Titluri din "Gazeta de Maramures"

de     Gazeta de Maramures
Marţi, 22 martie 2005, 0:00


  • Sala Sporturilor "nautice", de Claudiu Baban

  • Au furat Viseu Forest SA!, de Nicolae Teremtus

  • Sechestrul de la Manastirea Barsana, de I. Botis / T. Ivanciuc

  • Oamenii lui Hoban, la beregata lui Anghel, de N. Teremtus / C. Dragos



    --------



  • Sala Sporturilor "nautice"



    Sala Polivalenta "Lascar Pana" este intr-o stare avansata de degradare. Faptul ca activitatea nu a fost intrerupta niciodata pentru reparatii capitale a lasat urme adanci, prin tavan ploua, iar parchetul a implinit „venerabila" varsta de 29 de ani.




    In ultimii 10 ani, Sala Sporturilor, asa cum o cunosc baimarenii, a fost supusa fenomenului "natural" de imbatranire fortata, in aceasta perioada lucrarile de investitii si de modernizare fiind aproape nule. Iernile geroase si ploile abundente au facut ca izolatia salii sa cedeze si spectatorii au putut deja experimenta pe propria piele "picatura chinezeasca".



    Este deja „celebra" imaginea umbrelelor agatate de tavanul salii pentru a colecta stropii naravasi. Si porumbeii care zboara nestingheriti prin sala!, sau dubla pana de curent de la Cupa Top Trade. Aspectul exterior al cladirii ne duce cu gandul la un colos in descompunere.



    "S-a carpit pe ici pe colo, dar cel mai bine este ca functioneaza. Daca cluburile si-ar fi platit datoriile alta ar fi acum situatia, am fi avut bani sa mai modernizam una, alta. Nu ne incalzeste deloc faptul ca aplicam penalitati, toata lumea vrea sa se pregateasca, dar nimeni sa nu plateasca.



    Daca am fi avut bani, s-ar fi putut face treptat inlocuirea anumitor elemente uzate, ma doare sufletul cand vad ca se degradeaza sala", povesteste, abatut, Valer Zaharie, tehnician-constructor al DSJ Maramures, cel care se ocupa de Sala Polivalenta "Lascar Pana".



    S-au intocmit proiecte pentru inlocuirea tamplariei metalice a geamurilor de la intrare, refacerea acoperisului si a hidroizolatiei, refacerea suprafetei de joc (veche din 1976) si inlocuirea scaunelor din tribune. Estimarea totala a refacerii Salii Sporturilor se cifreaza la 15 miliarde de lei.



    Banii ar trebui sa vina de la buget, dar dupa modul in care se preocupa alesii judetului de sport, fara sponsorizari, sala va arata tot asa si-n 2015. Doar cheltuielile legate de gaz, curent si apa au fost in luna februarie de 800 de milioane de lei, iar suma primita abia a ajuns la 300 de milioane (din care trebuie platiti si angajatii DSJ). Restul trebuie acoperit din chirii.



    Desi neplata acestora este mult trambitata de conducerea DSJ, majoritatea reprezentantilor cluburilor declara ca sunt la zi cu plata acesteia. Unde sunt atunci fondurile ce trebuiau atrase pentru modernizarea constructiei? Din 1997 incoace, un zero mare sta in dreptul investitiilor la sala.



    Ne "mandrim" cu: cel mai vechi parchet din Romania, cea mai rudimentara tabela functionabila si cu responsabilii acestui dezastru care si-au „tras" vile si limuzine la scara.



