La vremuri noi, oameni noi? Poate fi o intrebare retorica, tinand cont de acuzatiile aduse unor politisti bacauani in ultimii ani. Aflati in anturajul fostei puteri, oamenii cu epoleti au spus “pas” unor cazuri care nici in ziua de astazi nu si-au gasit rezolvarea.

Astfel, de voie, de nevoie, cei care s-au considerat nedreptatiti au pus pe picioare propria lor ancheta. Inutila si aceasta. Cel putin pana acum.

Fara indoiala, politistii bacauani au destule pe cap. Un oras si un judet unde, de 15 ani incoace, s-a furat ca-n codru, au fost comise crime teribile, au fost batuti oameni pe strada sau chiar in incinta sediului Politiei, altii au fost condamnati fara vina.

Dovada opulentei bazata pe furturi evidente, dupa cum observa pana si strainii care trec prin Bacau, ar fi numarul incredibil de mare al masinilor luxoase sau al vilelor construite in stil hollywoodian. “Bacaul este cel mai periculos oras din Romania.

Aici, mafia are structurile cele mai bine puse la punct”, remarca, in urma cu cateva zile un om de afaceri german, adaugand ca personaje precum Iacobov sau Hrebenciuc sunt controversate nu numai in Romania.

Politistii bacauani stiu cu cine au de-a face, cateodata sunt vazuti chiar in compania unor indivizi politici dubiosi, iar senzatia pe care au dat-o de ani de zile este ca persoanele cu relatii politice sunt protejate.

In unele cazuri, dosare nu tocmai complicate au ramas nerezolvate: agresiunea din martie 2003 din redactia “Monitorului de Bacau”, “sinuciderea” lui Catalin Haidau, cazul Versace, cazul Chiriac. In alte dosare, oameni nevinovati au fost bagati, ani de zile, la parnaie: cazul Rincu si cazul Vasile Vintu sunt doar doua exemple de acest fel.

Alteori, politisti bacauani au fost acuzati, prin marturii coroborate, ca au comis fapte de violenta fizica fata de persoane anchetate. De asemenea, exista acuzatii de luare mita, coruptie, complicitate la trafic cu fiinte umane.

O situatie care, chiar daca ar fi numai pe un sfert adevarata, ar descrie un tablou rusinos pentru un bilant ad-hoc al activitatii oamenilor legii.

Sange la “Monitorul”

Printre nenumaratele cazuri in care politia bacauana ar avea explicatii de dat se numara bataia sora cu moartea pe care mama redactorului-sef al unui ziar bacauan a luat-o de la un individ ramas necunoscut pana azi. Incidentul a avut loc acum doi ani, in plina campanie sechelarista impotriva presei de opozitie.

Ca prin minune, subordonatii comandantului Nita au “rezolvat” cazul in mai putin de 48 de ore, prin arestarea unui cersetor care-si facea veacul prin cimitirul central. Politistilor bacauani nu le-a trecut insa prin minte sa se uite la pumnii presupusului bataus, pe nume Vasile Maxinas.

Desi femeii ii fusesera scosi dintii in bataie, Maxinas, cunoscut hot cu antecedente doar de acest tip, nu avea nici o zgarietura pe maini.

Mai mult, acesta a recunoscut, de fata cu martori si acceptand sa fie inregistrat, ca politistii bacauani il “convinsesera” sa recunoasca o fapta pe care nu o comisese.

Alte cateva elemente certe ce il exonerau pe cersetor de vina (faptul ca nu disparuse nici macar un pix din firma, in timpul agresiunii), desi au fost semnalate in presa, nu au fost luate in seama de domnii politisti.

Crima in familia “Legiunii Straine”

Un alt caz care s-a finalizat printr-un esec inexplicabil al Politiei bacauane este cel al crimei comise pe o straduta din preajma stadionului botezat, pe vremea aceea, cu numele primarului expirat. In iunie 2003, o tanara de numai 23 de ani a fost gasita ucisa in apartamentul sau.

