In urma cu 60 de ani, in luna februarie 1945, pe baza unor rapoarte intocmite anterior de o Comisie de ancheta, o Comisie medico-legala a procedat la deshumarea cadavrelor din doua gropi comune in punctul numit Suscut, din raza localitatii Camarasu (Cluj), in apropiere de Sarmasu, comuna din judetul Mures.

In total au fost 126 de cadavre, din care 31 de barbati adulti, 52 de femei adulte si 43 de copii pana la varsta de 15 ani. Toate aceste victime erau din localitatea Sarmasu. Cine erau acesti nefericiti si care a fost vina lor?

In conditiile create de trecerea Romaniei de partea fortelor Natiunilor Unite, dupa 23 august 1944, armatele germane si ungare au trecut la o puternica ofensiva contra Romaniei patrunzand in Campia Transilvaniei pe o adancime de circa 30-60 de km, peste linia de frontiera existenta atunci.

Unitati ale armatei si jandarmeriei ungare au ocupat localitatile Sarmasu si Ludus, situate in apropierea frontierei, si care faceau atunci parte din judetul Cluj-Turda. In localitatea Sarmasu existau la acea vreme 142 de evrei, iar in Ludus 575, localitatile fiind si centre de plasa.

Consfatuirea secreta de la Sarmasu

Sarmasu a fost ocupat pe data de 5 septembrie 1944, iar pe data de 7 septembrie 1944, a avut loc o consfatuire secreta, ce s-a tinut la locuinta farmacistului Varga Iuliu, din localitate.

Au luat parte Biro Jozef, ofiter in rezerva, care a fost instalat de autoritatile militare in functia de prim-pretor al plasii Sarmasu, Betegy Sandor, Wakszman Karoly si Wakszman Elemer (tata si fiu), Bethlen Daniel, Kemeny Bela, Maitelely Istvan, Gall Jozsef, mari proprietari din zona respectiva.

A doua zi, pe data de 8 septembrie 1944, a fost declansata actiunea de arestare si internare a tuturor evreilor din localitatea Sarmasu, intr-un lagar improvizat pe teritoriul localitatii. Pe data de 16 septembrie 1944, cpt. Lancz Laszlo, care se afla in localitatea Sarmasel, la 3 km de Sarmasu,

a transmis telefonic la compania de jandarmi din Sarmasu ordinul de a se trece la executarea evreilor. Ordinul a fost receptionat de catre telefonista Elisabeta Pacala, de la oficiul telefonic Sarmasu, care mai tarziu, dupa eliberarea localitatii, a facut cunoscut acest act Comisiei de ancheta.

In aceeasi zi, de dimineata, 20 de evrei apti de munca au fost dusi de jandarmii unguri in hotarul localitatii Camarasu, pe dealul numit Suscut, unde au fost obligati sa sape doua gropi mari.

In dupa-amiaza aceleiasi zile, cei 126 de evrei aflati in lagarul improvizat din Sarmasu, au fost imbarcati in care cu tractiune animala, dusi la locul numit Suscut, iar in noaptea de 16/17 septembrie, au fost ucisi de jandarmii si militarii unguri.

Corpurile lor au fost apoi ingropate in cele doua gropi comune sapate de dimineata, de cei 20 de evrei.

Evreice siluite si omorate la Ludus

Aceleasi trupe de ocupatie ungare, au mai savarsit un masacru si la Ludus, dupa ce au ajuns in aceasta localitate incepand inca din seara zilei de 5 septembrie 1944.

S-a putut stabili, pe baza cercetarilor ulterioare, ca intre 5-13 septembrie, aceste trupe au impuscat alti 13 evrei, ale caror corpuri au putut fi identificate dupa eliberarea localitatii.

Cei asasinati atunci la Ludus, au fost Polac Mihai, Polac Vilma si fiicele lor, Rozalia si Maria, Gluck Iosif si fiica lui Rozalia, Fred Mauriciu si Fred Ghizela.