    Marirea si decaderea „imperiului sportiv"



    1976 – Se da in functiune Sala Sporturilor cu o capacitate de 2.060 de locuri, una din cele mai mari sali din Romania

    1990 – Se da in folosinta centrala termica proprie si are loc descentralizarea cotelor de gaz pe obiective

    1991-1995 – Se refac vestiarele

    1994 – Geamurile laterale sunt inlocuite

    1993-1994 – Se schimba izolatia acoperisului cu spuma poliuretanica

    1996 – Se inlocuieste vechiul sistem de iluminare cu unul nou, ce asigura cei 800 de lucsi necesari desfasurarii competitiilor europene

    2004 – Se incepe utilizarea noii tabele de marcaj bazate pe proiectie



    Tarife practicate pentru inchirierea salii:

    Sportivi de performanta – 350.000 lei/h

    Sportivi amatori – 700.000 lei/h

    Vestiare – 175.000 lei/h

    Sala de forta performanta – 100.000 lei/h

    Sala de forta amatori – 200.000 lei/h

    Sauna amatori – 600.000 lei/h

    Pista de atletism – culoar – 75.000 lei/h.



    Cornel Savoiu: "E tragic!"



    Cornel Savoiu, directorul DSJ Maramures, arunca mingea dezastrului in terenul autoritatilor locale: "Prin grija Consiliului Local si Judetean, din 1997 nu s-au mai alocat DSJ-ului bani pentru baza materiala. Banii alocati sportului am preferat sa-i directionam catre cluburi, caci 1-2 miliarde de lei sunt apa de ploaie pentru Sala Polivalenta sau bazinul de inot.



    Desi autoritatile locale ar avea posibilitatea sa aloce mai multi bani, in ultima perioada a trebuit sa ne bazam mai mult pe fondurile primite de la Agentia Nationala pentru Sport. Ma gandesc cu groaza ca din 2007, o data cu alinierea la structurile europene, bazele vor intra in administrarea consiliilor locale, doar cele de interes national vor ramane in subordinea Comitetului Olimpic Roman.



    E tragic, nu vreau sa fiu rau, nici sa fac reprosuri, dar in ultimii ani n-am vazut 1 leu (de la Consiliul Local) pentru renovari sau modernizari. E totusi bine ca macar cluburile reusesc sa supravietuiasca. Avem un proiect inaintat ANS-ului in valoare de 900.000 euro pentru modernizarea salii, dar ramane de vazut daca vom primi sau nu fondurile. Incercam totusi sa mentinem sala in parametri de functionare… chiar daca se degradeaza pe zi ce trece."



    „Lipsesc doar (!) banii"



    "Ce am realizat din 1997 si pana acum s-a facut cam cu 60% fonduri de la Agentia Nationala pentru Sport si restul din surse proprii. Ajutorul municipalitatii a fost aproape nul. Sa nu uitam ca valoarea chiriilor a ramas neschimbata de trei ani, desi toate preturile au crescut." – Cornel Savoiu, director DSJ Maramures



    "Ne-ar ajuta daca sponsorii echipelor ar dori sa faca lucrari in contul datoriilor cluburilor, reprezentand chiriile restante. Doar din penalitati am fi reusit sa facem lucrari la sala, dar cred ca situatia nu este inca foarte grava. Vointa exista, lipsesc doar banii" – Valer Zaharie, tehnician constructor DSJ Maramures



    Gazeta de Maramures, Claudiu Baban, 22 mar 2005



    -------



  • Au furat Viseu Forest SA!



    Cazul VISEU FOREST SA reprezinta un exemplu clasic de cum se poate ca privatizarea unei intreprinderi de Stat profitabile sa fie distrusa in beneficiul unui grup de "initiati". Mafia "gulerelor albe", o formulare de roman politist, are acoperire in realitatea din orasul Viseu de Sus.






    Dupa aproape zece ani de la privatizare, situatia este la fel de incredibila. Poate a sosit momentul ca organele de control sa faca lumina in acest caz. In decursul anilor, mai toti viseuanii au dezbatut subiectul privatizarii VISEU FOREST SA.



    Dintr-o intreprindere importanta a judetului, profilata pe exploatarea si prelucrarea lemnului, s-a ajuns ca muncitorii-actionari din VISEU FOREST SA sa fie indepartati prin mijloace specifice afacerilor oneroase, iar actiunile, activele si tot ce a mai insemnat intreprinderea, sa ajunga acum in "parohia" unei societati private si concurente.

