Cum-necum, orice licitatie care are ca fonduri banul public sau imprumuturi europene si este organizata in Romania are iz de produs contrafacut. Daca romanii au ajuns sa compromita pana si Al Qaeda, inscenand o rapire cu teroristi in inima Bagdadului, a compromite o licitatie e floare la ureche pentru rapsozii mioritici.
Iar daca in ecuatie este inclusa o firma care inainte de 1989 a avut legaturi stranse cu fosta Securitate, reteta produsului contrafacut garanteaza un succes de zile mari.
In vara anului 2003, Romania semna impreuna, cu Banca Europeana de Investitii si Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, un contract de finantare a Proiectului privind reabilitarea infrastructurii scolare din Romania, proiect in valoare de 201 milioane euro.
Componenta IV a acestui program - reabilitarea caminelor studentesti - avea alocata un buget de 10 milioane de dolari si prevedea, intr-o prima faza, modernizarea completa a 13 camine din tara. Printre acestea si caminele I, IX si X din Complexul Studentesc Hasdeu din Cluj-Napoca.
Caminul I apartine Universitatii Babes Bolyai, iar celelalte doua Universitatii de Medicina si Farmacie. Proiectul se deruleaza exclusiv prin Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC), universitatile clujene avand rolul de simpli observatori in aceasta afacere.
Incercarea noastra de a afla pe cale oficiala mai multe detalii despre aceasta lucrare s-a lovit de tratarea superficiala a problemei de catre Servicul Relatii Publice si Mass-Media din cadrul MEC. Potrivit unor surse neoficiale, valoarea proiectului "clujean" este de 1,5 milioane de euro.
Firma de constructii care se va bucura de aceasta suma este Arcom SA Bucuresti, care va incepe lucrarile in cursul acestei saptamani la caminele IX si X, iar in vara, la caminul I.
Atribuirea contractului s–a facut prin licitatie, insa documentele referitoare la aceasta nu ne-au fost puse la dispozitie de catre reprezentantii MEC, iar atribuirea contractului nu a fost publicata in Monitorul Oficial.
Salvatorul Arcom
Potrivit unor surse din domeniul constructiilor, la licitatiile cu fonduri europene, cum este cazul proiectului Caminelor din Hasdeu, reprezentantii bancilor care acorda imprumutul fac o evaluare pe baza de documentatie scrisa a proiectului, iar apoi aloca o anumita suma.
Evaluarea la fata locului de catre constructori duce insa la sume mai mari decat cele aprobate. Asa s-a intamplat si in cazul de la Cluj. La prima licitatie, din iarna anului trecut, patru firme clujene, care s-au documentat la fata locului, au depus oferte.
Cum insa toate ofertele erau cu mult peste fondurile prevazute, licitatia a fost anulata. Intregul imprumut al institutiilor europene era in pericol deoarece partea romana se angajase in prealabil sa demareze lucrarile intr-un anumit timp. La inceputul anului 2005 licitatia a fost reluata.
De data aceasta, pe langa cele patru firme clujene a aparut si "salvatorul" Arcom Bucuresti. Indiscutabil, Arcom si-a adjudecat licitatia pe buna dreptate, avand cel mai mic pret. Un pret care insa i-a facut pe reprezentantii firmelor clujene sa murmure: "S-au ars! Vor lucra in pierdere!".
In oferta sa, Arcom s-a bazat doar pe documentatia scrisa si a inaintat o oferta cu mult sub cea a firmelor clujene care studiasera problema la fata locului.
O firma de samariteni
Acestea fiind datele problemei, Arcom va lucra in pierdere. In primul rand reabilitarea celor trei camine va costa binisor peste oferta celor de la Arcom. Pe langa aceasta, in prezent, la Cluj se construieste in draci, firmele de constructii fiind sufocate de comenzi.
In aceste conditii este extrem de putin probabil ca Arcom sa poata da in subantrepriza lucrarea la vreo firma clujeana. De asemenea, este greu de crezut ca Arcom va gasi la Cluj muncitori pentru a efectua lucrarea. Bucurestenii vor trebui astfel sa isi aduca muncitori carora sa le plateasca drumul si cazarea.
Cheltuieli in plus, care vor duce la o nota de plata mult peste oferta cu care si-au adjudecat licitatia. "Treaba lor. Sunt o firma mare, cu rezerve financiare, care isi permite sa lucreze in pierdere la cate un proiect de anvergura medie pentru ei, cum este cel de la Cluj", au explicat o serie de constructori.
Pe langa proiectul de la Cluj, Arcom si-a mai adjudecat, in conditii similare, si reabilitarea a trei camine studentesti din Iasi.
Jocul compensatiilor
Daca va inchipuiti ca Arcom e o firma de samariteni, care accepta sa lucreze in pierdere doar pentru ca Romania sa nu rateze un imprumut european va inselati. Potrivit informatiilor noastre si in spiritul legilor economiei de piata, situatia este cu totul alta.
Arcom va pierde la Cluj dar firma si-a facut deja plinul cu alte contracte si va mai primi in compensatie contracte serioase. In aceste conditii, proiectul de la Cluj este un contract pe care Arcom l-a acceptat in urma unor cadouri primite anterior si pentru a-si asigura in viitor alte cadouri de milioane de euro.
In ultima perioada, Arcom si-a adjudecat o serie de contracte ai caror beneficiari au fost institutii publice precum Agentia Nationala pentru Locuinte (proiect in valoare de 4,2 milioane USD), Consiliul Local Bucuresti (2,5 milioane USD), Ministerul Justitiei (1,2 milioane USD), Patriarhia Romana (1,6 milioane USD), Primaria Sectorului 2
Bucuresti (5 milioane USD), Serviciul de Paza si Protocol al Parlamentului (1,5 milioane USD), Inspectoratul General al Politiei (2 milioane USD) sau Oficiul National pentru Refugiati (261.000 USD).
