Titluri din Ziua de Cluj

de     Ziua de Cluj
Vineri, 15 aprilie 2005, 0:00


  • Grup 4 Instalatii, un imperiu construit prin amenintari, de Attila Biro

  • Combinatia IQM, de Silviu Manastire

  • Strategie pentru Mall-ul din Cluj, de Luminita Silea

  • Centralism in societatea civila, de Ovidiu Pecican

  • Secretul OMEPTA, de Luminita Silea





    ---------------



  • Grup 4 Instalatii, un imperiu construit prin amenintari

    de Attila Biro



    In mai putin de trei ani, Grup 4 Instalatii s-a remarcat pe piata avand relatii comerciale cu peste 70 de societati. Halele si birourile firmei sunt construite pe un teren a carui proprietate este disputata de trei pretendenti: Grup 4 Instalatii, 28 de fosti proprietari si Transilvania Constructii.



    Desi terenul apartinuse, inainte de nationalizare, celor 28, el este acum, prin justitie, al firmei Grup 4 Instalatii. Suspiciunile in cazul Grup 4 sunt legate de modul in care a intrat in posesia titlului de proprietate. Acuzele sunt grave: fals, amenintari si practici neortodoxe.



    Interesele statului, pe langa colectarea taxelor si impozitelor de la societate, sunt mai pregnante deoarece AVAS detine 17% din capitalul firmei.



    Grup 4 Instalatii este una din societatile in plina asecensiune din Cluj. Cele 19 hectare pe care sunt construite cladirile societatii nu sunt, inca, trecute in Cartea Funciara. "Clientii mei (Grup 4 Instalatii, n.m.) au demarat un proces prin care, in baza titlului de proprietate, sa ne intabulam terenul", a declarat Doina Gherman, avocata societatii.



    Suprafata pe care acum sunt construite depozitele Grup 4 are acelasi istoric ca majoriatea terenurilor agricole: retrocedate sau intr-un continuu proces de retrocedare.



    "Cand aud de Grup 4 Instalatii, toti cred ca vor primi bani. De aceea, mereu aduc cate un act. Judecatorii sunt nevoiti sa prelungeasca termenele pentru a analiza aceste documente. Dar, in fond, nu se schimba nimic", spune avocata Gherman.



    Conflictul: 28 proprietari, vecinii societatii, s-au trezit ca trebuie sa se prezinte la proces, pentru ca Grup 4 doreste sa isi legalizeze proprietatea, iar reprezentantii firmei sunt acuzati de ilegalitati. Vechii proprietari vor sa-si recapete terenurile pe care acum sunt construite halele.



    Conducerea Grup 4 a refuzat sa vorbeasca direct cu reporterii ZIUA de Cluj, pasand responsabilitatea avocatilor. Avocata Doina Gherman a explicat cum statul, prin AVAS, a devenit actionar al clientilor ei. "Pentru proprietate exista legi speciale care au permis obtinerea titlului de proprietate.



    Intre Grup 4 si statul roman a exista o intelegere in baza careia statul ceda dreptul de propriatate si devenea, prin AVAS, actionar al societatii", spune ea. Intre ciocan si nicovala, grupul celor 28 de proprietari sunt nevoiti sa accepte deciziile magistratilor.



    "Va dau foc..."

    Dintre cele 28 de famili prinse in procese, familia Visan este cea care isi apara dreptul de proprietate cu multa verva. "Noi nu am vrut nici un conflict, dar vor ( Grup 4 n.m) sa construiasca un drum la 3 metri de casa noastra", declara Ezechel Visan. Demersurile pentru obtinerea actelor de proprietate de catre conducerea Grup 4 a inceput in 2000.



    "Intr-o zi ne-am trezit cu cineva care a intrat in curtea noastra. Atunci nu il cunosteam, apoi s-a prezentat ca fiind directorul Gicu Ginsca, de la Grup 4 Instalatii", explica Visan. Directorul Ginsca este invinuit de familia Visan ca i-ar fi amenintat. "El a incercat, atunci, sa faca masuratori si sa ne ia aproape 350 de metri patrati din proprietate.



    Am ripostat, iar, ca urmare, el ne-a spus ca ne da foc. La final, ne-a amenintat ca oricum ne va lua pamantul si noi nu vom putea face nimic", spun sotii Visan. Directorul Ginsca neaga toate acuzatiile. "Si eu va pot spune ca voi fi viitorul presedinte al Statelor Unite, nu totul este asa cum pare. Oricum, cazul este in mainile avocatilor", a declarat Ginsca.