    Pe acest drum lung (aproape zece ani), Ilie Tomoiaga (fostul director al societatii) si Maria Iusco (fosta contabila sefa) au reusit sa acumuleze bunuri incredibile care ar trebui sa fie in vizorul celor in drept.



    Pe zi ce trece, tot mai multi dintre fostii actionari sunt convinsi ca au fost inselati de grupul de interese condus de directorul Tomoioaga. Multi dintre ei sunt dispusi sa dea declaratii organelor de control pentru a se lamuri o data pentru totdeauna de legalitatea(?) actiunilor lui Tomoioaga & Co. La VISEU FOREST se doreste un control corect, fara influente si "pile" cu miros de rasinoase.



    Istoricul afacerii



    Desi am mai scris despre acest subiect, iar cei in drept doar au mimat ca vor „sa faca lumina", revenim, deoarece incredibilul a devenit... mai incredibil. Pentru a intelege ce s-a intamplat la VISEU FOREST, vom relua povestea acestei privatizari "de succes".



    In 25 mai 1997 are loc Adunarea Generala a Actionarilor a Programului Asociatiei Salariatilor (PAS) din cadrul VISEU FOREST SA (a fost prima si singura sedinta care a avut loc pana in anul 2000, cand s-a desfasurat a doua sedinta: cea de dizolvare a PAS).



    Potrivit procesului verbal incheiat cu ocazia sedintei din 1997, presedintele PAS, Ilie Tomoioaga, prezinta contractul de vanzare-cumparare (v/c) de actiuni, intre FPS si PAS, respectiv a pachetului de 70% detinut de Stat. Astfel, actionarii societatii au fost instiintati ca 90.791 de actiuni (cu valoarea nominala de 25.000 de lei) vor fi cumparate la pretul de 55.072 de lei/actiune, valoarea pachetului detinut de FPS ridicandu-se la 5.000.041.925 de lei.



    Potrivit contractului de v/c plata actiunilor se face esalonat: 1 miliard de lei (reprezentand 20%) urmand sa se plateasca pana la data de 9 iunie 1997, iar restul sumei (peste 4 miliarde de lei - 80% din valoarea contractului), societatea se obliga sa o plateasca in 19 rate esalonate pe 10 ani, in baza unui credit FPS cu o dobanda avantajoasa de 14% pe an.



    Daca analizam esalonarea platii creditului, observam ca ratele anuale sunt de 430 de milioane de lei, ceea ce nu reprezenta un efort imposibil pentru societatea viseuana.

    In cadrul sedintei, "locotenentii" lui Tomoioaga au propus modificarea articolului 13 din statutul PAS: sa se majoreze plafonul maxim de la 50 de milioane de lei, stabilit initial, la 200 de milioane de lei, cuantum in care un angajat putea cumpara actiuni. Tomoioaga a reusit astfel sa stopeze "scurgerea" de actiuni spre cei 1.920 de angajati, care evident, nu dispuneau de sume de bani atat de importante.



    In procesul verbal al sedintei se mentioneaza ca "in cazul solicitarii unui credit, acesta o sa fie distribuit pentru cumpararea de actiuni in functie de numarul de actiuni solicitate (proportional cu actiunile subscrise). Pentru rambursarea creditului se propune retinerea pe statul de plata a sumei stabilite fiecarui membru PAS, inclusiv dobanda aferenta".



    Nu trebuie sa mentionam ca pentru majoritatea angajatilor, oameni aspriti de munca la padure, astfel de formule financiare nu spuneau mare lucru. Nu au inteles ca un credit de 500 de milioane de lei urma sa fie platit in urma activitatii depuse de fiecare, din productia realizata de societate.



    Numai ca Tomoioaga si oamenii lui plateau "felia" de credit ce le revenea in urma miilor de actiuni detinute, iar amaratii, pentru cele doar cateva sute de actiuni cumparate cu eforturi financiare deosebite!



    Instrainarea



    Vom mai reveni cu aspecte legate de modul in care Tomoiaga a ajuns sa detina peste 10.000 de actiuni, acum fiind momentul de a reaminti ca fostul director si contabila sefa au "luat cu japca" societatea comerciala COMPLEX BRAD SRL, un hotel pentru linistea celor doi sefi. Cum s-a ajuns la aceasta operatiune vom vedea, dar mai interesant este ceea ce s-a intamplat in ultimii doi ani.