Surorile Haller Sarolta, Haller Fani si Haller Rozalia, impreuna cu Maria Kopstein si Izrael Adelca au fost impuscate in pivnita locuintei familiei Haller, dupa ce au fost siluite.

Doua dintre aceste victime au fost asasinate in urma unui denunt facut de Bartha Elisabeta din Ludus care, dupa eliberarea localitatii de catre trupele romane, a fost condamnata la 5 ani de inchisoare.

Mare parte din vinovati s-au sustras arestarii

In 1946, cazul masacrului de la Sarmasu a fost judecat de Tribunalul din Cluj, care a pronuntat urmatoarele sentinte : cpt. Lancz Laszlo, lt. Vecsey, slt. Halasz, slt. Fekete, plt.maj. Szabo, plt. Horvath Istvan si plt.

Polgar au fost condamnati la moarte prin impuscare, iar soldatul de jandarmi Panczel Janos, participant la masacru, a fost condamnat la 20 de ani de munca silnica. Cetateanul Soos Istvan din localitatea Sarmasu, membru al garzii civile maghiare, unul dintre paznicii lagarului a fost condamnat la 5 ani temnita grea.

Cercetarile impotriva celor vinovati de masacrul de la Sarmasu si Ludus, dar si in cazul altor masacre comise de trupele de ocupatie maghiare pe teritoriul Transilvaniei, au fost incepute in anul 1945 si finalizate in 1946.

Tribunalul Poporului din Cluj a judecat si condamnat atunci, 199 de persoane, dintre care 27 din judetul Mures, intre care si cei 9 condamnati in cazul Sarmasu. Daca identitatea celor vinovati precum si gradul lor de vinovatie, s-a putut stabili, numai o parte dintre ei au putut fi arestati.

In conditiile create de sfarsitul razboiului cea mai mare parte dintre acestia s-au sustras arestarii, reusind sa-si piarda urma in lumea larga. Dar cu siguranta n-au reusit sa se sustraga din fata propriei lor constiinte.

Mesajul evreilor din Transilvania a ajuns la americani

In lunile premergatoare Conferintei de la Paris, prim-ministrul Ungariei, Nagy Ferenc, in fruntea unei numeroase delegatii oficiale, a facut un turneu de propaganda in Occident si in SUA, cu scopul evident de a imbunatati sansele Ungariei la Conferinta ce urma sa aiba loc, mai ales in problema Transilvaniei.

In timp ce acesta se afla in Occident, importante documente privind cele intamplate in Transilvania in perioada ocupatiei maghiare - inclusiv masacrul impotriva celor 126 de evrei de la Sarmasu si a celor 13 de la Ludus - au fost inmanate de dr.

Kiraly Janos (presedinte al Organizatiei Fostilor Evrei Deportati) prin intermediul lui Aurel Socol lui Iuliu Hatieganu.

Aceasta actiune a fost mediata de Raul Şorban, cunoscut avocat al timpului si care, nu cu mult timp in urma, a fost onorat de statul evreu cu titlul de "drept intre popoare" pentru actiunea sa de ajutorare a evreilor din Transilvania in perioada 1940-1944. Eminentul profesor dr.

in medicina Iuliu Hatieganu de la Universitatea din Cluj, a reusit pe canale neoficiale sa trimita plicul primit de el, astfel incat sa ajunga la un cunoscut publicist american de la "Christian Science Monitor", ziaristul Markham. Materialul a fost publicat in cele mai mari ziare din SUA, in timp ce primul-ministru al Ungariei se afla in SUA.

Cererea sa de audienta la Casa Alba a fost refuzata. E de presupus ca informatiile aparute in presa americana in acel moment au avut si ele rolul lor in acest refuz.

Placuta vrajbei din Sarmasu

Cei 126 de evrei asasinati de trupele maghiare in septembrie 1944, isi dorm somnul de veci la Camarasu, localitate aflata in raza judetului Cluj, iar de mormintele lor si de micul monument se ingrijeste Comunitatea Evreiasca din acel judet.

