Jocuri murdare pe drumul dintre Ardeal si Moldova

de Mihai Petean     Gazeta de Cluj
Luni, 4 aprilie 2005, 0:00


Reabilitarea drumului national 1C intre Cluj-Napoca si Dej precum si a tronsonului Dej - Sadova al drumului national 17 a fost anuntata cu mult tam-tam, insa lucrarile au o intarziere de aproape un an si jumatate. In zona, nu s-a dat nici macar o lopata. De fapt, pana acum nici chiar lopata nu a fost achizitionata.



Potrivit unor informatii, semnarea contractelor de atribuire a licitatiilor si implicit inceperea lucrarilor au fost amanate din cauza jocurilor murdare de trucare a licitatiilor. Aceste fapte i-au costat functiile pe cei din conducerea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale.



Pe noi, contribuabilii romani, ne-ar putea costa pierdea unei noi transe de fonduri europene pentru reabilitarea altor drumuri.



Reabilitarea acestei cai de comunicatie ridica extrem de multe semne de intrebare.



Care sunt firmele de consultanta care avizeaza lucrarile? Cine va primi sau a primit deja in subcontractare o serie de lucrari? Cand vor incepe lucrarile? Ce se va intampla cu zonele adiacente care inca nu sunt racordate la sistemul de canalizare: vor fi ele racordate dupa lucrarile de reamenajare, ceea ce va duce la spargerea covorului asfaltic? Sau



acest lucru se va realiza in timpul lucrarilor de reamenjare – fapt ce va duce la intarzieri considerabile in predarea proiectului? Avand in vedere ca lucrarile vor fi executate si din fonduri alocate de Guvern, deci si din bani publici, am incercat sa aflam o serie de raspunsuri de la contractorul si beneficiarul lucrarilor, si anume



Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR). Surprinzator, institutia respectiva, care "jongleaza" cu sute de milioane de euro, nu are nici macar un site de internet pentru a se putea afla mai multe informatii despre acest ordonator de credite.



De asemenea, numele vreunei persoane de contact sau vreun numar de telefon al CNADNR nu se gaseste nici macar pe site-ul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului. Dupa lungi cautari am reusit totusi sa dam de urma CNADNR, iar cei de acolo ne-au expediat la Minister.



In conditiile in care reprezentantii Ministerului - caruia ii este subordonata Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale - ne-a raspuns la aceste intrebari cu un text demn de o compunere de clasa a IV-a, in care ni se explica ce se va realiza pe ruta Cluj – Sadova, am fost nevoiti sa apelam la surse confidentiale.



Cum se pierd 150 milioane de euro



Intreaga afacere a drumului dintre Cluj-Napoca si Sadova a fost derulata in perioada guvernarii anterioare, reprezentand un cantec de lebada al conducerii CNADNR.



Dosarul "DN 1C si DN 17", alaturi de includerea in programul de modernizare a unor sosele promovate la rang de drumuri nationale, a reprezentat un tun de adio extrem de scump pentru institutia CNADNR. Asa cum veti afla, compania are acum o gaura in buget de 800 miliarde lei.



De asemenea, CNADNR se afla la un pas de a pierde un imprumut al Bancii Europene de Investitii (BEI) de aproape 200 milioane euro, reprezentand o noua transa pentru modernizarea unor sectoare de drum. Motivul consta in tergiversarea inceperii lucrarilor la drumul dintre Cluj si Sadova.



Anuntul de intentie de organizare a licitatiilor a fost transmis catre Monitorul Oficial in 26 iunie 2003. De atunci au trecut aproape doi ani, timp in care conducerea CNADNR a facut tot posibilul pentru a-si asigura viitorul.



In anuntul de licitatie din 2003 se facea clar specificatia inceperii lucrarilor: "Contractele de lucrari se estimeaza sa inceapa in luna ianuarie 2004". Cu toate acestea, contractele de atribuire pentru cele sapte sectoare ale drumului dintre Cluj si Sadova au fost semnate abia in perioada 20 octombrie 2004 - 10 noiembrie 2004.



In ceea ce priveste lucrarile, acestea vor fi demarate abia in vara acestui an. Potrivit informatiilor pe care le detinem, intarzierile sunt cauzate de faptul ca o serie de licitatii au fost trucate.



