Tovarasul Balsoi Brother-Membrii PSD au sansa sa il trimita pe Iliescu la plimbare in Cismigiu

de Camelia JULA, Mihai MOGA     Ziua de Cluj
Joi, 3 martie 2005, 0:00


PSD reuseste sa ramana in atentia publicului, chiar daca este partid de opozitie. Framantarile din sanul acestei formatiuni se invart in jurul functiilor, care urmeaza a fi stabilite la congresul de aprilie. Ultimele zile au scos la iveala un conflict mai vechi, care, pana mai ieri, doar a mocnit, dintre Ion Iliescu si Mircea Geoana.

Primul, numit mai nou liderul fara functie al PSD, s-a simti lezat de declaratiile lui Geoana. „Cred ca Ion Iliescu fie face un atac politic deliberat, fie a ajuns intr-o etapa a vietii sale biologice in care nu mai stie ce vorbeste”, a comentat Geoana admonestarile aduse lui de catre Iliescu.

Acesta il acuzase pe fostul ministru de Externe ca a gresit, vorbind intre cele doua tururi de scrutin, despre iminenta intrarii UDMR la guvernare alaturi de PSD, tocmai in Transilvania.

Iliescu a afirmat ca mentionarea UDMR ca partener la guvernare al PSD intre cele doua tururi de scrutin a dus la pierderea unor voturi si, implicit, la esecul din alegerile prezidentiale al lui Adrian Nastase. Mai scurt spus, Iliescu l-a facut „prostanac” pe Geoana, iar acesta, la randul lui, mai diplomatic, l-a facut senil.

Cearta dintre cei doi alimenteaza speculatii privind o posibila candidatura a lui Geoana la presedintia partidului. Cum Nastase a refuzat confruntarea directa cu Iliescu, dezamagind grupul de la Cluj, este posibil ca eventuala candidatura a lui Geoana sa fie sustinuta de clujeni. Mai nou, Nastase a declarat ca, daca Iliescu nu va candida, totusi, la sefia PSD, ar vrea el sa candideze.

Ieri, liderul clujean al PSD, Ioan Rus, a comentat, pentru Europa FM, „lupta” de declaratii dintre Iliescu si Geoana. Rus considera ca afirmatiile lui Iliescu au fost „o scapare de limbaj, mai mult decat o expresie a unei atitudini, rezultata dintr-un program de atac al potentialilor adversari. De asemenea, nu cred ca este subiect de scandal national acest lucru”, a spus Rus.

El a evitat sa il nominalizeze pe Geoana drept alegerea Clujului, motivand ca orice candidatura este o optiune personala. „Noi si alti colegi ii vom sustine pe cei care isi vor depune candidaturile si vom vedea daca pe unul mai mult decat pe celalalt. Decizia de a candida ii va apartine lui Mircea Geoana. Noua ne va apartine sustinerea lui pentru un post sau pentru altul”, a afirmat Rus.

Liderul clujean a vorbit in termeni laudativi despre Geoana, atat ca ministru de Externe, cat si ca si lider de partid, sustinand ca are „incredere in el, la fel ca si in alti colegi”. Ioan Rus a propus, in recenta Delegatie Permanenta a PSD, ca si vicepresedintii partidului sa fie alesi tot prin vot, in congres.

La Biroul Executiv de saptamana viitoare vor fi luate toate hotararile privind metodologia de alegere a delegatilor, a candidatilor, numarul acestora si criteriile. Dar, pana la urma, in toate scenariile si jocurile posibile, lucrurile se invart in jurul aceluiasi Iliescu.

Dependent de presedintie

De 15 ani, romanii traiesc cu impresia ca si-au castigat libertatea. Din 22 decembrie 1989, de cand cu Lovilutia (Lovilutie = LOVItura de sat + revoLUTIE), democratia a fost confiscata de un personaj care si-a facut – vrem, nu vrem – loc cu forta in cartile de istorie: Ion Iliescu. Cele rele si cele bune din Romania acestor ani se leaga, indisolubil, de numele inginerului ajuns sef de stat.