    Aceeasi "echipa fantastica" a trecut la transfer de active mobile si imobile de la mult incercatul VISEU FOREST SA la hotelul BRAD. Vanzarea de active a avut loc in septembrie 2003. La acea data, aproape toate bunurile "vandute" se aflau in garantia bancii BRD Viseu de Sus pentru creditele luate de fosta societate. Din acest motiv, banca nu si-a dat acordul pentru transferul de bunuri.



    In septembrie 2003, Tomoiaga si Iusco isi vand actiunile detinute la VISEU FOREST (!), dar in luna martie 2003, la o sedinta a Consiliului de Administratie al societatii, Tomoiaga isi depune demisia din functia de administrator al VISEU FOREST si presedinte al CA. Practic, el nu mai avea nici o calitate in societate la momentul vanzarii actiunilor.



    Cu toate acestea in luna octombrie 2003, Tomoiaga si Gheorghe Ardelean (membru in CA) "se intrunesc" in sedinta de CA si emit Hotararea 21 prin care se transfera bunuri de 900 de milioane (la o evaluare partinitoare, in schimb expertii sustin ca este vorba de 10 miliarde de lei) de la VISEU FOREST la hotelul BRAD in contul unor asa-zise datorii catre hotel, ale societatii.



    O poveste halucinanta, ca tot ce se leaga de acest caz incredibil, asupra caruia vom reveni.



    Mai multi actionari au facut recent un denunt penal privitor la situatia de la fostul VISEU FOREST. Ei invoca sase capete de acuzare, de la evaziune fiscala, infractiuni la legea contabilitatii, fals si uz de fals pana la incalcari ale Legii 31.



    Solicitam IJP si Parchetului Maramures sa demareze o ancheta adevarata in cazul VISEU FOREST, fiind convinsi ca presiunile politice din trecut nu mai au "sustinere" in realitatile politice actuale. In consecinta, se poate face lumina in acest controversat caz. Vom reveni.



    Gazeta de Maramures, Nicolae Teremtus, 22 mar 2005



    ---------



  • Sechestrul de la Barsana



    In urma promulgarii Legii Patrimoniului 63/1974, Securitatea Maramures a ridicat, in mai multe etape, toate cartile mai vechi de anul 1830, precum si o multime de icoane si crucifixe, pe care le-a depozitat, pana in urma cu sapte ani, la Protopopiatul Ortodox din Sighetu Marmatiei. Apoi, valoroasele obiecte au fost ridicate cu jandarmii si transportate la Manastirea Barsana.




    In urma unei legi comuniste date sub paravanul protejarii patrimoniului national, Securitatea Maramures a adunat din bisericile din Maramuresul istoric toate obiectele de cult valoroase.



    Zestrea inestimabila (carti vechi, icoane si obiectele de cult) a fost depozitata in siguranta, vreme de aproape 30 de ani, la centrul de concentrare al patrimoniului national de la Protopopiatul Ortodox din Sighet. Preotii Catedralei sighetene au pregatit chiar si un muzeu in subsolul lacasului, in eventualitatea ca acele scrieri vor ramane acolo, dar n-a fost sa fie asa.



    Prin metode necrestinesti, la Barsana au ajuns 333 de sfinte carti tiparite intre anii 1561 si 1830 in tipografiile romanesti, ca si 53 de sfinte obiecte de cult. Presupusa securitate in care sunt acum sfintele scrieri, este relativa. Hotii pot patrunde oriunde, insa cu toate astea, observam ca din bisericile voievodale n-au disparut (cu foarte mici exceptii) icoanele care au strajuit sute de ani peretii lacasurilor.



