Societatea de Infratire Romano- Americana inca viabila

In anul 1990 la initiativa unor braileni s-au pus bazele primei fundatii din Romania de infratire romano - americana, numita "Societatea de Infratire Romano-Americana".

Presedintele acesteia, economistul Gheorghe Stefan, aflat la varsta pensionarii a tinut inca de la inceput sa sublinieze faptul ca "obiectivele nostre sunt foarte ample, in sensul ca pornesc de la problemele de cultura, de sport, economie, relatii internationale, de aparare a drepturilor omului, s.m.d. Am avut, candva, un sediu pe care acum nu-l mai avem.

Speram ca prin bunavointa noului primar sa obtinem un altul. In prezent, avem relatii foarte bune cu Ambasada Romano- Americana. Am reusit sa-l aducem aici la Braila la invitatia societatii noastre pe unul dintre ambasadorii care au functionat la aceasta ambasada si continuam sa intretinem relatii la fel de bune.

De asemenea, vrem sa organizam la Braila un simpozion international pe tema: O noua gandire stiintifica despre lume si viata".

La momentul constituirii, aceasta societate a avut numerosi membri, dar odata cu trecerea timpului, numarul acestora a scazut considerabil ajungand la aproximativ treizeci de persoane. Despre acest lucru, presedintele Gheorghe Stefan a dorit sa precizeze:" Multi dintre vechii membri s-au orientat catre alte forme de societati, de fundatii care aveau si caracter de profit. Noi suntem nonprofit.

Cotizatia anuala era pana anul trecut mai mult decat onorifica, 5.000 lei. Anul acesta s-a majorat la suma de 50.000 lei / an. In ceea ce priveste membrii actuali, avem nume de marca: Aurel Simionescu, Carp Petre, Feodor Niculita, Ghinea Mitrea, Axinte Gavril si altii".

Interesat in mod direct de tot ceea ce reprezinta noutate stiintifica, presedintele Gheorghe Stefan, un adevarat autodidact, a mai dorit sa sublinieze faptul ca "la Braila se gaseste unicul matematician din lume Grigore Mihail care a facut matricea randamentului termodinamic supraunitar care, practic, in stiinta nu numai ca este ignorata ci chiar contrazisa.

Si George Bush a alocat pentru hidrogenul curat peste cinci milioane de dolari pentru cercetare. Am auzit ca au reusit sa obtina un hidrogen metalic solid care sa-l disocieze si sa fie ulterior folosit in foarte multe domenii, inclusiv in cel al mijloacelor de transport. Acum am scris noului ambasador american pentru a-i cere sprijinul in organizarea unui simpozion international.

Vrem ca in acest fel sa ne aducem propria contributie la dezvoltarea stiintei mondiale".

Sorina IVAN