    Un act fals care face valuri

    Inainte ca la conducerea societatii sa vina Gicu Ginsca, fraiele Grup 4 erau tinute de Gheorghe Medeasan care si-a jucat bine cartile, reusind sa ateste dreptul de proprietate asupra terenului. Din documentele pe care le detinem, Medesan ar fi obtinut dreptul de proprietate printr-un act fals. In document apar numele si seriile de buletin a patru dintre cei 28 de pagubiti.



    Lucretia Matei, Ezechel Visan, Gheorghe Dombi si Ioan Iozsa. Cei patru spun ca nu au semnat acest act, desi in copia prezentata de catre reprezentantii Grup 4 apar si semnaturile lor, iar din partea societatii pe document se semneaza directorului general din acea periaoada, Gheorghe Medesan. Mai mult, seriile de buletin inscrise nu corespund cu cele ale celor mentionati.



    "Cand am vazut foaia, am ramas masca. Eu nu am semnat nici un act. Nu suntem prosti sa ne cedam terenurile", spune Visan. Actul de delimitare stabilea limitele incintei societatii. "Oricum, din 2000, de cand au venit aici, nu s-au jenat sa construiasca fie ca au acte, fie ca nu. Ne-au impins gardul cu 2 metri inuntru, asa ca am chemat Politia.



    Au venit cu 50 de detinuti si au sapat ca sa instaleze gazul. Eu le-am spus ca o sa fie moarte de om daca intra cu detinutii la mine si iar a venit Politia. La vecina au intrat in gradina si au construit fara sa intrebe nimic", declara Visan.



    Deposedati pentru ca nu au fost pe faza

    Avocata Grup 4 sustine ca vina pentru conflict apartine celor 28 pentru ca nu au fost atenti. "Au existat o serie de legi pentru cei care au avut terenuri retrocedabile. Acuma sigur ca s-au trezit si ei ca ar putea sa isi recupereze proprietatile, dar au venit pre tarziu", explica Doina Gherman. Ea a mentionat ca nu intelege cum la procese vin oameni care plang pentru ca si-au pierdut pamantul.



    "Noi ne-am mutat aici in '95. Pamantul era al unor unchi care ni l-au lasat prin testament. Ei l-au dat statului in '60. In '95, am incercat sa ne facem actele necesare pentru proprietate, dar mereu am fost amanati", spune Ezechel Visan. De cazul acesta s-a ocupat Leonora Hoban, director in cadrul Primariei. "Ne-a purtat ani de-a randul. Ba ca nu avem un act, ba ca nu avem altul.



    Cand am adus toate actele, am intrat in proces si ne-a spus ca nu putem sa primim titul de proprietate", spune Visan. O parte din cei 28 au confirmat faptul ca reprezentantii municipalitatii au uzat de practica tragerii de timp, pana cand termenele au fost depasite sau au fost intentate alte procese. Astazi se judeca un nou termen in procesul dintre Grup 4 si proprietari.



    -----------------------------------------------------





  • Combinatia IQM

    de Silviu Manastire



    Pesedistul Liviu Harbuz a pompat ilegal sute de miliarde intr-o firma clujeana

    Clujeanul Ovidiu Vladu, in prezent prosper om de afaceri la Bucuresti, patron al societatii IQ Management (IQM), este implicat intr-un scandal la Ministerul Agriculturii. Firma sa apare intr-un raport al Corpului de Control al ministrului Gheorghe Flutur drept beneficiara unor licitatii cu cantec.



    Pesedistul Liviu Harbuz, fostul sef al Autoritatiei Nationale Sanitar Veterinare, este cercetat pentru abuz in serviciu si deturnare de fonduri in favoarea IQM. Vladu crede ca este vorba de o campanie de intoxicare. Numele sau a fost vehiculat acum trei ani intr-o ancheta a politiei din Franta privind gruparea mafiota a fratilor Perletto, fosti parteneri de afaceri cu Vladu.



    Ministerul Agriculturii se afla, zilele acestea, in plin scandal generat de rezultatele anchetelor Corpului de Control al ministrului Gheorghe Flutur. In vizorul lui Flutur a intrat activitatea Regiei Nationale a Padurilor, a Agentiei Domeniilor Statului (AND) si cea a Agentiei Nationale Sanitar Veterinare (ANSV).