    La Barsana au mai ajuns samavolnic si 42 de icoane pe lemn (ridicate de la parohiile Berbesti, Borsa I, Borsa II, Borsa IV, Dragomiresti, Moisei II, Rona de Jos, Saliste I, Sighet I si Viseu de Mijloc), opt cruci de mana (rapite de la Borsa II, Borsa IV, Moisei II, Saliste II, si Viseu de Mijloc), doua preafrumoase icoane pe sticla si un diptic pictat maiestru, de la Saliste I. Practic, un tezaur de mare valoare a ajuns la Manastirea Barsana, in maini care n-au ostenit pentru aceste carti, decat in acest mod: le-au luat si gata.



    Patrimoniu secret?



    Despre preluarea extrem de „discreta", in 1998, a inventarului patrimonial al parohiilor maramuresene si depozitarea acestuia la Barsana, in manastirea infiintata in 1994 si pastorita de stareta Filofteia Olteanu, am mai scris, insa tot n-am inteles de ce cartile si obiectele de cult au fost duse acolo.



    Maica Filofteia a refuzat sa ne dea prea multe explicatii, recunoscand totusi ca obiectele sunt proprietate a parohiilor. Care parohii n-au fost numai ortodoxe, ci si greco-catolice. "Da, exista cartile, da’ nu aveti voie sa le vedeti, pentru ca sunt obiecte de patrimoniu despre care nu se dau detalii", a punctat stareta manastirii. Nu stim cine a invatat-o pe maica stareta ca nu se dau detalii despre obiectele de patrimoniu, dar banuim.



    Iustin si punctul strategic



    In incercarea de a obtine informatii despre patrimoniul aflat la Barsana, am reusit sa stam de vorba si cu Iustin Sigheteanul, arhiereu vicar al Episcopiei de Maramures si Satmar. Raspunsul sau a fost unul care ne-a lasat masca: "Nu stiu despre ce este vorba(!). Referentul cultural trebuie sa stie… Printr-o hotarare episcopala ele au fost preluate si duse acolo, pentru a intra in circuitul marilor valori. Nu am mai multe amanunte decat atat…"



    Iustin Sigheteanul sustine ca nu stie nici cate carti, icoane si obiecte de cult au fost duse la Barsana, fapt care ne-a contrariat. Suntem in Postul Pastelui si nu putem sa-l acuzam de minciuna pe arhiereul vicar, dar putem sa credem ca are, in acest caz, grave pierderi de memorie, pentru ca e greu de acceptat ca o hotarare episcopala se ia fara ca arhiereul vicar sa stie despre ce-i vorba.



    Iustin Sigheteanul ne-a lamurit totusi intr-o problema. Am aflat de ce a fost aleasa manastirea Barsana ca loc de depozitare a patrimoniului: "obiectele respective au fost duse la Barsana pentru ca este o zona foarte vizitata (!). Vin numerosi oameni chiar si din Moldova. Se va face un muzeu unde vor fi expuse, pentru ca sa fie vazute de numerosi turisti care trec prin zona. Manastirea Barsana este un punct strategic deosebit de important pentru noi!"



    Strategia Episcopiei



    Acum e clar: manastirea Barsana se vrea un obiectiv turistic care sa produca bani. Numai asa se poate explica faptul ca in manastirea mastodont s-au investit sume fabuloase, dincolo de faptul ca acolo a fost transferat un patrimoniu cultural inestimabil.



    Ca lucrurile stau asa o demonstreaza lipsa de interes a Episcopiei pentru biserica monument UNESCO din aceeasi localitate. In 1998, taman in anul in care patrimoniul era transferat la manastirea Barsana, incepeau lucrarile de restaurare la biserica, lucrari care, intre timp, au fost abandonate.



    In biserica monument creste iarba si ploua, distrugand pictura de patrimoniu, in timp ce in noua manastire se pompeaza zeci de miliarde de lei. Restaurarea bisericii vechi s-ar fi putut face cu sume de zeci de ori mai mici decat cele investite in noua manastire, dar Episcopia n-a facut nimic in aceasta directie.



