Extrem de multi manageri ieseni se pling de slaba pregatire a fortei de munca. „Nu este vorba de cei aflati deja in cimpul muncii, ci de cei care vin de pe bancile scolilor“, a afirmat Dan Buceag, directorul general al SC Fortus SA Iasi. Problema a ajuns sa fie discutata chiar la intilnirea cu reprezentantii Prefecturii Iasi, Radu Prisacaru si Florin Ungureanu.

Oamenii de afaceri spun ca cei mai buni meseriasi pleaca la munca in strainatate, „lucru firesc, daca ne gindim ca salariile nu pot fi comparate“. „Pe de alta parte, cei care vin din urma, elevii scolilor de meserii, dar si tinerii absolventi de facultate, sint extrem de slab pregatiti.

In majoritatea cazurilor sintem nevoiti sa angajam un om si sa-l pregatim timp de citeva luni, un an, pentru ca apoi acesta sa poata produce in adevaratul sens al cuvintului“, a mai spus Dan Buceag.

Scoala multa, fara practica

Principalul motiv al lipsei de pregatire a personalului este acela ca numarul de ore de practica, atit in cadrul scolilor de meserii, cit si in cazul facultatilor, s-a redus foarte mult, dar si datorita lipsei de interes al elevilor si studentilor, majoritatea chiulind de la practica scolara. „O mare parte dintre studenti si elevi nu sint motivati.

Fac scoala fara tragere de inima, aceasta poate si din cauza faptului ca in economie sint foarte multi someri. Este neaparata nevoie de a spori numarul de ore de practica, dar si de gasire a unor metode de stimulare financiara a celor care efectueaza practica in cadrul unei societati comerciale“, ne-a spus Gheorghe Plesu, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri Iasi 2003.

Munca multa la angajari

Anul trecut, in mai multe rinduri, Fortus SA Iasi a incercat sa angajeze tineri absolveti. „Din 30 de persoane care s-au prezentat la selectie, au trecut testele noastre doar vreo 10-13, insa dupa ce au fost angajate, in scurt timp nu au mai venit la munca. Motivul invocat de ei a fost cel cu privire la conditiile de munca si salarizarea modesta“, a precizat directorul combinatului iesean.

Pe de alta parte, unul dintre domeniile care nu duce lipsa de forta de munca este cel al constructiilor. „Nu ne confruntam cu astfel de probleme, cu toate ca si in acest sector exista o fluctuatie de personal destul de insemnata. Multi pleaca la munca in strainatate, dar in constructii, ca de altfel si in industria usoara, meseria se transmite din generatie in generatie.

Cred ca ar fi bine ca acest lucru sa se intimple si in alte domenii“, a afirmat Petru Klain, presedintele ARACO Iasi.

Practica pe bani pentru elevi

Una dintre solutiile propuse a fost aceea de se emite un act normativ prin care elevii care efectueaza practica intr-o societate comerciala sa poata sa fie retribuiti. „Bursele nu sint o solutie. Si acum putem acorda burse elevilor, dar acestea sint pentru intreg anul de invatamint.

Trebuie sa se gaseasca o formula legala si din punct de vedere fiscal, astfel incit sa platim efectiv orele de practica efectuate. In acest fel vom opri tendinta elevilor de a chiuli de la orele de practica“, a spus Dan Buceag.

Si la Scolile de Arte si Meserii a murit practica

Absolvirea unei Scoli de Arte si Meserii (SAM) nu mai inseamna demult pentru tineri un loc de munca sigur. Patronii cauta personal calificat, iar elevii nu au unde sa invete meserie. Directorul adjunct al Grupului Scolar de Arte si Meserii „Gh. Asachi“, ing.

Laurentiu Navodaru, este de parere ca cea mai mare greseala facuta de Ministerul Educatiei si care a dus la scoaterea pe banda rulanta de absolventi de scoli de meserii nepriceputi este programa de practica.

„Curicula de practica a elevilor de la profesionala si scoala de arte si meserii prevede, in loc de lectii in domeniu, ore de promovare a produselor prin pliante, editarea unui program de ordine interioara, educatie sanitara si alte lucruri total pe linga subiect.

Un patron nu are nevoie de un elev de la o scoala de arte si meserii care se pricepe la asa ceva si nu in domeniu“, ne-a mai precizat ing. Laurentiu Navodaru, singurul director din Moldova care este membru in Comisia Nationala de Acreditare si Intocmire a Curiculelor. Spre deosebire de alte institutii de invatamint cu profile tehnice, Scoala de Arte si Meserii „Gh.

Asachi“ are la ora actuala cel putin 10 contracte incheiate cu firme de profil din regiune. „Elevii fac practica la firme doar in ultimul an, adica in clasa a X-a, la Scoala de Arte si Meserii si in a XI-a, la profesionala.

La absolvire, conducerea firmei are dreptul de a-si alege cei mai buni meseriasi dintre cei care au efectuat practica la ei“, a mai spus directorul adjunct al Grupului Scolar de Arte si Meserii „Gh. Asachi“, ing. Laurentiu Navodaru.

Managerii patiti nu mai vor sa colaboreaze cu SAM-urile

Intr-o situatie mai nefericita se afla, insa, Grupul Scolar de Arte si Meserii „Spiru Haret“, cu care nu mai colaboreaza nici o firma, pentru ca s-au „fript“ destul. „Firmele au renuntat la aceasta colaborare, pentru ca in urma cu citiva ani s-au bazat pe niste contracte incheiate cu scoala si cu elevii, iar cind acestia au absolvit, nu au mai vrut sa lucreze acolo.

Momentan, elevii isi fac practica in laboratoarele scolii si foarte rar la o intreprindere“, ne-a spus prof. Maria Barladeanu, directorul scolii.