Astfel, intr-un exercitiu de a-si arata muschii, CNADNR a descalificat firmele care se situau initial pe primele pozitii fara a le furniza explicatii. Ulterior, licitatiile au fost adjudecate de firme care se clasasera pe pozitiile 8, 9 sau chiar 10, 11.



Potrivit acelorasi surse confidentiale, se pare ca in urma descalificarilor, trei persoane din cadrul Ministerului de resort au fost rasplatite substantial: ministrul Miron Mitrea, fostul director al CNADNR, Mihail Basulescu, precum si directorul general adjunct Silvia Ciobanovschi.



Atat Basulescu, cat si Ciobanovschi au fost inlocuiti din functii de noul ministru al Transporturilor, Gheorghe Dobre.



Se cauta bombe



Pe drumul dintre Cluj-Napoca si Dej, respectiv Dej si Sadova, lucrarile de reabilitare sunt departe de a fi incepute. Firmele care si-au adjudecat licitatiile au primit abia in cursul saptamanii trecute documentatiile tehnice detaliate ale lucrarilor.



"Pana acum nu am putut nici macar sa ne facem un plan serios de bataie pentru a incepe lucrarile", a declarat, sub protectia anonimatului, un reprezentant al unei firme care si-a adjudecat un tronson.



In maximum doua luni vor debuta primele operatiuni propriu zise ale lucrarilor, si anume curatarea drumului de munitii si mutarea utilitatilor. Prima operatiune va fi executata de o firma agreata de Ministerul Apararii Nationale, de o firma de consultanta si de CNADNR.



Executia celei de-a doua operatiuni se va face doar cu acordul firmei de consultanta si al CNADNR. Curatarea drumului de munitii se va realiza cu ajutorul unor detectoare de metale, fara a fi afectat traficul.



Potrivit informatiilor pe care le detinem, deocamdata nu au fost stabilite societatile care sa execute aceste lucrari. Timpul fizic de executie a acestor operatii este de 2-3 luni. Abia apoi incep lucrarile efective de reabilitare a drumurilor.



Raiul vine pe Somes



Deocamdata, cele sapte firme care si-au adjudecat licitatiile se afla in plin proces de subcontractare a unor parti semnificative din lucrari.



Pe principiul "fiecare trebuie sa traiasca din banul public", castigatoarele licitatiilor vor da in subantrepriza o mare parte din lucrari, cum ar fi cele de decopertare, procurarea de materii prime, transportul acestora, asfaltare, refacerea infrastructurii de cablaje etc.



Intrucat aceste firme subcontractoare trebuie sa inregistreze si ele un profit, iar societatile care si-au adjudecat licitatiile vor avea de castigat de pe urma subcontractarii, adevarata valoare a lucrarilor este considerabil mai mica decat cea care a fost platita de catre statul roman.



Cei "sapte fantastici" care au castigat licitatiile fie se feresc sa dezvaluie numele firmelor subcontractoare, fie se afla doar in stadiul de discutii cu acestea.



Modernizarea rutei terestre Cluj – Suceava va aduce raiul pe pamant nu numai pentru firmele ce vor lua lucrari in subantrepriza, ci si pentru balastierele din lunca Somesului. Potrivit unor specialisti, pentru o lucrare de asemenea anvergura - modernizarea a peste 200 km de drum national - va fi nevoie de peste un milion de metri cubi de balast.



In zona adiacenta drumului sunt aproximativ 10 balastiere. Cum productia anuala a unei balastiere nu depaseste 100.000 de metri cubi, toate balastierele din zona vor avea de lucru pe intreaga durata a lucrarilor. "Deocamdata nu am semnat nici un contract cu vreo balastiera.



Mai asteptam, intrucat proprietarii de balastiere cer preturi exorbitante si ofera un balast de slaba calitate. Pentru a indeplini cerintele din caietul de sarcini avem nevoie de materie prima foarte buna. Probabil ca in urmatoarele luni vom ajunge la un acord.



Ei vor da mai ieftin decat si-au propus, iar noi vom plati ceva mai mult decat am oferit initial", a explicat regulile economiei de piata reprezentantul unei firme care va moderniza soseaua dintre Cluj si Dej.