    Se pare ca traditia e importanta pentru inaltii prelati ortodocsi doar in conditiile in care aceasta aduce bani. Si oricum, nimeni nu poate cere socoteala pentru nimic. Cel putin in practicile pe care le promoveaza, Biserica ortodoxa romana a ramas un stat in stat. Unul capitalist, facator de bani…



    In fiecare parohie traieste o multime de credinciosi ai caror stramosi si-au lasat scris pe filele din acele lucrari numele, sa le fie de pomenire, si blestemele (pentru cei care le-or instraina cartile din biserici).



    Secretele Barsanei (pentru Iustin Sigheteanul)



    De la biserica din Berbesti au fost ridicate 6 carti, de la Bocicoiel una, din Bogdan Voda 5, din parohia Borsa I - 4, de la Borsa II - 8 lucrari (printre care Noul Testament de la Balgrad-1648 si Pravila de la Govora-1652), din Botiza 10 (una din 1699), de la Breb - 16 carti, din Budesti - 24 (printre ele Faptele Apostolilor si Noul Testament de la Balgrad, ambele din 1648), de la Calinesti - 20 (una fiind Liturghierul Slavon de Targoviste - 1646), din Desesti 10 (precum Cazania lui Varlaam din Iasiul anului 1643), de la Dragomiresti - 9, din Cornesti - 6 carti, de la Giulesti - 2, din Glod - 8 (una din 1699), de la filia Slatioara - 3, Harnicesti - 4 (dintre care una din 1643),



    Ieudul a dat 10 (inclusiv o Biblie de la Bucuresti - 1688), Leordina - 9 carti, Mara - 3, Moisei I - 11 (una din 1689), Moisei II - 6 (una din 1643), Nanesti - 4, Hoteni - 9 (una din 1699), Oncestiul - 9, Poienile Izei - 22 (inclusiv tiparituri din 1699), Rona de Jos - 14 (precum un Nou Testament de Balgrad - 1648), Rozavlea - 6 (una din 1643), Sarasaul - 6, Sat Sugatagul - 8, Salistea de Sus I - 10, Salistea II - 5, Sapanta - 11, Sighet II - 4, Sighet Iapa - 3, Stramtura - 2, Sieul - 13, Vadu Izei - 4, Valeniul - 6, Viseu de Jos I - 7 (una din 1699), Viseul de Mijloc - 13 (printre care si un inestimabil Apostol Slavon din 1561 sau 2 carti de la Iasi din 1643 si 1654) iar Viseu de Sus I - 2 stravechi sfinte scrieri. Priviti numai la parohiile Poienile Izei (Voronetul Maramuresului, patrimoniu UNESCO), de unde au fost ridicate toate cele 22 de carti.



    Gazeta de Maramures, Ioan Botis, Teofil Ivanciuc, 22 mar 2005



    --------



  • Oamenii lui Hoban, la beregata lui Anghel



    Urmeaza deconspirarea unei "afaceri" politice halucinante, descoperita din intamplare, in timpul documentarii pentru un articol legat de fosta Directie pentru Protectia Drepturilor Copilului Maramures (DPC)!




    Se pare ca angajatii fostului DPC sunt mai preocupati de semnarea listelor cu adeziuni, intr-o lupta pentru sefia in PNL Maramures, decat de munca pentru care sunt platiti.



    Cu trei saptamani in urma, mai multe persoane umblau prin birourile fostei Directii pentru Protectia Drepturilor Copilului Maramures (DPC) pentru a strange semnaturi pentru sustinerea lui Ioan Hoban si a lui Marinel Kovacs si in defavoarea lui Cristian Anghel (au fost solicitate 20 de semnaturi, nici mai mult, nici mai putin). Initial, nu se stia exact pentru ce e lista.



    Explicatiile s-au dat in surdina sau la o mica sueta. Si asa s-a aflat: trebuia sa te treci pe lista, sa iti dai datele din buletin si sa semnezi. Culmea este ca unii s-au inscris, altii au fost inscrisi de initiatorii actiunii, unii au semnat, apoi au revenit si s-au cerut afara de pe lista.



