Romania si Bulgaria vor semna tratatul de aderare la Uniunea Europeana pe 25 aprilie, la Luxembourg, dupa ce ieri Parlamentul European a aprobat rezolutiile referitoare la aderarea celor doua tari.

Europarlamentarii au adoptat atat Raportul Moscovici pentru Romania, ce recomanda aderarea tarii noastre la UE in 2007, cat si avizul conform pentru semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie 2005, la Luxemburg.

Raportul Moscovici a fost adoptat cu 569 voturi pentru, 59 impotriva si 41 de abtineri, in timp ce rezolutia a fost aprobata cu 497 voturi pentru, 93 impotriva si 31 de abtineri. Romania a obtinut un scor mai slab decat Bulgaria, care a primit 522 de voturi pentru, 70 impotriva si 69 de abtineri.

Cele doua tari aveau nevoie de majoritatea calificata a parlamentarilor europeni - 367 de voturi pentru.

In ultima clipa, grupul conservator si-a retras propunerea de amanare a votului, dupa ce a primit garantii de la executivul Uniunii Europene ca va fi consultat in privinta pachetului financiar de care vor beneficia cele doua tari intre 2007 si 2013.

Ecologistii au cerut insa amanarea votului, dar propunerea a fost respinsa printr-un vot covarsitor in favoarea aderarii Romaniei si Bulgariei.

Daca in cazul Bulgariei problema sigurantei centralei nucleare de la Kozlodui a fost principala problema invocata, referitor la Romania s-a insistat indeosebi pe necesitatea continuarii eforturilor in domeniul reformei in justitie si in combaterea coruptiei.

Raportorul Pierre Moscovici a declarat ca Parlamentul European nu semneaza un cec in alb pentru Romania si Bulgaria, pentru ca europarlamentarii vor fi pe deplin asociati la procesul de monitorizare a celor doua tari.

In cazul in care Romania nu-si va respecta toate masurile importante de reforma asumate in negocierile de aderare la Uniunea Europeana, va fi invocata clauza de amanare a aderarii cu un an.

Primul verdict va veni la sfarsitul anului, odata cu raportul de monitorizare al comisiei europene, iar Olli Rehn a promis Parlamentului European ca va fi un judecator corect, dar sever.

S-a terminat cu joaca

Constitutia Romaniei va fi din nou modificata inainte de integrarea din 2006, pentru ca legea fundamentala sa fie armonizata cu Constitutia Europeana. Parlamentarii partidelor aflate la putere au decis constituirea unei comisii care sa lucreze la un nou proiect de Constitutie ce va fi prezentat populatiei in 2006.

Presedintele Asociatiei Pro Democratia, Cristian Parvulescu, a spus ca ar trebui organizat un referendum privind integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, pentru ca romanii sa decida in cunostinta de cauza, cu privire la cedarea de suveranitate in favoarea forurilor europene.

Propunerea de revizuire a Constitutiei in doua etape a fost relansata in cadrul coalitiei de la guvernare de deputatul UDMR, Toro T Tibor. Radicalul maghiar a declarat ca acest angajament, de modificare a legii a fost asumat de fostul premier Adrian Nastase, dar propunerea a fost acum imbratisata de PNL si PD.

Actuala putere deschide astfel discutia despre impartirea Romaniei in regiuni, despre cedarea suveranitatii nationale si despre redefinirea competentelor si marimii Camerelor Parlamentului.

Toro T Tibor reia o mai veche cerinta a UDMR, aceea de modificare a articolului 1 din Constitutie, respectiv sintagma "Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil" deoarece Romania devine un stat integrat iar o parte a suveranitatii este cedata UE.

Renuntarea la aceasta sintagma a fost pusa in discutie de catre UDMR si inainte de modificarea Constitutiei, insa s-a dovedit un subiect prea sensibil.

Subiectul regionalizarii tarii va putea fi repus in discutie odata cu o noua modificare a Constitutiei, pentru ca tema este agreata atat de societatea civila cat si de unele formatiuni politice. Cristian Parvulescu a spus ca regionalizarea se impune deoarece "UE este o uniune a regiunilor, iar judetele sunt ineficiente".

Presedintele APD a mai afirmat ca problemele privind reforma Constitutiei nu au legatura directa cu UE, ci tin mai degraba de disfunctionalitatea institutiilor Romaniei, asa cum sunt ele reglementate prin legea suprema.

Parvulescu a avansat ideea ca, in cazul regionalizarii, Senatul s-ar putea transforma intr-o reprezentanta a comunitatilor teritoriale. Opinia sa este imbratisata si de senatorul UDMR, Eckstein Kovacs Peter. In actuala varianta, Parlamentul Romaniei nu se regaseste in legislatia europeana.

Birou in Parlamentul European

Incepand din luna septembrie, Parlamentul European va avea la Bucuresti un birou de informare iar Parlamentul Romaniei un birou de informare in sediul Parlamentului European de la Bruxelles. Deschiderea celor doua reprezentante se face pe baza reciprocitatii, asa cum au procedat toate tarile membre.

Existenta Biroului de Informare al Parlamentului European la Bucuresti are ca scop facilitarea comunicarii la nivelul celor doua foruri legislative si se asigura o legatura directa intre Parlamentul European si guvernul roman precum si alte institutii din subordinea sa, inclusiv administratii locale, dar si cu mediul de afaceri, mass-media, ONG-uri si cetateni.

Fostul negociator sef, Vasile Puscas, recomanda autoritatilor de la Bucuresti sa se concentreze pe recrutarea personalului pentru UE avand in vedere ca pana acum nu s-a stabilit un sistem de selectie pentru zecile de mii de posturi existente.

Johathan Scheele este reprezentantul Comisiei Europene in Romania si are o bogata activitate in Executivul european. Acelasi statut de functionar apolitic ar trebui sa-l aiba si reprezentantul Biroului Parlamentului European.