    Liviu Harbuz, fostul sef al ANSV, s-a ales cu un dosar de abuz in servicu si deturnare de fonduri. Ancheta vizeaza si societatea IQ Management (IQM), cu sediul la Cluj, cea care a castigat licitatii cu ADS si ANSV, in valoare de sute de miliarde, privind sistemele informatice ale agentiilor. Inca de acum doua luni, agentiile de presa au fost inundate cu informatii din zona Corpului de Control al ministrului Flutur, care vehiculau ca licitatiile castigate de IQ Management ar fi trucate. ZIUA de Cluj a aflat cine se afla in spatele necunoscutei IQM.



    Sute de miliarde: "Management" cu IQ

    In vara anului 2003, ADS a organizat o licitatie privind achizitionarea unui sistem informatic integrat. La licitatie au participat trei societati: IQM Cluj, Siveco si TotalSoft din Bucuresti. Ultima a fost descalificata dupa deschiderea ofertelor. In final, IQM a castigat licitatia la un pret de 8,92 de miliarde lei.



    La inceputul lui 2004, firma clujeana a mai primit un contract de 1,4 miliarde, privind intretinerea sistemului, plus alte 827 de milioane, pentru realizarea retelei necesare implementarii aceluiasi sistem. Conform Corpului de Control al MAP, fosta conducere a ADS nu a cerut acordul Grupului de Promovare a Tehnologiei Informatiei, pentru a valida licitatia.



    Acest organism, ce apartine de Ministerul Comunicatiilor, este singurul care poate aviza licitatii de peste 100 de mii de euro in domeniul tehnologiei informatiei. Licitatia a fost contestata in instanta de firma TotalSoft. In mod ciudat, desi procesul nu era incheiat, ADS a platit totusi banii catre IQM. Ministerul Finatelor Publice a informat ADS ca descalificarea firmei TotalSoft a fost ilegala.



    Controalele ministrului Flutur

    Corpul de Control al ministrului Flutur a constatat ca "in organizarea licitatiei nu s-au respectat termenele prevazute de lege, nu s-au facut anuturile necesare, iar caietul de sarcini, incomplet, nu a fost realizat de catre specialisti atestati in domeniul acestei achizitii". De asemenea, "nu exista un proiect de operare a sistemului informatic integrat la nivelul ADS".



    Dupa acest raport, directorul ADS, Nicolae Popa, a fost demis. Firma clujeana a beneficiat, tot de la Ministerul Agriculturii, de contracte cu Agentia Nationala Sanitar-Veterinara: 400.000 de euro pentru realizarea celor 42 de site-uri ale agentiilor din tara. Pretul unui astfel de site, precum www.ansv.ro (vezi foto), ar fi de maxim 000 de euro.



    Un alt contract de 477 miliarde de lei, din bani europeni, a fost primit in iulie 2004. Obiectul il constituie oferirea de servicii integrate pentru identificarea, inregistrarea si crotalierea caprinelor, ovinelor si suinelor. Licitatia a fost castigata de un consortiu IT numit "Casley", IQM fiind subcontractorul roman.



    Incheirea acestui contract s-a lasat cu scandal, dosarul ajungand pe masa comisarului european Gunter Verheugen.



    IQ Management, un succes de afacere

    ZIUA de Cluj a dat de urmele societatii IQ Management pe Calea Dorobantilor la nr. 6. Aici, la apartamentul 3, functioneaza teoretic "firma de miliarde" IQM. Tot aici locuieste familia Vladu, care, la momentul in care reporterii ZIUA au verificat sediul firmei, nu se afla acasa.



    Din documentele oficiale, rezulta ca unicul asociat al IQM este Ovidiu Vladu, om de afaceri clujean, plecat la Bucuresti. De numele sau se leaga celebra afacere "Banca Populara Salto" si cazinoul Victoria din Bucuresti, administrate pe la inceptul anilor '90 de Salto Holding, grupul de firme in care Ovidiu Vladu avea actiuni.



    In 2001, IQM avea profit de numai 15 milioane de lei, dar in 2003 a inregistrat un profit urias, de 52 de miliarde, la o cifra de afaceri de peste 70 de miliarde. Dezvoltarea firmei coincide cu semnarea contractelor controversate cu Ministerul Agriculturii. Numele firmei este cvasinecunosct pe piata de IT din Romania.De fapt, domeniul principal de activitate nu este cel de IT, ci magementul societatilor comerciale.