    "O parte a persoanelor aparute pe liste erau din birourile Plasament, Audit, Monitorizare. Lumea a inceput sa vorbeasca, ca sa aflam ca se adunau semnaturi pentru sustinerea lui Hoban si a lui Kovacs si in defavoarea lui Anghel", ne-au spus surse care doresc sa-si pastreze anonimatul.



    De mentionat ca e vorba despre o institutie din subordinea Consiliului Judetean si ca unii dintre angajati (cei de la Audit, de pilda), potrivit legii, nu au voie sa faca politica.

    Faptul ca mai multi lideri liberali doresc "capul" lui Anghel, cel mai popular politician maramuresean al momentului, e cunoscut de mai mult timp. Pentru acest scop "nobil" au fost puse la dispozitia Brutus-ilor toata logistica conspiratiilor securisto-comuniste. Dar nu ne gandeam ca vor ajunge chiar la DPC. In DPC, angajatii nici ca pot sa sufle de cata munca au de dus.



    Cu toate acestea, unii sunt preocupati sa-si puna adeziunea pe lista sustinatorilor lui Hoban, in incercarea de a-l indeparta pe Anghel de la sefia PNL Maramures, atunci cand vor avea loc alegeri. Pana atunci, comanda a fost: "sabotati-l pe Anghel!".



    Initiatoarea



    Mariana Marchis (sotia lui Vasile Marchis, vicepresedinte al PNL) este initiatoarea care a inceput sa-si roage colegii din DPC sa semneze lista de sustinere a lui Hoban, ca asa i-ar fi cerut sotul. In ce calitate sa semneze fiecare, nu ne-am lamurit, pentru ca de membrii PNL nu poate fi vorba. Sau, ce mai conteaza? Numarul sa iasa. Asa ca pe lista s-au trecut si membrii altor partide.



    Zorica Marian, angajata a biroului Plasament Familial si membra PD, nu a ezitat sa semneze pe lista liberalilor care nu-l mai doresc pe Anghel (?), au afirmat sursele noastre. La fel in cazul lui Erdely Bertina, desi in functia de auditor ar trebui sa fie independenta politic. Jenant!



    Nicolae Boitor, "celebrul" director adjunct al DPC a spus de mai multe ori: Ordine sa fie, dar sa se inceapa cu cei care dau informatii in presa (!). Acesta pare a fi principalul punct al discutiilor din sedintele informative din institutie si asa s-a intamplat si acum. Toti intrebau de unde stim. Faptul ca multi s-au balbait ori s-au incurcat confirma ca "nu iese fum fara foc".



    Sa mai amintim ca DPC nu are organigrama nici in acest an sau ca pruncii din sistem au alocata o suma de 15.000 lei pe zi, desi legea prevede un minim de 65.000 lei? Intereseaza pe cineva? Nu, mai bine se "organizeaza" vendete politice din ratiuni personale ce tin de orgoliul unor lideri liberali.



    Replici balbaite



    "Eu am strans semnaturi? Nu sunt inscrisa in nici un partid. Am primit si eu niste adeziuni. Nu stiu pentru ce au fost listele. Ar fi culmea sa cooptez pe cineva in partid. Da, pai da… erau pe la secretariat. Si mie mi s-au dat… dar eu nu sunt inscrisa, nu am nimic cu ce ati spus", ne-a declarat Mioara Tanase.



    "Nu stiu de lista. Nu apar pe lista. Nu-mi mai pomeniti numele in chestii care nu le puteti demonstra. Pe ce lista? A PSD? Nici nu stiu bine ce partid. Nu sunt membru in nici un partid", a declarat nervoasa, Erdely Bertina. Nici Simona Lupu, angajata la biroul Monitorizare, sustine ca nu stie nimic de vreo lista.



    Claudia Dragos, angajata a biroului Plasament familial, a auzit ceva despre lista respectiva, dar nu stie ce cuprinde: "doar ceva semnaturi pentru PNL? Dar pentru cine, pentru ce, nu stiu. Nu am semnat lista. Poate ni s-au scris numele."