Localitatea Camarasu se afla situata langa hotarul comunei Sarmasu, din judetul Mures, iar comunitatea de aici se simte, cum este si firesc, legata de cei care odihnesc acolo. Cei asasinati erau din Sarmasu, iar parintii sau bunicii celor de azi i-au cunoscut pe acei nefericiti.

Cu totii stiu de tragedia intamplata in urma cu 61 de ani. De aceea, probabil multi dintre ei nu inteleg de ce o placuta care sa aminteasca de acea tragedie nu poate fi asezata pe casa farmacistului Varga Iuliu unde, in septembrie 1944, s-a luat hotararea de arestare a acelor evrei nefericiti.

Din 1997, s-a pus de mai multe ori problema instalarii acelei placute in sedintele de consiliu, dar niciodata nu a intrunit majoritatea necesara. Consilierii sunt impartiti, cei romani sustin instalarea, cei maghiari nu, pentru ca ei considera mesajul nepotrivit.

Primarul comunei Sarmasu, Grigore Mocean a spus: "Sunt doar de 7 luni primar. In legislatura 2000-2004, am fost viceprimar. Din 2000 incoace nu am cunostinta sa se fi pus problema instalarii acelei placute, ci doar in legislatura 1996-2000.

Daca se vor gasi suficienti sustinatori care sa promoveze aceasta propunere si sa o sustina intr-o sedinta de consiliu, firesc ca o vom dezbate si daca va intruni voturile necesare o vom instala".

Sauber Bernath, presedintele Comunitatii Evreiesti din Targu Mures : "Nu stiam de acea initiativa privind instalarea placutei pe casa din Sarmasu. Ne vom documenta, o vom studia si dupa ce o vom analiza temeinic, o vom sustine".

Pana una alta, o inscriptie realizata deja, zace aruncata undeva, in ideea - gandesc probabil unii - ca timpul le rezolva pe toate. Se inseala : ramane memoria colectiva care nu uita. Iar adevarul spus pana la capat - spunea scriitorul Romulus Rusan - reprezinta prin el insusi un act de toleranta.

Lista condamnatilor din judetul Mures (Extras din lista cu cele 199 de persoane condamnate potrivit raspunderilor personale ale tuturor participantilor la actiuni impotriva populatiei evreiesti din nord-vestul Transilvaniei, in timpul ocupatiei ungare, in perioada anilor 1940-1944) :

Subprefecti de judete:

dr. Marton Zsigmond, cetatean maghiar, subprefect al judetului Mures, condamnat la inchisoare pe viata, in contumacie;

Primari:

dr. Majay Ferencz, cetatean roman de nationalitate maghiara, primar al municipiului Targu Mures, condamnat la 20 de ani inchisoare, in contumacie ;

dr. Schmidt Emeric, cetatean roman de nationalitate germana, primar al orasului Reghin, , condamnat la 10 ani inchisoare, acuzatul prezent la proces ;

Ofiteri de jandarmi si de politie:

col. dr. Pap Janos, cetatean maghiar, comandant al circumscriptiei de jandarmi

nr. X, cu resedinta in Targu Mures, condamnat la moarte, in contumacie ;

col. Zalantai Janos, cetatean maghiar, comandant al legiunii de jandarmi Mures, condamnat la moarte, in contumacie ;

lt. de jandarmi Szentpali G. Kalman, cetatean maghiar, comandant al sectorului de jandarmi Reghin, condamnat la 20 de ani munca silnica, in contumacie ;

dr. Bedo Geza, cetatean maghiar, chestor-sef al Politiei de Stat Ungare Targu Mures, condamnat la moarte, in contumacie ;

Dudas Janos, cetatean maghiar, seful Politiei de Stat Ungare Reghin, condamnat la munca silnica pe viata, in contumacie ;