Cluj-Dej in 40 de minute



Realizarea proiectului de modernizare a DN 1C si DN 17 are importanta atat pentru transportul de marfuri cat si pentru cel turistic, avand in vedere ca se asigura legatura zonei de centru a Romaniei cu Moldova.



Acest traseu a devenit de la an la an mai aglomerat intrucat transportul de marfa s-a dezvoltat, iar pe plan turistic, manastirile din nordul Moldovei au fost incluse si promovate in strainatate. Traseul este insa destul de dificil, avand in vedere zona de podis - munte si numarul sporit de curbe periculoase.



Drumul dintre Cluj si Suceava va fi largit pe aproape toti cei 236 de km. Proiectul prevede corectarea celor cateva sute de curbe periculoase, iar pentru a spori gradul de siguranta rutiera, parapetii vechi vor fi inlocuiti cu altii, reflectorizanti, numarul lor urmand sa fie suplimenat.



Marcajele de pe asfalt vor fi refacute, iar pe banda care separa sensurile de trafic vor fi montati butoni reflectorizanti care vor ajuta la orientarea in conditii de vizibilitate redusa. De asemenea, drumurile secundare care se intersecteaza cu DN 1C si DN 17 vor fi si ele reabiliate pe o lungime de 25 de metri.



Intersectiile existente vor fi dotate cu echipamente de semaforizare moderne, iar acolo unde este necesar vor fi amenajate intersectii noi, pentru a calma traficul.



Reabilitarea si modernizarea sectoarelor de mai sus va cuprinde ranforsarea partii carosabile existente sau realizarea de noi structuri de drum. In majoritatea cazurilor, drumul va fi largit cu un acostament carosabil suplimentar intre 0,75 si 2,50 metri, pe ambele sensuri.



Proiectul include, de asemenea, lucrari de amenajare a scurgerii apelor pluviale, lucrari de modernizare a podurilor, lucrari de consolidare, ziduri de sprijin, santuri, lucrari de terasamente.



Astfel, daca pana acum circulam pe doua benzi, dupa terminarea lucrarilor vom avea trei benzi - cate o banda mai larga pe sensul de circulatie si o banda comuna de accelerare/depasire. Odata cu largirea soselei se va muta si intreaga infrastructura de cablaje de pe stalpi.



Modernizarea DN 1C si DN 17 va insemna si refacerea covorului asfaltic. Acest lucru va presupune decopertarea asfaltului sau betonului existent pana la o adancime de un metru. In cazul largirii drumului si a construirii unui sector nou, se va sapa minimum 1,5 metri.



Dupa finalizarea lucrarilor, distanta dintre Cluj – Napoca si Dej (55 de kilometri) va fi efectuata in maximum 40 de minute.



Drumul care a adus moartea



Drumul dintre Cluj si Dej a fost reabilitat ultima oara la mijlocul anilor ’60. De atunci el a fost doar plombat pe ici, pe colo, ramanand cu cele doua benzi inguste, cate una pe fiecare sens de circulatie. Intre Cluj si Dejm drumul este asfaltat. Dar de la Dej spre Vatra Dornei se circula pe un drum de beton.



Portiunea dintre Beclean si Vatra Dornei are o istorie aparte. Astfel, la mijlocul anilor ’60, cand a fost facut drumul respectiv, dintr-o eroare de proiectare acesta a fost realizat mai ingust cu 10 centimetri. Inginerul proiectant a fost, la vremea respectiva, condamnat la moarte pentru aceasta eroare, fiind executat la sfarsitul anilor ‘60.



Deficit de mii de miliarde



In jocurile promisiunilor electorale pentru alegerile generale de anul trecut a intrat si Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri.



Aceste jocuri, precum si acuzatiile de masluire a licitatiilor de la DN 1 C si DN 17 l-au costat functia pe directorul general, Mihail Basulescu, el fiind destituit luna trecuta de catre ministrul Gheorghe Dobre. In locul lui Basulescu a fost numit Aurel Balut.



Alaturi de "capul" lui Basulescu, ministrul Dobre l-a cerut si pe cel al directorului general adjunct, Silvia Ciobanovschi, noul "adjunct" devenind Mircea Pop. In cursul anului 2004, Compania, sub comanda lui Mihail Basulescu, a incheiat o serie de contracte de modernizare pentru 1.000 km de drumuri judetene si comunale, trecute de la consiliile judetene si locale la Companie si clasificate drept drumuri nationale. Din punct de vedere legal, toate drumurile comunale si judetene intra sub jurisdictia consiliilor locale, CNADNR avand in administrare doar autostrazile si drumurile nationale.