    Insa Vasile Marchis, membru in Biroul permanent judetean si seful de cabinet al lui Ioan Hoban, a avut o rectie interesanta: "pe mine ma intrebati? Nu ne ocupam de asa ceva. Oricine e liber sa se inscrie in partid, noi nu sustinem pe nimeni. Daca e angajat public nu are voie sa faca politica, dar se poate inscrie in partid. Sunt si la PSD o gramada.



    Augusta Mos nu e membru de partid? S-a inscris cine a vrut… ei au cerut sa se inscrie in partid, nu a fost obligatoriu. E actiunea lor. Sotia s-a ocupat, ca e PNL-ista. Nu a fortat pe nimeni. Alegerile vor fi doar in toamna si nici nu se stie cine va candida." Deja lucrurile incepeau sa se lege.



    Senatorul Ioan Hoban a fost iritat de subiect si a negat vreo implicare in puciul liberal. Ca de obicei, noi, nesimtitii din presa, nu avem habar despre ce vorbim. "Unde sa ma sustina pe mine? Dom’le, sunt copilarii, pe cuvantul meu. Habar nu am despre ce lista… cred ca la ora actuala nu e cazul sa fiu sustinut undeva. Nu am motive. Sunt bine, mersi, la partid.



    Ori cineva imi pregateste o capcana, ori e cineva intr-un exces de zel. Ambele variante le pot accepta, dar eu habar nu am. Marchis e seful de cabinet la mine. E posibil. O sa-l sun pe Marchis sa vad despre ce e vorba.", a declarat Hoban.



    Reactia liberalilor



    Referitor la subiect, Marinel Zoicas, consilier judetean, a declarat: "Nu stiu. Tot ce e posibil. Ipotetic vorbind, nu cred ca e momentul declansarii unei campanii de genul asta. Nu-s adeptul jocurilor de culise si nici al echipelor. Nu am fost contactat de nimeni. Am sa vad daca ce spuneti este asa." Radu Stef, consilier municipal PNL, a opinat ca daca situatia e reala, e… "neplacut".



    Si consilierul local Ioan Fodo a marturisit ca aude prima oara despre asa ceva: "In ce problema sa-l sustina? Hoban e deputat. Unde sa mai candideze? Si nu vad cum l-ar ajuta listele alea pe Hoban, mai ales ca nu sunt liberali. Degeaba face cineva campanie, ca la alegerile din toamna vor fi delegati din tot judetul."



    Consilierul judetean Mircea Munteanu credea ca e o gluma: "He, he, e o miscare neinspirata pe care a facut-o Marchis, facuta din exces de zel. Nu cred ca e la sugestia deputatului, nu putea el face o astfel de greseala!"



    Radu Stroe, deputatul liberal de Maramures cu bilet de navetist, a criticat atat "strategia" cat si pe cei doi vizati de scandal: "Sustinere pentru ce? La candidatura PNL Maramures? Asta e lansata deja, conform statutului, ceea ce e o greseala, dupa parerea mea. Fiecare individ care are impresia ca ar putea fi presedinte isi face echipa, isi aduna echipa si va merge la conferinta.



    Stiu ca Hoban doreste sa faca asa, la fel cum stiu ca si Anghel doreste sa faca la fel. Ce liste au facut, nu stiu. Acest proces se va declansa in intreaga tara si nu e bine. Hoban face o lista, Anghel face o lista, si cine castiga merge cu oamenii lui. Cu restul? Ce face Hoban, face si Anghel si nu e bine. Chestia asta cu listele… adica cu echipele care se formeaza e asa…"



    "Nu cred ca avem nevoie de asa ceva in filiala. Nu stiu, am auzit si eu, dar nu am vazut. Consider ca alegerile se vor desfasura democratic. Cand voi avea date concrete voi face o informare. Suntem transparenti. Eu nu am timp pentru prostii, am de lucru". Cristian Anghel



    Gazeta de Maramures, Nicolae Teremtus, Ciprian Dragos, 22 mar 2005






  • Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















    180 vizualizari


    Abonare la comentarii cu RSS

    ESRI



    Hotnews
    Agenţii de ştiri

    Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



    powered by
    developed by