‘89, ’90, ’92, 2000: de patru ori, Iliescu i-a pacalit pe romanii care l-au ales presedinte. De tot atatea ori, romanii s-au pacalit. Votul din noiembrie 2004 a dovedit-o. Atunci, stampila pusa pe buletin nu a fost una impotriva lui Nastase sau pro Basescu, ci una impotriva lui Iliescu, a camarilei sale si a tot ceea ce a reprezentat pentru Romania „epoca iliesciana”.
Romanii nu vor mai avea ocazia sa voteze impotriva fostului presedinte. In schimb, au aceasta „oportunitate” membrii PSD, care vor vota, in 22 aprilie, candidatii pentru presedintia partidului. Unde, fara doar si poate, Iliescu va candida, in ciuda recentelor declaratii ca nu ar simti „nici un imbold” sa candideze. Pentru ca el poate sa traiasca fara averi, masini sau conturi in banca.

Insa nu poate supravietui o zi fara sa aiba, in fata numelui, apelativul „presedinte”. Insetat de putere, in 22 aprilie, Iliescu va incerca sa subjuge din nou o buna parte din populatie, de data aceasta cea inscrisa in PSD, cel mai mare partid al tarii.

Cadavre politice

De-a lungul carierei politice a lui Ion Iliescu se insira o multime de cadavre politice, victime ale setei de putere a acestuia. Batalia pentru sefia PSD, episodul 2005, nu face nici ea nota discordanta. Multi dintre adversari ar putea sa-si lase lesurile politice pe holurile sediului din Ion Ionescu de la Brad.

In cele ce urmeaza, ZIUA de Cluj ofera membrilor PSD, care - in valtoarea politica - au uitat pe cine servesc, un curriculum politic pe baza caruia pot evita „l’embarasse du choix”.

„Victimele” lui Iliescu

Frontul Salvarii Nationale (FSN) a fost infiintat in 1990 (decizia nr. 27/6 februarie a Tribunalului Bucuresti), cu presedintele autoimpus in persoana fostului prim secretar PCR, Ion Iliescu. El a incercat sa isi legitimeze calitatea de „revolutionar” pozand alaturi de personalitati dizidente, precum Doina Cornea, Mircea Dinescu sau Andrei Plesu.

Dar acestia au parasit FSN in momentul in care Iliescu l-a transformat in partid politic. Dupa castigarea alegerilor din 20 mai 1990, in FSN au continuat problemele. Semnele de sciziune in sanul acestei formatiuni, condusa de Iliescu, s-au vazut inca din 1991. In 1992, FSN s-a rupt.

Motiunea lui Petre Roman a avut castig de cauza, Iliescu vazandu-se nevoit, pentru prima si singura data, sa plece el, cu oamenii lui, catre o alta formatiune politica. A fost unicul moment in care politicianul scolit pe bancile Moscovei s-a vazut pus in dificultate de un mai tanar coleg de partid.

Din fostul FSN s-au nascut Frontul Democrat al Salvarii Nationale (FDSN), adica aripa comunista (Iliescu si ai lui) si noul FSN (aripa lui Petre Roman), transformat, ulterior, in Partidul Democrat (PD).

FDSN a luat, in 1993, denumirea de Partidul Democratiei Sociale din Romania (PDSR), dupa ce a absorbit, prin fuziune, Partidul Republican, Partidul Cooperatist si Partidul Socialist Democratic Roman.

Din echipa de atunci faceau parte nume care au rezistat pana astazi in diverse structuri: in 1993, Ion Solcanu era vicepresedinte, Oliviu Gherman - presedinte, Adrian Nastase - presedinte executiv, clujeanul Alexandru Lapusan - secretar general.

Razbunarea lui Iliescu pe Roman, cel care l-a invins la votul unei motiuni, a fost ca l-a dat jos din fruntea guvernului, chemand minerii sa faca ordine in capitala si sa invadeze cladirea guvernului.

Un trandafir, trei trandafiri...

Din 1993, insemnul PDSR a ramas buchetul de trei trandafiri cu esarfa. Ion Iliescu era, la vremea respectiva, presedintele Romaniei, deci nu putea fi membru de partid, insa personalitatea sa era motorul intregii constructii politice.

Tot in 1993, s-a infiintat si Partidul Democrat (continuatorul de drept al FSN), cu o conducere alcatuita din: presedinte - Petre Roman, vicepresedinte – Radu Berceanu, secretari – Traian Basescu si Bogdan Niculescu Duvaz. Sigla partidului era trandafirul (unul singur). Gruparea Roman acuza „nostalgicii comunisti” de ruptura din FSN.

