Capodopere ale geniului ingineresc al lui Anghel Saligny, podurile dunarene de la Cernavoda si Fetesti sunt de aproape trei ani lasate prada hotilor de fier vechi si la indemana oricarei intentii criminale.

Aceasta intrucat SN CFR-ul, in patrimoniul caruia se afla alaturi de podurile moderne de cale ferata din aceeasi zona, a gasit de cuviinta sa renunte la paza militarizata a acestor obiective de maxim interes strategic national. Construite in urma cu mai mult de un veac, cele doua poduri proiectate de inginerul Anghel Saligny se afla de mai multi ani in conservare.

Inaugurate la data de 14/26 septembrie 1895, in prezenta Majestatii Sale Regele Carol I al Romaniei, podurile peste Dunare si bratul Borcea- prin cei 4.087,95 metri ce reprezinta lungimea cumulata a lor - formau la acea data cel mai intins complex de poduri de pe continentul european.

Abia peste aproape un secol batranele poduri ale lui Saligny aveau sa fie treptat scoase la „pensie", odata cu darea in exploatare a unui nou complex de poduri moderne - de aceasta data atat feroviare, cat si rutiere -amplasate paralel si la foarte mica distanta fata de capodoperele tehnicii romanesti de la sfarsitul veacului al XIX-lea.

Desi scoase din exploatare, podurile lui Anghel Saligny constituie si astazi, pe langa un superb element de arhitectura tehnica autohtona de la inceputurile dezvoltarii infrastructurii feroviare in tara noastra, si un obiectiv strategic de maxima importanta nationala.

Aceasta intrucat asa „batrane" cum sunt, podurile lui Saligny pot prelua in situatii de criza (stari de beligeranta, scoaterea din uz datorita unor cauze extreme a complexului modern de poduri dunarene etc.) traficul feroviar peste cele doua brate ale Dunarii.

De trei ani, paza podurilor se face cu mecanici, femei si lanterne

Din nefericire, atat podurile lui Saligny, cat si cele feroviare si rutiere construite in a doua jumatate a secolului XX, la care se adauga la fel de importantul pod mixt feroviaro-rutier ce traverseaza canalul Dunare-Marea Neagra in zona ecluzei de la Cernavoda, au ramas incepand cu data de 15 iulie 2002 fara paza militarizata.

Practic, la aceasta ora, cele 5 poduri (doua feroviare si trei mixte feroviaro-rutiere) din zona Fetesti-Cernavoda sunt complet lipsite de protectie, intrucat paza cu mecanici de intretinere, femei si lanterne pe care o practica la momentul actual SNCFR-ul nu poate fi numita paza eficienta.

„Anomalia" care dureaza de aproape trei ani se datoreaza faptului ca CFR-ul a acumulat datorii imense catre Jandarmeria Romana, neplatind serviciile de paza prestate de jandarmi.

Demersurile jandarmilor pentru reluarea pazei, fara succes

Astfel s-a ajuns ca la data rezilierii contractului de paza CFR-ul sa acumuleze facturi neachitate de cca. 12 miliarde de lei. Acesti bani au fost ulterior recuperati de Jandarmerie, dar numai in urma unor actiuni in instanta intreprinse de Ministerul de Interne impotriva CFR-ului, ne-a declarat lt.col. Vasile Burada, comandantul Unitatii de Jandarmi Cernavoda.

Desi s-au facut ulterior demersuri privind reluarea pazei cu jandarmi a complexului de poduri dunarene, conducerea SN CFR nu a dat curs acestora, „vazand ca se poate si fara paza militarizata", spune lt.col. Burada.

Specializati in protectia obiectivelor strategice la un inalt grad de profesionalizare, jandarmii unitatii din Cernavoda regreta si acum faptul ca nu mai asigura paza podurilor. „Avem cadre cu o buna pregatire profesionala care asigurau paza la poduri si inainte de a fi preluate in unitatile de jandarmi de la unitati ale MApN.

Ma intreaba mereu cand ne intoarcem sa preluam obiectivul", marturiseste comandantul Unitatii de Jandarmi Cernavoda. Numai ca interese pecuniare greu de inteles fac ca SN CFR sa se complaca in continuare in situatia mentinerii podurilor dunarene fara un personal specializat in acest domeniu.

