Birocratia balcanica e pe moarte. Pana la sfarsitul acestui an, aproximativ 80% dintre comisionarii vamali vor disparea. Acest lucru va fi o consecinta a alinierii Romaniei la normele europene in ceea ce priveste vamuirea de interior, precum si a faptului ca din 2007 marfurile de import din UE nu vor mai vamuite.

Pana acum, comisionarii vamali faceau legatura dintre agentul economic si vama de interior, fiind, intr-o oarecare masura, similari cu agentiile imobiliare, apelarea la serviciile lor fiind facultativa.

Directiea Regionala Vamala Cluj (DRVC) are in subordine 5 judete: Cluj, Bistrita Nasaud, Salaj, Mures si Alba. Ultimul dintre acestea a trecut in jurisdictia Directiei clujene in 1997, de la Directia Regionala Vamala Arad.

In Romania exista 10 astfel de directii vamale: Cluj, Timisoara, Arad, Oradea, Brasov, Iasi, Craiova, Contanta, Galati si Bucuresti. Acestea sunt vami de interior, care au cu totul alte atributii si responabilitati decat vamile de frontiera sau politia vamala.

Vamuirea marfurilor importate de agentii economici se realizeaza de catre vamile de interior. Veriga de legatura dintre vamile de interior si agentii economici este realizata de comisionarii vamali.

Acestia, oficial, se ocupa de intocmirea actelor necesare vamuirii si asigura rapiditatea operatiunilor de vamuire. Astfel, pentru un agent economic, apelarea la comisionarii vamali este facultativa.

Numai ca, neoficial, comisionarii vamali asigura si rezolvarea micilor inadvertente, cum ar fi diferentele dintre marfa declarata si marfa din autotren ori de pe platforma feroviara sau neclaritatea actelor de provenienta ale marfurilor.

Deocamdata doar scumpiri

In pachetul masurilor pe care Romania trebuie sa le ia in vederea aderarii la UE se afla si o serie de reglementari cu privire la actiunile de vamuire interna. Astfel, pentru alinierea Romaniei la standardele UE, procedurile de vamuire vor fi simplificate, ele urmand sa vina in ajutorul agentilor economici.

Deocamdata, singurele masuri palpabile sunt scumpirile. La sfarsitul saptamanii trecute au fost majorate accizele la o serie de produse "de lux" cum ar fi benzina, motorina, tutunul, cafeaua, automobilele sau aparatura electronica. "Majorarea nu este foarte mare. In segmentul auto, de exemplu, accizele au crescut de la 9 % la 11%.

Adica la un pret de import de 10.000 de euro, daca pana acum se adauga 900 de euro, de acum se vor adauga 1.100 de euro, deci o diferenta de numai 200 de euro", a declarat un vames clujean. In urma acestor majorari, pretul benzinei a crescut cu 1.000 - 1.600 de lei, iar unele produse care pana acum au fost scutite de accize, cum ar fi aparatele foto, reintra in vamuire.

Simplificari de toamna

Agentii economici vor simti relaxarea vamala doar spre sfarsitul acestui an. Atunci se intentioneaza corelarea procedurilor de vamuire din Romania cu cele ale UE. Astfel, posibilitatea vamuirii la domiciliu va fi la indemana mai multor agenti economici.

Vamuirea la domiciliu presupune deplasarea agentilor vamali la locul unde este marfa importata, excluzandu-se astfel concesionarii vamali. Pana acum, criteriile de acordare a acestei facilitati erau deosebit de aspre: agentul economic trebuia sa aiba contracte externe anuale de cel putin 10 milioane de USD.

In acest conditii, in judetul Cluj existau doar sapte firme care beneficiau de vamuirea la domiciliu, iar la nivel national, 194.

Din 2006, numarul acestor agenti economici va creste semnificativ, intrucat pentru a obtine vamuirea la domiciliu va fi nevoie doar de 100 de operatiuni externe anuale (fara plafon valoric) si de un certificat de bonitate de la Ministerul Finantelor.

De asemenea, pana acum, demersurile pentru obtinerea autorizatiei de vamuire la domiciliu erau anevoioase, actele trebuind sa fie depuse la Bucuresti, iar apoi autorizatia ridicata tot de acolo. In curand toate demersurile se vor efectua la Directia Vamala care are in subordine judetul din care provine agentul economic.

