A fost odata un primar al Clujului pe numele sau Gheorghe Funar. Intr-un moment de revelatie, acesta a decis sa faca demersurile pentru a se construi 1.000 de case pentru tineri. Zis si facut.
Firma Casarom a primit in concesiune 50 de hectare de teren in zona Borhanci, iar Primaria s-a obligat sa introduca utilitatile, adica apa, gazul, canalizarea, electricitatea si drumurile de acces. De atunci au trecut sase ani. In zona respectiva nu s-a dat nici macar o lopata.
Primaria nu a introdus utilitatile, iar firma nu a inceput construirea de locuinte. Impas total. Primaria ar vrea inapoi terenurile pe care le-a concesionat in 1999. Dar, din punct de vedere legal, acest lucru e aproape imposibil, tocmai din cauza fostului primar care a avut un moment de revelatie.
El a avut grija sa faca un contract "beton" cu firma care a primit terenul.
In 1998, finantatorii holdingului Casarom au vizitat Romania si au constatat ca cea mai potrivita zona pentru demararea constructiei de locuinte este Transilvania, considerata a fi zona cu cel mai mare venit pe cap de locuitor.
Pentru determinarea terenurilor disponibile care pot fi concesionate pentru programul de construire a locuintelor s-au efectuat studii pe intreg cuprinsul Transilvaniei.
Primaria clujean a raspuns favorabil acestei initiative astfel ca, in 1999, a luat fiinta societatea Casarom Cluj, firma cu care adminstratia locala clujeana "s-a legat la cap".
Hotararea buclucasa
La mijlocul lunii ianuarie a anului 1999, Consiliul Local Cluj a aprobat Hotararea de Consiliu Local (HCL) nr. 11. Prin aceasta se aproba concesionarea a 50 de hectare de teren situat in zona Borhanci, in favoarea "Societatii pentru dezvoltarea constructiei de locuinte Casarom Cluj-Napoca" SA, in vederea construirii a 1.000 de locuinte.
Durata concesionarii era de 99 de ani, iar taxa de concesionare era stabilita la suma de 300.000 lei / mp, cu o reducere de 95%, adica 15.000 lei / mp. Casarom urma sa plateasca 7,5 miliarde lei, reprezentand taxa de concesiune, dar numai in momentul in care terenul era predat de catre CL cu utilitati.
Articolul trei al HCL, alaturi de gandirea naiva a consilierilor locali ai vremii respective, este cel care a creat intregul blocaj: "Concesionarul este obligat sa inceapa lucrarile de constructie in termen de 6 luni de la predarea terenului viabilizat (utilat)".
De unde au crezut consilierii ca administratia clujeana va avea miliardele necesare pentru a introduce utilitati in zona, nu se stie. Ceea ce se stie este ca zona respectiva nu a fost viabilizata, iar Casarom, in baza Hotararii de Consiliu amintite, nu a inceput lucrarile de construire de locuinte.
Consiliul Local Cluj era obligat, prin Legea nr. 114 / 1996 (Legea Locuintelor), sa execute lucrarile de viabilizare a zonei, dar consilierii locali puteau formula Hotararea intr-un alt mod, care sa le permita atragerea de fonduri pentru viabilizare.
In prezent, nici o firma nu va ajuta Primaria Cluj-Napoca in introducerea de utilitati in zona intrucat, dupa echiparea terenului, firma nu va avea nici un beneficiu, cele 50 de hectare fiind concesionate direct catre Casarom.
Teren degeaba
In aceste conditii, acum, in plina criza de locuinte, 50 de hectare de pamant stau degeaba in zona Borhanci. Noua administratie locala a incerat rezolvarea situatiei prin anularea concesionarii si realizarea unui parteneriat public privat pentru viabilizarea zonei.
Dar HCL-ul din 1999 este inatacabil, Casarom neputand fi "deposedata" de teren, intrucat nu ea este cea care nu si-a respectat obligatiile. Astfel, cel putin pentru inca 93 de ani, Casarom are in concesiune cele 50 de hectare de la Borhanci. Initial, terenul urma sa fie predat catre Casarom viabilizat pe parcele de cate 5 hectare.
Deocamdata, nici vorba de predarea vreunei parcele. Tot ce s-a facut in Borhanci a fost aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal pentru stabilirea suprafetelor destinate construirii de locuinte si celor pentru retele edilitare.
"Proiectul de realizare a unor locuinte in zona Borhanci va fi sustinut in continuare de executivul Primariei Municipiului Cluj-Napoca, urmand ca in viitor, Consiliul Local sa decida asupra masurilor ce vor fi adoptate.