Sotul ei, un bacauan care obtinuse cetatenia franceza si lucrase in Legiunea Straina, exasperat fiind de lancezeala care caracteriza activitatea anchetatorilor, a declansat propria sa investigatie, dorind sa-l gaseasca pe ucigas.

La un moment dat, Doru Chiriac a gasit o pista credibila, insa politistii nu au fost interesati sa cerceteze varianta propusa de sotul victimei.

Chiriac considera, intr-o declaratie data presei nationale anul trecut, ca doi politisti din municipiul Bacau primisera bani ca sa musamalizeze cazul uciderii sotiei sale.

Batut in prezenta jandarmilor

Anul trecut, Dinu Damaschin, presedintele SIDO Bacau, a fost agresat de catre doi indivizi in fata blocului unde locuieste, victima necesitand spitalizare timp de sapte zile.

In ciuda plangerii inaintate catre Politie si inregistrata, precum si a asigurarilor pe care le-a primit de la purtatorul de cuvant al IPJ Bacau, Şova, Dinu Damaschin nu a primit nici pana in ziua de azi vestea prinderii celor care l-au agresat.

Mai mult, el nici macar nu a fost chemat la sediul Politiei pentru a discuta cu anchetatorii si sa descrie direct ce s-a intamplat. Victima declara ca bataia pe care a primit-o a fost administrata in conditiile in care la numai cateva zeci de metri se afla un echipaj al jandarmilor.

Activitatea lui Dinu Damaschin in ceea ce priveste apararea drepturilor omului este cunoscuta in judet.

Damaschin, unul dintre adversarii cei mai energici ai gruparii Iacobov-Sechelariu-Hrebenciuc, este de parere ca actuala conducere a Politiei mentine, inca, legaturi foarte stranse cu fosta structura pesedista a municipiului si judetului.

“Din pacate, nici actualul primar Stavarache nu a dat semne ca vrea sa ia taurul de coarne”, spune Damaschin.

Cazul Rincu

In categoria celor care au fost “ajutati” de politisti bacauani sa faca aiurea puscarie, Robert Rincu este un erou fara vina. El a reusit sa petreaca doi ani dupa gratii, desi dovezile aflate la dosar erau fie fabricate, fie ilare, fie smulse cu bataia de la martori terorizati.

Acuzat ca ar fi dat un telefon la Primaria Bacau in care l-ar fi amenintat pe fostul viceprimar Lucas, Robert Rincu a fost rapid arestat, condamnat si tinut departe de ochii presei.

De-abia dupa venirea la putere a presedintelui Basescu, decizia de eliberare imediata impusa de Parchetul Curtii de Apel Bucuresti a fost luata in seama de autoritatile bacauane, care l-au eliberat pe Robert Rancu in urma cu o luna, procesul sau urmand a fi… rejudecat.

Despre acest dosar cusut cu ata alba s-a scris atat in presa locala, cat si in cea nationala.

Politistii bacauani, din cate spun zeci de martori, au comis insa faradelegi impardonabile, cateva persoane apropiate lui Rincu declarand sub juramant ca au fost retinute abuziv si chiar batute in sediul IPJ Bacau. Declaratiile acestor victime ale violentei politice nu au dus insa la stoparea fenomenului.

Dovada sta si bataia pe care a primit-o un moinestean anul trecut, in timp ce se afla in arestul politiei din municipiul Bacau. A fost vorba, chipurile, de un incident de care se facea vinovat un alt arestat. Cert este ca victima declara, de pe patul sau de spital, ca oamenii legii il altoisera.

Lista bilelor negre pe care politistii bacauani le pot incasa la capitolul eficienta sau stil de lucru este mult mai lunga si ar putea usor umple un volum cu sute de pagini. Unele cadre cu care am vorbit au amintit, pe buna dreptate, ca padure fara uscaturi nu se poate.

Problema este ca la Bacau uscaturile au ramas chiar si dupa debarcarea capcaunilor.