Militari din armata ungara:

general de corp de armata Kozma Istvan, cetatean maghiar, comandant al garnizoanei Targu Mures, condamnat la inchisoare pe viata, in contumacie ;

col. Kormeny Geza, cetatean maghiar, comandant al administratiei militare a municipiului Targu Mures, condamnat la munca silnica pe viata, in contumacie ;

maior Komaromy Geza, cetatean maghiar, comandant al administratiei militare a orasului Reghin, condamnat la 25 de ani inchisoare, in contumacie ;

Functionari de stat si particulari:

dr. Henner Ferenc, cetatean maghiar, prim-notar la Primaria municipiului Targu Mures, condamnat la 12 ani inchisoare, in contumacie ;

dr. Javor Erno, cetatean maghiar, prim-notar la Prefectura judetului Mures, condamnat la 12 ani inchisoare ;

Cerdacsics Jeno, cetatean maghiar, consilier la Primaria orasului Reghin, condamnat la 10 ani inchisoare, in contumacie ;

Kugler Gyorgy, cetatean roman de nationalitate maghiara din Reghin, functionar particular, condamnat la 15 ani inchisoare, prezent la proces ;

Denuntatori si provocatori :

Lax Jozef, cetatean roman de nationalitate evreu, bijutier in municipiul Targu Mures, denuntator, condamnat la 3 ani inchisoare, acuzatul prezent la proces ;

Militari germani SS si Gestapo:

- maior Schroder, prenume necunoscut, cetatean german din formatiunile SS, sef al sectiei Gestapo, din Targu Mures, ca trupa de ocupatie in anul 1944, condamnat la moarte, in contumacie ;

Datele fac parte din hotararile originale ale Tribunalului Poporului si ale Curtii de Apel Cluj (sentinta nr. 8 din 31.05.1946)

1. "Pe la orele 2 dupa miezul noptii, am vazut cum evreii au fost ridicati si dusi pe coasta dealului spre felinar. Am auzit atunci multa larma si vaiete intre evrei. La vreo jumatate de ora dupa ce evreii au ajuns sus, am auzit impuscaturi de mitraliera.

Speriat, mi-am pus nevasta si copii la adapost si m-am ascuns in porumbiste la vreo doua sute de metri de locul unde se impusca. Era noapte si nu am putut vedea nimic, dar am auzit vaietele si tipetele victimelor. Un geamat de baiat tanar s-a auzit mai mult decat toate.

Dupa ce a incetat si acesta, s-au oprit si impuscaturile…" (Ioan Moceanu, comuna Camarasu, judetul Cluj, unul din martorii audiati la ancheta)

2, "…tot ce am trait, vazut, simtit si auzit in acei patru ani de urgie nu pot sta alaturi de ceea ce am vazut la Sarmasu. Am pipait cele 126 de cadavre…Am vazut copii de 5, de 3 si de 1 an, neatinsi de gloante care au fost si ei azvarliti si ingropati de vii.

Am vazut sot si sotie inclestati intr-o ultima imbratisare si am vazut un tata cu mainile crispate strangandu-si in brate copilul de un an…" (dr.

Matatias Carp, presedintele Federatiei Uniunilor de Comunitati Evreiesti din Romania, delegat oficial ca membru al comisiei de cercetare a masacrului de la Sarmasu si de exhumare a victimelor)

3. "Primul strat de cadavre era alcatuit aproape numai din copii. Erau unii mititei de tot, sa fi avut 2 sau 3 anisori. Cei mai varstnici dintre ei nu treceau de 15 ani. La cativa s-au putut constata orificiile de patrundere a gloantelor ucigatoare, la altii s-au putut gasi tesutele sfaramate, (probabil cu patul armei, n.n.

) iar la unul ambele picioare sfaramate. Dar au fost copii la care, cautandu-se cu multa grija, nu s-a gasit nici un semn exterior care sa indice cauza mortii. Este de presupus ca au fost ingropati de vii…" (dr. Emil Mora, medic de medicina legala, unul dintre cei care au participat la deshumarea cadravelor)