Furturi de materiale metalice din componenta podurilor

De altfel, mentinerea podurilor fara nici o protectie reala a condus si la aparitia unor furturi frecvente din componentele metalice ale acestor esentiale obiective de infrastructura.

La scurt timp dupa sistarea pazei militarizate, jandarmii din Cernavoda au sesizat organele de politie asupra faptului ca deja hoardele de rromi au inceput sa vandalizeze podul feroviar, furand bucati din tabla montata pe pasajul lateral al obiectivului. De atunci, numarul hotilor de fier vechi care au jefuit atat podul peste Dunare, cat si pe cel de pe bratul Borcea s-au inmultit.

Este vorba nu numai despre rromi, ci si despre localnici de etnie romana din Fetesti si alte localitati, care au gasit in capodoperele lui Anghel Saligny o sursa de venituri extrem de profitabila.

Este greu sa previi furturile de materiale metalice de pe poduri, in conditiile in care angajatii CFR-ului nu pot asigura o paza permanenta si eficienta asupra complexului de poduri, spun surse din cadrul companiei feroviare.

Numai ca decizia in aceasta privinta le apartine doar stabilor CFR-ului de la Bucuresti, care din cabinetele lor luxoase se fac ca nu observa jaful la care este supus acest obiectiv de importanta strategica nationala.

Chiar si un neprofesionist poate amplasa o bomba pe poduri

Pe langa jaf, complexul de poduri dunarene este supus si la alte pericole cu mult mai dramatice decat simpla jumulire a tablelor de pe pasajele laterale. Este vorba despre riscul imens al unei actiuni criminale care planeaza in permanenta asupra podurilor.

„Nu numai un atentat terorist pus la cale de profesionisti ai genului asupra complexului de poduri dunarene poate avea un succes deplin, ci si orice alta actiune dusmanoasa impotriva obiectivului, organizata de persoane mai putin pregatite in acest domeniu, poate reusi", afirma lt.col. Vasile Burada.

De altfel, aceasta trista si ingrijoratoare realitate poate fi observata de oricine traverseaza cu trenul sau cu masina podurile dunarene.

De-a lungul celor peste 4 kilometri de pod nici un paznic nu isi face simtita prezenta, astfel ca orice dezaxat - nemaivorbind despre o echipa de teroristi antrenati special pentru astfel de atentate - poate amplasa tone de explozivi in oricare din punctele sensibile ale podurilor.

In plus, nici siguranta traficului feroviar pe poduri nu poate fi deplina in conditiile in care tronsoanele de cale ferata nu sunt supravegheate in permanenta, iar „magnetii" pot opera in voie, sustragand orice componenta metalica, inclusiv sinele.

Iresponsabilitate in conducerea SN CFR

Edificator in acest sens este un fapt petrecut in perioada 2001-2002, cand o santinela de la Unitatea de Jandarmi Cernavoda a sesizat desprinderea accidentala a unei portiuni de sina de pe pod, dupa trecerea unei granituri de tren. Jandarmul a anuntat evenimentul si astfel s-a prevenit producerea unei catastrofe feroviare, ne-a relatat lt.col. Burada.

Punand cap la cap toate aceste aspecte, concluzia nu poate fi alta decat ca iresponsabili-tatea conducerii SN CFR nu mai poate fi tolerata, iar paza militarizata asupra complexului de poduri dunarene trebuie urgent reinstituita.

Aceasta masura este cu atat mai necesara, cu cat podurile din zona Fetesti-Cernavoda sunt obiective cel putin la fel de importante din punct de vedere strategic precum Centrala Nuclearo-Electrica sau platforma portului Constanta.

De altfel, in intreaga sa istorie de 110 ani este pentru prima data cand podurile lui Saligny si ulterior cele moderne au fost lasate fara paza militarizata de inconstienta unor directori din capitala, care au dorit astfel sa „economiseasca" cateva miliarde de lei, poate pentru a-si mai cumpara cateva limuzine de serviciu sau pentru a cheltui sumele respective pe chermeze de protocol ori alte activitati favorabile doar intereselor personale.