    Mafioti in Franta, oameni de afaceri in Romania

    Revenind la trecutul patronului IQM, bine de stiut este ca numele lui Vladu a fost vehiculat in legatura cu fratii Perletto, celebru cuplu de mafioti de pe Coasta de Azur. Fratii Perletto, arestati pentru trafic de droguri, au infiintat in Romania firma Meta Pro.



    Asociati in firma au fost Marcel Puscas, fost fotbalist, patronul celebrului joc "TV Bingo Liberty", fratii Daniel si Ovidiu Vladu si Toth Csaba. Acestia au patronat cazinoul Victoria din Bucuresti si au fost asociati ai holdingului Salto, din care facea parte si Banca Populara Salto cu sediul la Cluj, care a dat faliment acum doi ani.



    Conform informatiilor furnizate de Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie, preluate din presa franceza, din firma Meta Pro au mai facut parte "Michel Daumas, zis "Goldorak" (ciuruit pe 7 decembrie 1996, la Saint Tropez, de 27 de gloante pornite din trei arme de mare calibru), Christine Giubbi (poreclita "Cruella de Ville"), Richard Dubron (audiat in operatiunea politiei franceze denumita "Topaz", care a distrus clanul Perletto), Robert Abrivard si Yves Golbery. Intr-o alta firma, Amazonas Cafe Exim din Cluj, alaturi de fratii Perletto a fost asociat si tenismanul Ilie Nastase.



    Din informatiile noastre, fratii Perletto nu au investit bani lichizi in firmele din Romania, ci au adus ca aport in firma utilaje second-hand. Franck Perletto, zis "Lucky Luke", a fost arestat in 1992, in urma unui atac armat asupra unei furgonete blindate. In mod curios, desi documentele de la Registrul Comertului sunt clare, Ovidiu Vladu, contactat telefonic la Bucuresti, ne-a declarat ca nu a avut afaceri cu fratii Perletto.



    Teoria conspiratiei

    Conducerea societatii IQM ne-a declarat ca informatiile aparute fac parte dintr-o campanie de intoxicare. In cazul contractului cu ANSV, acesta a fost suspendat pentru doua luni, deoarece o societate concurenta a depus o contestatie in Justitie, pe care a pierdut-o. In opinia directorului Ovidiu Vladu, scandalul are legatura cu recentele schimbari politice si cu anchetele dispuse de ministrul Flutur.



    ------------------------------------





  • Strategie pentru Mall-ul din Cluj

    de Luminita Silea



    Reprezentantii Consiliului Judetean Cluj si-au propus valorificarea unor imobile din patrimoniu pentru construirea unor obiective de interes pentru comunitatea locala. In urmatoarea perioada se va pune pe picioare un Mall precum si noi sedii pentru liceul si academia de muzica.



    Unul din proiectele Consiliul Judetean pentru acest an este construirea unui Mall. Locul de amplasare a constructiei propus este situat in zona conplexului "Univers T". Acest proiect dateaza inca de anul trecut, cand presedintele CJ, Marius Nicoara, a prezentat un program de reabilitare a zonei din preajma hotelului "Univers T".



    Proiectul prevedea amenajarea unui mall, asemenea celor din Iasi, Bucuresti sau Timisoara cu cinematografe, magazine, restaurante, dar si cu terenuri de tenis, de squash, iar cele doua lacuri din Gheorgheni urmau sa fie amenajate pentru canotaj.



    La momentul respectiv, Nicoara declara ca acesta urma sa fie un parteneriat public-privat, lucru care nu s-a intamplat, deoarece consilierii judeteni au cerut organizarea unei licitatii. Lucrurile si-au urmat cursul, iar proiectul mall-ului s-a adaptat acestei exigente impuse de consilierii judeteni.



    Intr-o hotarare a CJ din luna martie 2005, privind punerea in valoare a unor imobile din patrimoniul public al judetului si administrate de catre consiliu, sunt inclusi cei 78.430 mp din zona Parc est, din cartierul Gheorgheni, aferenti complexului "Univers T", in vederea concesionarii sau asocierii pentru construirea Mall-ului.



    "In doua luni, acest proiect se va concretiza. Acum se fac studii si se va organiza un concurs de proiecte. In iulie vom termina si cu licitatia, iar in toamna vor incepe lucrarile care vor genera in maximum un an si jumatate un mall si in Cluj", spune Marius Nicoara.



    Investitia se ridica la treizeci de milioane de euro si, potrivit presedintelui CJ, exista mai multe firme interesate de proiect. "Anul trecut, s-a discutat despre proiect in plina campanie electorala, iar consilierii s-au speriat de eventualele jocuri politice si, de aceea, proiectul a fost amanat.Cei care au Mall-ul din Bucuresti, "Iulius Mall" care detine constructiile din Iasi si Timisoara precum si un om de afaceri clujean si-au exprimat deja disponibilitatea pentru investitie", explica Nicoara.