Mai departe, din 2007, anul aderarii la UE, comisonarii vamali isi vor pierde si ultimele firimituri de munca, intrucat marfa de provenienta UE va plati doar TVA, nu si accize. Alaturi de comisionarii vamali, si o parte din vamesi isi vor pierde painea, intrucat granita de Vest a Romaniei va disparea.

Tepe in ambele tabere

Viata celor 272 de comisionari vamali din Romania este zbuciumata, dar profitabila. Avand un volum mare de lucru, comisionarii vamali nu lucreaza pe comisioane mari, fiind adeptii sintagmei "castiguri mici, dar multe".

Lumea clujeana a comisionarilor vamali a fost zguduita, in 2002, de scandalul acordarii preferentiale a autorizatiilor, atunci obtinand actele necesare functionarii doar 19 comisionai vamali. Potrivit unor informatii, in aceasta lume aparte, tepele si tunurile sunt frecvente.

Comisionarii prefera sa lucreze pe datorie decat sa piarda vreun agent economic. De multe ori insa agentul economic, dupa realizarea vamii, uita sa-si plateasca "datoria".

Prin urmare, comisionarii vamali umfla uneori nota de plata, folosindu-se de pretextul unor neclaritati in actele de provenienta a marfii, neclaritati care au trebuit rezolvate intr-un fel sau altul.

Agitatie degeaba la DRV Cluj

In ultima vreme, Directia Regionala Vamala Cluj a fost scena unor mutari spectaculoase. Florin Miere a fost schimbat, iar in locul sau a fost adus, de la Timisoara, Adrian Jebelean.

Asa cum GAZETA v-a informat, miscarea a fost doar o rotatie de cadre menita a lasa impresia ca noua Putere are oamenii necesari pentru functiile de conducere intr-o serie de institutii publice. La DRV Cluj a mai fost insa "parasutat" un director, de data aceasta de la Arad.

Este vorba de Ioan Topor, noul director al Brigazii de Supraveghere si Control din cadrul DRV.

Mutarile sunt cel putin ciudate avand in vedere ca, pe de-o parte, DRV Cluj si Biroul Vamal Cluj sunt privite ca unitati model in cadrul Autoritatii Nationale a Vamilor, iar pe de alta parte, avand in vedere faptul ca din 2007 vor avea loc restructurari masive in randurile vamesilor interni.

Gilau si CUG – spaima vamesilor

Desi se afla in prag de restructurare de personal, vamesii nu se ingrijoreaza de posibilitatea pierderii locului de munca, ci de posibilitatea de a fi mutati din moderna cladire in care functioneaza in prezent DRV si Biroul Vamal Cluj.

Vechea cladire de langa Complexul Tineretului era total improprie activitatii de vamuire, pe cei 87 de metri patrati ai sai inghesindu-se 37 de functionari.

Noua cladire, situata la iesirea din municipiu spre Dej, are o suprafata mai mult decat indestulatoare si este dotata cu aparatura de ultima generatie.

Si totusi, Autoritatea Nationala a Vamilor intentioneaza sa mute o parte din personalul DRV intr-o cladire improprie situata in comuna Gilau. Aceasta nu este insa singura problema locativa a DRV. Situatia unor birouri de pe Bulevardul Muncii este extrem de neclara.

Cladirea in care ele functioneaza apartine societatii CUG, iar aceasta intentioneaza vinderea sau desfiintarea spatiului respectiv. Mutarea birourilor la Gilau ar fi o solutie, dar, asa cum am spus, ea nu este agreata de lucratorii vamali.

De asemenea, actualii functionari vamali sunt speriati de posibilitatea aparitiei actului legislativ prin care o serie de functionari publici cu functii de conducere sa poata fi numiti si destituiti in baza unui contract de management.

Astfel, principala piedica a actualei Puteri de a inregimenta pe criteriile politice functionarii publicii din posturile cheie, numirea in baza unui concurs, va fi exclusa. In functiile de conducere vor putea fi numite persoane doar in baza unui contract de management, iar apoi ele vor putea fi demise daca nu si-au realizat programul.

"Daca va aparea legea respectiva, sefii se vor muta in UDMR. Ei mereu sunt la Putere", a spus un vames clujean.