Demersurile ulterioare vor tine cont de sumele ce pot fi alocate din bugetul local, de identificarea unor noi surse de finantare sau de alte modalitati de punere in practica a proiectului", ne-a asigurat Dacia Crisan, directorul Directiei Domeniului Public si Privat din cadrul Primariei Cluj Napoca.
Fa-ti o casa fara utilitati!
In Borhanci nu au luat "teapa" doar mii de tineri clujeni care viseaza la o casa. Au fost induse in eroare si cateva sute de tinere familii care au crezut ca fostul primar, Gheorghe Funar, si directorul Directiei de Urbanism a Primariei, Liviu Macea, le va spijini.
In 2002, cu mare tam-tam, Funar atribuia unor familii clujene, pentru constructia proprie de locuinte, suprafete de teren in zona Borhanci. Paradoxal, tocmai pe terenul care in 1999 fusese concesionat catre Casarom. Imediat, conducerea Casarom a reactionat dur, amenintand ca va lasa de izbeliste Clujul daca situatia nu se reglementeaza.
Directorul din acea vreme al Casarom, Gregory Sheller, a declarat ca va abandona investitiile din Cluj, urmand sa mute firma la Arad. Potrivit lui Sheller, intreaga vina ii apartinea lui Macea, care ar fi urmarit sa compromita proiectul Casarom.
Dupa aceasta replica dura, familiile de tineri clujeni au primit teren in alta zona, iar Casarom, intelegand ca are de-a face cu niste diletanti, si-a deschis o noua sucursala la Arad.
In zona Borhanci, din cele 86 de hectare care sunt inscrise in Cartea Funciara, Casarom detine acum 50, iar o serie de familii tinere au restul de 36 de hectare. Pentru acestea insa, a-si construi o casa in Sahara sau in Borhanci este totuna. Nici in Sahara, nici in Borhanci nu exista apa, canalizare, gaz, curent electric sau drumuri de acces.
"In ceea ce priveste contractele de cesiune incheiate cu familiile de tineri casatoriti, dupa viabilizarea zonei se va face primirea/predarea si acestei zone. Toate drepturile si obligatiile prevazute de contractele de concesiune vor decurge de la acea data", a marturisit Dacia Crisan
Casarom, realizari marete
Firma Casarom se lauda pe site-ul oficial ca are o vasta experienta in planificarea, dezvoltarea si finantarea de proiecte rezidentiale prin intermediul unor societati independente din Statele Unite, Orient, Africa de Nord si Filipine. Pana in prezent a finalizat si vandut peste 7.000 de locuinte.
In Romania, Casarom nu prea are cu ce sa se laude. La Cluj, pe langa fiasco-ul Borhanci, Casarom mai are in constructie un duplex familial pe Calea Turzii. Acolo, Casarom construieste o casuta de vreo 5 ani. Pe strada Republicii, Casarom a finalizat si vandut o casa, cu un aspect modern, dar cu geamurile situate la maximum un metru deasupra solului.
Tot la Cluj, Casarom mai are un complex de patru blocuri in zona Primaverii. In Arad, Casarom a fost implicata intr-un scandal imens. Firma a primit de la administratia locala un teren de 60 hectare, cu posibilitatea chiar de revindere ulterioara, contra sumei de 16.000 de dolari, in timp ce pretul pietei era de 4-5 euro metrul patrat.
Desi termenul de finalizare a primei etape a investitiei - construirea unui ansamblu rezidential - a trecut demult, pe terenul respectiv abia a fost ridicata prima casa-model.
Din pacate, nu am reusit sa aflam o opinie legata de aceste realizari si de "dosarul Borhanci" din partea societatii Casarom. Directorul Executiv al Casarom Cluj, Constantin Panaite, ne-a explicat ca, deocamdata, directorul general al firmei, singurul abilitat sa ofere asemenea informatii, este plecat.
Panaite ne-a promis ca in momentul in care conducerea firmei va fi disponibila vom afla amanunte. Vom reveni atat cu pozitia firmei Casarom, cat si cu alte dedesubturi ale afacerii Borhanci.
Doar intentii
In Hotararea prin care se adopta bugetul general al Municipiului Cluj Napoca pentru anul 2005, la capitolul reprezentand cheltuielile noi ale Consiliului Local era prevazuta si o suma pentru dezvoltarea retelei edilitare publice pentru constructia de locuinte in zona Borhanci.
Problema este ca din totalul sumei alocate de 28 miliarde lei, CL se angaja sa contribuie cu numai 8 miliarde, restul de 20 urmand sa fie procurate prin lansarea unor obligatiuni municipale.