De asemenea, Arcom este partener al concernului Gazprom Rusia, colos cu care, se stie, nici o firma nu intra in afaceri decat daca are recomandari guvernamentale.
Din 2000 incoace, Arcom a construit pentru Gazprom proiecte in valoare de aproape 100 milioane USD! Pe langa acestea, Arcom lucreaza si pentru Ministerul Industriilor din Ucraina, avand un proiect de 324 milioane USD, despre care vom vorbi mai tarziu.
In ceea ce priveste proiectul de reamenajare a sediului Politiei Romane din Bucuresti, potrivit unui "Armaghedon", bineinteles anonim, Arcom ar fi dat o atentie de 150.000 USD generalului Dumitru Sorescu pentru a primi contractul.
Arcom, file de ban public
Infiintata in 1969, "Antrepriza Romana de Constructii - Montaj (ARCOM) Bucuresti, cunoscuta si ca "Intreprinderea de Comert Exterior, sectia Constructii" s-a orientat spre constructia de obiective industriale si civile in Mongolia, Sudan, Alegeria, Libia si Irak, fiind cunoscuta ca o firma cu stranse legaturi cu fosta Securitate.
In anii ’80, o data cu recesiunea pietei arabe si izbucnirea conflictelor in zona, Arcom s-a reorientat spre URSS si apoi CSI si fostele state ale "Imperiului Rosu".
Din 2000 incoace, intuind faptul ca in perioada 2004-2006 Romania va beneficia de substantiale fonduri europene, Arcom s-a abonat la licitatiile organizate prin Progarmele Phare, ISPA si SAPARD ale Uniunii Europene. Astfel, numai in 2003, Arcom a castigat licitatii de acest gen in valoare de peste 7 milioane de euro.
La un asemenea "abonament european", cifrele contabile ale firmei sunt ametitoare. In 2003, Arcom a avut o cifra de afaceri de 784 miliarde lei (28 milioane USD) si un profit brut de 72 miliarde lei (2,5 milioane USD), iar in 2002 o cifra de afaceri de 355 miliarde lei (12 milioane USD) si un profit de 49 miliarde lei (1,8 milioane USD).
Pentru 2004, Arcom a preconizat o cifra de afaceri de aproape 1.000 miliarde de lei (36 milioane USD).
Copilul din flori al CAER
Pe langa toate acestea, Arcom este implicata in cea mai mare investitie romana in strainatate, si anume complexul metalurgic de la Krivoi Rog. O investitie mancata de rugina, copilul din flori al fostului CAER, pentru care Romania plateste si acum pensie alimentara.
Contractul dintre partea romana si URSS, in valoare de 324 milioane USD (2.400 milioane USD, valoarea totala a proiectului), a fost semnat in 1987 si prevedea construirea de catre Arcom a Fabricii de pelete ("lingouri" de minerale ce urmau sa fie folosite de Combinatul Siderurgic de la Galati) si a infrastructurii aferente, inclusiv spital, maternitate, camine sau complex sportiv.
Contractul, care a fost semnat in numele statului roman, Arcom fiind antreprenor general, a inghitit pana acum peste 700 milioane de dolari din bani publici. Combinatul de la Krivoi Rog nu este terminat nici in prezent, din "afacere" retragandu-se o mare parte din fostele tari comuniste, mai putin Romania.
In 1994, Ucraina a semnat un Acord cu Romania in care a recunoscut doar o mica parte din investitiile romanesti la Krivoi Rog, iar Rusia nu a recunoscut deloc investitiile efectuate pe teritoriul raposatei URSS.
Intre timp, Arcom continua sa fie prezenta la Krivoi Rog, construind in zona un cartier de vile pentru nomenclatura ucraineana si romana.
Copos, amicul Arcom
La vizita de la mijlocul lunii februarie a presedintelui Romaniei, Traian Basescu, in Federatia Rusa, acesta a fost insotit de unii reprezentanti ai Guvernului, dar si de catre unii oameni de afaceri din Romania.
Din delegatia oficiala a facut parte si ministrul de stat Gheorghe Copos, iar dintre oamenii de afaceri care cu aceasta vizita au avut norocul sa aiba intrevederi cu patronatul din Rusia s-au aflat, din pura coincidenta bineinteles, si o serie de apropiati ai ministrului Copos.
Printre acestia i-am gasit si pe Nicolae Gabreanu, director general al Arcom SA; pe Florin Pogonaru, director general Romcolor 2000 Bucuresti; pe Constantin Bostina, presedinte al Adunarii Generale a Actionarilor la Bursa Romana de Marfuri.
Florin Pogonaru este si presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, iar Constantin Bostina detine functia de vicepresedinte in aceeasi Asociatie, al carei membru fondator este ministrul Copos.
In ceea ce priveste invitatiile la acest eveniment, Biroul de Presa al Guvernului afirma ca acestea au fost facute de Presedintie, iar Departamentul de Relatii cu Presa al Presedintiei Romaniei sustine ca institutia prezidentiala s-a ocupat doar de invitatiile pentru presa, celelalte fiind facute de Guvern.
Astfel, probabil ca au fost facute de Copos insusi pe criterii de amicitie. Oricum, cu asemenea relatii, nu este de mirare ca Arcom este abonata la licitatii cu fonduri europene sau ca isi permite sa intre in pierderi minore acceptand contrate precum cel de la Cluj.