De atunci, Iliescu a inceput sa il „creasca la san” pe mai tanarul Nastase, pentru a-l lasa urmas la conducerea partidului pentru perioadele cand el era „in vacanta” la Cotroceni.

Fuziune pentru Internationala

Partidul Social Democrat Roman (PSDR) s-a reconstituit pe 24 decembrie 1989, la initiativa unui fost secretar general al PSD-ului original (desfiintat in mod abuziv in 1948), anume Adrian Dimitriu, fost detinut politic. Acesta a fost numit presedinte de onoare, in timp ce conducerea era asigurata de presedintele Sergiu Cunescu.

PSDR a participat in alegeri si singur (la locale), dar si pe listele CDR (1992, alegeri generale). Dupa reconstituirea sa, PSDR a devenit membru al Internationalei Socialiste si al Partidului Socialistilor Europeni.

Antecesorul in linie directa al Partidului Social Democrat Roman este Partidul Social Democrat al Muncitorilor din Romania (PSDMR), al carui congres constitutiv a avut loc in martie 1893 la Bucuresti. PSDMR a aderat din chiar momentul formarii sale la Internationala creata in 1889.

Reorganizat in 1910 sub denumirea de Partidul Social Democrat din Romania (ulterior Partidul Social Democrat), noua formatiune a avut statut de partid parlamentar. In perioada de dupa al doilea razboi mondial (1944-1947), PSD s-a bucurat de simpatie crescuta, ceea ce a generat presiuni din partea Partidului Comunist din Romania pentru anihilarea acestuia (lucru ce s-a intamplat in 1948).

Actualul PSD isi revendica apartenenta istorica doar prin fuziunea PDSR cu PSDR, care a adus partidului lui Iliescu mult dorita eticheta de „partid istoric”. Dar, mai mult decat eticheta, fuziunea cu PSDR a adus si statutul de membru in Internationala Socialista.

Partidul Social Democrat s-a constituit in 16 iunie 2001, in baza unui protocol politic convenit de cele doua partide la 8 septembrie 2000.
Din 1990, FSN – FDSN – PDSR - PSD sunt doar constructii politice inventate de Iliescu ca instrument justificativ pentru a-si ostoi setea de putere. Pe 22 aprilie, „tatuca” Iliescu poate sa-si recupereze de la Nastase jucaria preferata, partidul, sau poate fi obligat sa se mute pe o banca, in Cismigiu, impreuna cu alti pensionari octagenari.

Camelia JULA
Mihai MOGA

Infrant de 2 ori in cariera

Ion Iliescu, in intreaga sa cariera politica, a fost invins doar de doi oameni.

In 1992, la congresul FSN, cand Petre Roman, cu a sa motiune „Viitorul azi”, a castigat presedintia formatiuni, determinandu-l pe Iliescu sa plece cu coada intre picioare si sa-si formeze un alt partid (FDSN), si in 1996, cand Emil Constantinescu (in fapt, grupul de interese ce statea in spatele acestuia) l-a invins in lupta pentru presedintia Romaniei.

In rest, Iliescu a castigat toate razboaiele politice: cu Ceausescu, omorat in 25 decembrie 1989, cu acelasi Petre Roman, debarcat din functia de premier de minerii chemati in capitala de Iliescu, si cu Vadim Tudor, infrant in turul II al prezidentialelor din 2000. Pe linia Roman-Constantinescu, doar Mircea Geoana pare, acum, in stare sa il depaseasca pe Iliescu in lupta pentru sefia PSD.

Sustinuta de un numar de filiale locale care creste in fiecare zi, o eventuala candidatura a fostului ministru de Externe ar putea scapa definitiv obrazul PSD-ului de „pata” Iliescu.

Aceasta, cu atat mai mult cu cat fostul ministru de Externe este singurul care a reusit, intr-un sondaj recent al IMAS (din perioada 10 – 17 februarie) sa sparga plutonul puterii, cu o cota de 46% la capitolul incredere acordata de romani. Iliescu si Nastase se situeaza mult sub nivelul lui Geoana, cu 26% - Iliescu si 29% - Nastase.

















77 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version