio, acumulatorii din statie fiind epuizati.



(Interesanta situatie de razboi! – noi ne pregateam de invazia tarii dinspre vest si nu aveam niste amarati de acumulatori in statiile de comunicare! Dar nu aceasta este principala problema. Din declaratia mr.



Indrecan Gheorghe rezulta ca ofiterii Burtea si Marangoci aveau la ei o harta a municipiului Cluj-Napoca, pe care erau notate toate dispozitivele, si ca a primit ordin de deplasare pe baza acelor notatii.



Deci: noi ne asteptam la o invazie dar pregateam temeinic variante de aparare nu impotriva presupusului atacator dinspre vest, pe granita de vest, ci impotiva "elementelor" de popor roman iesit in strada sa-si ceara dreptul la o viata decenta! – n.a.)

Pe filele urmatoare sunt inscrise indicativele si frecventele radio prevazute pentru lucru.



(La ce bun din moment ce nimeni, zic ei, nu a avut prevederea, in nici o situatie din cate subunitati au fost trimise in oras, sa verifice starea acumulatorilor statiilor de radio? Şi cum este posibil acest lucru in situatia in care ei spun ca executau Alarma de lupta partiala, in care o cerinta absoluta este verificarea



si punerea in stare de folosinta a intregului echipament de razboi? – n.n.)

Mentionez ca pe fila 3 verso sunt inscrise indicative si frecvente pentru radio pentru U.M. 01215, pe prima pagina a filei 4 indicative si frecvente pentru U.M. 01419."

Acestea sunt pregatirile de lupta ale unitatilor militare care, in afara misiunii lor legale, au conceput si pus in aplicare variante de paza si ordine care, prin lege, erau atributii ale Ministerului de Interne.

In ceea ce-i priveste pe "ofiterii de legatura" (mai corect spus: ofiterii coordonatori), teoretic vorbind, dat fiind indicativul sub care actionau (alarma de lupta partiala), in conformitate cu dispozitiile din "A.N.



5", ei trebuiau sa prezinte comandantului unitatii ce trebuia sa intre in dispozitiv, in plic sigilat, ordinul de lupta semnat de catre comandantul Armatei a IV-a.



Acest ordin de lupta era singurul temei care, prin prezentare scrisa (si nu altfel) a datelor despre inamic si despre misiune, ii obliga pe executanti sa se conformeze intocmai.



Cu toate acestea, incalcandu-se si in acest caz legea si prevederile legale, ordinul de lupta nu a fost dat in scris in nici una dintre situatii (sau asa se pretinde, pentru ca “destoinicii ofiteri” ai lui Topliceanu au fost extrem de ocupati in zlele urmatoare in a distruge probe incriminatorii si a da declaratii pe



langa adevar in fata organului de ancheta penala – n.a.).

Calitatea de ofiter de legatura intre comandantul Armatei a IV-a si cazarma Someseni a indeplinit-o locotenent colonelul (acum general de armata) Caba Florian: "La orele 11.30 am fost chemat la comandantul unitatii (...) si am primit ordin sa ma deplasez la U.M. 01278 Cluj (Someseni – n.n.



), pentru a coordona activitatea desfasurata de aceasta unitate, urmand ca amanunte ale misiunii sa le primesc de la seful de stat major, general Gheorghiu Dorin (pe atunci locotenent colonel – n.n) (...) Am inteles ca U.M.



01278 Someseni urma sa se deplaseze sub controlul si supravegherea mea intr-un dispozitiv prestabilit, pe raza municipiului Cluj, in vederea protejarii obiectivelor politico-sociale si apararea ordinii si linistii publice (...



) L-am intrebat pe generalul Gheorghiu despre reala necesitate a interventiei noastre in centrul orasului, la care generalul Gheorghiu mi-a replicat ca dislocarea fortelor urmeaza a fi facuta numai in urma unor activitati de distrugere sau a unor acte teroriste care sa justifice prezenta unitatilor militare in oras, cu



precizarea ca acest lucru va avea loc atunci cand fortele de ordine cu atributii specifice nu vor mai putea stapani situatia".

Ofiterul a sosit in microgarnizoana Someseni in jurul orei 12.30, avand asupra sa doar harta orasului si punctele stabilite pentru fixarea dispozitivelor militare (celebrul plan stradal de lupta la care si-a adus un substantial aport actualul consilier prezidential generalul Constantin T. Degeratu).



Desemnati, de catre comandantul Armatei a IV-a, sa conduca activitatile unitatilor militare din Floresti erau Colonelul Lates Vasile – sef al apararii antiaeriene, si locotenent colonelul Marangoci Dumitru – ofiter I in cadrul Sectiei pregatire de lupta. La fel ca si lt.



colonelul Florian Caba, nici acesti doi ofiteri sustin ca nu au prezentat comandantilor unitatilor, pe care le-au trimis in misiune de lupta, un ordin scris care sa cuprinda date despre inamic si asupra modalitatilor de actiune impotriva lui.

Colonel (in prezent general) Lates Vasile: "Pe la orele 12.00-12.30, nu mai retin cu exactitate, am fost chemat la comandantul Armatei impreuna cu lt. col. (ulterior general – n.n.



) Marangoci Dumitru si am primit ordin sa ne deplasam la Floresti, de unde vom asigura impreuna cu comenzile unitatilor si marii unitati indeplinirea misiunilor pe care le vom primi (...) Cunosc ca lt. col.



Degeratu Constantin, la acea data ofiter in cadrul Sectiei operatii, a inscris pe o harta a Clujului locurile unde urmau sa se deplaseze unele subunitati din Floresti. (...