Ulterior, CNADNR a incheiat contracte de amenajare a acestor drumuri cu diferite firme, depasind bugetul alocat pentru acest sector. Conform legii, acest lucru constituie infractiune. Contractele au impovarat Compania numai anul trecut cu suma de 4.300 miliarde lei.



In 2005, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri are cheltuieli suplimentare de 800 miliarde lei cu drumurile clasificate drept nationale si incluse in programele de modernizare. Toate acestea in timp ce bugetul intitutiei pentru acest an este unul de numai 1.900 miliarde lei.



Deficitul bugetar de 800 miliarde lei nu poate fi acoperit de Minister, conducerea acestuia intentionand ca in perioada urmatoare sa initieze o serie de Hotarari de Guvern prin care sa abroge contractele de modernizare incheiate pentru drumurile trecute din administratia consiliilor judetene si locale in cea a Companiei.



De asemenea, ministrul Gheorghe Dobre intentioneaza sa efectueze o serie de controale si asupra contractelor efectuate cu firmele implicate in procesul de deszapezire a drumurilor pe perioada iernii.



Judetul Cluj este vizat in mod special in acesta problema, aici existand contracte incheiate cu peste 50 de firme, printre care si unele asociatii familiale. In ceea ce priveste modernizarea drumului Cluj – Dej nu exista suspiciuni la acest capitol, artera nefacand parte din "noile" drumuri nationale.



Europa nu vrea centura la Cluj



Desi Ardealul a fost cel care, in mare parte, a transformat Romania purpurie intr-una portocalie, investitiile masive in infrastructura intarzie sa soseasca la Cluj.



Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania a incheiat de curand un acord pentru un imprumut de 150 milioane de dolari de la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD).



Potrivit surselor noastre, autoritatile europene nu agreeaza ideea finantarii unor proiecte legate de infrastructura rutiera in Transilvania, intrucat in zona se deruleaza proiectul autostrazii Bors-Brasov, incredintat fara licitatie, de catre fostul Guvern PSD, companiei americane Bechtel.



Astfel, in ciuda celor declarate de primarul Clujului si presedintele PD, Emil Boc, se pare ca "inima Transilvaniei" nu va beneficia de fonduri europene pentru infrastructura. Boc declarase saptamana trecuta ca drumul Cluj - Dej va fi finantat din imprumutul BIRD, la fel ca si centura ocolitoare a municipiului Cluj – Napoca.



Reabilitarea DN 1C Cluj – Dej este cofinantata de Guvernul Romaniei si de Banca Europeana de Investitii.



DN 1C, Cluj – Livada (30 km)

Castigator: FCC Construccion (Spania)

Pret: 850,198 miliarde lei



DN 1C, Livada – Dej (23,528 km) si DN 17, Dej - limita judetului Cluj / Bistrita Nasaud (6,5 km)

Castigator: JV Efklidis – AEGEK (Grecia)

Pret: 565,051 miliarde lei



DN 17, limita judetului Cluj / Bistrita Nasaud - Bistrita (52,4 km)

Castigator: Proodeftiki SA (Grecia)

Pret: 794,854 miliarde lei



DN 17, Bistrita - Tureac (32,1 km)

Castigator: Wilheim Geiger + Max Bogl 4R7 JV (Germania)

Pret: 564,683 miliarde lei



DN 17, Tureac - limita judetului Bistrita Nasaud / Suceava (25 km)

Castigator: JV Roichman Bros (Shomron) Infrastructures 1993 & ASHTROM International Ltd. (Israel)

Pret: 847,181 miliarde lei



DN 17, limita judetului Bistrita Nasaud / Suceava - Iacobeni (39 km)

Castigator: Aktor SA (Grecia)

Pret: 1.050,376 miliarde lei



DN 17, Iacobeni - Suceava (28 km)

Castigator: Mochlos SA (Grecia)

Pret: 1.397,995 miliarde lei



Termenul de executie pentru fiecare din cele sapte contracte este de 36 de luni



Total kilometri: 236,5

Total fonduri: 6.070 miliarde lei








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















867 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by