) Avand doar harta si 2 statii de comunicare radio pe ultrascurte, am ajuns la Floresti chiar in momentul in care se terminase mitingul la televiziune, iar acolo am aflat ca transmisiunea televizata din Bucuresti s-a intrerupt. Se discuta asupra faptului ca fusesera unele zgomote, rumoare, ar fi fost aruncate lozincile, dar nimeni nu stia in mod precis.























Am chemat comandantii de unitati si le-am prezentat harta cu misiunile intocmita de lt. col. Degeratu Constantin (din aceasta declaratie si altele similare, rezulta cu claritate implicarea actualului consilier prezidential, generalul Degeratu T.



Constantin, in crearea variantelor de actiune impotriva manifestantilor din 21 decembrie 1989 – n.a.), insa comandantii unitatilor mi-au spus ca ei cunosc aceste misiuni si ca au si executat recunoasteri in vederea executarii in bune conditii a misiunilor (...) La ora 14.55, col.



Dorin Gheorghiu – seful de stat major al Armatei, mi-a transmis ordinul ca subunitatile stabilite sa se imbarce si sa treaca la executarea misiunilor primite (...) La ora 15.25, col. Dorin Gheorghiu mi-a transmis ca a ordonat direct la U.M.



01215 ca o subunitate din aceasta unitate sa se deplaseze in Piata Unirii (de fapt, Piata Libertatii, Piata Unirii fiind denumirea post-revolutionara a acestui loc – n.n.), cu misiunea de a bloca intrarile in piata si sa aseze institutiile si obiectivele din zona".

Şi tot asa, putem continua, ziar dupa ziar, in a demonstra cat de prins in plasa minciunilor este actualul consilier prezidential Constatntin T. Degeratu.



Poate ca intr-o zi Justitia romana va fi capabila si va dezvolta acei procurori si judecatori capabili sa ancheteze si sa judece fara comanda politica Revolutia romana din Decembrie 1989 si sa scoata Dreptatea si Adevarul la suprafata – dar acea zi este cu atat mai



indepartata cu cat personaje ca Degeratu, Badalan, Mihail Popescu si altii ca ei mai sunt activi in viata publica.



Ce inseamna onoare militara?



Va raspundem cu ajutorul gestului comis de generalul IULIAN TOPLICEANU in 21 decembrie 1989, cand, prin raportul S/CD 4116, a propus si a rugat sa fie aprobata trecerea in rezerva cu gradul de soldat a locotenent colonelului (transmisiuni) BANZARU ALEXANDRU CORNELIU, sef al transmisiunilor la Divizia 6 Tancuri "Horea, Closca si Crisan" din Targu



Mures. Motivul? «In ziua de 21.12.1989, orele 12.30 primind ordine din partea comandantului marii unitati pentru luarea unor masuri speciale, privind asigurarea ordinii in municipiul Targu Mures, s-a exprimat astfel: "Ce facem, chiar tragem? Acestia nu sunt dusmanii nostri", ceea ce constituie act de insubordonare.



» Ca sa fie lucrurile cat mai clare, lt. col CORNELIU BANZARU a fost unul dintre militarii, cu adevarat merituosi, peste care cele doua valuri de avansari la exceptional din 1989 - 1990 au trecut fara sa lase nici o urma... De unde si expresia, care a circulat multa vreme printre militari: "Ai tras, esti avansat".

Pentru exemplificare, reproducem din Declaratia de inculpat a generalului colonel Iulian Topliceanu, data in fata generalului de justitie Gheorghe Diaconescu, in data de 13 februarie 1990:



"Intrebare: Vi se prezinta raportul Dvs. inregistrat sub nr. S/CD 4116 din 21.12.1989 adresat ministrului apararii nationale privind cazul Banzaru Alexandru Corneliu, raport ce este semnat de Dvs. si stampilat. Ultimul aliniat al raportului, are urmatorul text: «In ziua de 21.12.1989, orele 12. 30 primind ordin din partea comandantului marii unitati pentru luarea unor masuri speciale privind mentinerea si asigurarea ordinii in Municipiul Tirgu Mures, s-a exprimat astfel: "Ce facem? Chiar tragem? acestia nu sint dusmanii nostri!" ceea ce constituie act de insubordonare.» Ce aveti de declarat cu privire la calificativul pe care i l-ati dat Lt. col. Banzaru in raport cu atitudinea pe care a avut-o la 21.12.1989?

Raspuns: Recunosc ca am considerat atitudinea ofiterului ca un act de insubordonare, asa cum se mentioneaza in raportul adresat de mine ministrului apararii, dar, in sensul celor declarate mai sus, nu am mai promovat ierarhic acest raport.



Intrebare: Cati ofiteri ati propus ministerului apararii nationale pentru avansare in grad inainte de termen?

Raspuns: Am propus avansarea in grad inainte de termen la aproximativ 40-50 ofiteri si subofiteri din intreaga Armata IV-a. Nu cunosc daca printre acestia sunt si comandantii unitatilor sau subunitatilor care au actionat in ziua de 21.12.1989 in Piata Libertatii.



Intrebare: Dar pe Lt. col. Banzaru l-ati propus la avansare inainte de termen in raport de atitudinea manifestata la 21.12.1989?

Raspuns: A fost o scapare din partea mea."


O “scapare” de care au profitat toti “destoinicii ofiteri” ai lui Iulian Topliceanu, pe principiul: “ai tras, esti avansat”… Sa avansati bine!






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















1247 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by