    Licitatie "de fatada"

    In aceeasi hotarare, adoptata in sedinta de CJ din luna martie este inclus a si cladirea aferenta Spitalului de Urgenta, str. Bucium FN, aflata in administrarea consiliului. Reprezentantii consiliului vor sa mute in aceasta cladire Liceul si Academia de muzica din Cluj, care vor ramane, in curand, fara sedii, din pricina retrocedarii.



    "Vrem sa gasim un sediu pentru aceste institutii si speram sa reusim sa le mutam la Spitalul de Urgenta", precizeaza Marius Nicoara. Totusi, in data de 19 aprilie este programata scoaterea la licitatie a cladirii de pe strada Bucium FN. "Anul trecut, in vara, a mai fost o licitatie la care nu s-a prezentat nimeni. Cladirea este evaluata la peste trei milioane de euro.



    Totusi, desi imobilul este cuprins in strategia de valorificare a cladirilor aflate in patrimoniul CJ si este destinata Liceului si Academiei de muzica, licitatia trebuie sa se faca deoarece era programata anterior luarii hotararii de consiliu", spune Cornelia Trif, purtatorul de cuvant al CJ. Maria Tripon, din cadrul Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public si Privat spune ca, pana acum, nici o firma nu si-a achizitionat caietul de sarcini.



    Consiliul Judetean Cluj vrea sa valorifice, in acelasi mod, 4 294 mp de pe Calea Turzii nr. 2-14, pentru construirea sediului Filarmonicii de Stat "Transilvania" Cluj, 4 500 mp din incinta Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie "Leon Daniello", pentru realizarea de parcari, unitati de servicii medico-sanitare si utilitati, locuinte pentru medicii rezidenti si terenul si constructiile din incinta Complexului istoric Gilau, cu destinatia de Centru judetean de conferinte, formare, instruire, servicii complementare, recuperare fizica si medicala.



    -------------------------------------





  • Centralism in societatea civila

    de Ovidiu Pecican



    Rubrica Provinciale

    Ce ii lipseste ardeleanului in acest moment cand, invecinandu-se la vest cu Uniunea Europeana, se pregateste sa fie primit, cu bune si cu rele, in interiorul acesteia? La aceasta intrebare se poate raspunde in multe feluri, lista prioritatilor si a restantelor fiind copioasa.



    Un bun manageriat, niste profesionisti competitivi, o economie intr-o sanatoasa dezvoltare, mana de lucru bine pregatita, idei stralucite, strategii de adaptare la noile conditii - si inca o mie de lucruri, ca, de altfel, intregii tari. Cu toate acestea, ultimele dezbateri aduc in prim-plan un interes exprimat aproape metaforic: ardeleanul isi doreste... autostrada.



    Daca vrea, sa si-o faca pe banii lui - spun voci, pe care unii le-ar considera autorizate, din capitala. Vocile, trebuie sa o spun, nu sunt ale unor politicieni cinici (macar astia stiu sa-si disimuleze gandul dupa regulile politetii sau ale retoricii populiste).



    Nu, sunt personaje foarte vizibile ale societatii civile, oameni care au criticat adeseori evolutiile din viata noastra publica si au parut sa stea, in multe cazuri, de partea democratiei. Nu si de asta data, insa.



    Vulgarizator al informatiei economice si, uneori, comentator al fenomenului actualitatii romanesti intr-o perspectiva mai generoasa, ministru pasager si decorativ al tranzitiei romanesti, Ilie Serbanescu este de parere ca autostrada ar trebui facuta cu bani unguresti, ca si cum ardelenii ar plati taxe guvernului de la Budapesta.



    Sa fie oare o sugestie si o preferinta exprimata de analistul de la revista 22?

    M-as mira, daca este sa-mi amintesc ca, acum vreo patru ani, confundand intelectualii neinregimentati de la Grupul Provincia, care formulasera programul descentralizator al regionalizarii Romaniei, supunandu-l dezbaterii publice, chema la reprimarea lor prin orice mijloace.



    De ce? Tocmai pentru ca ii credea subordonati finantei si politicii maghiare catre care acum impinge nu o grupare de reflectie oarecare, ci intreaga Transilvanie.

    Mai moderata aparent, dar nu lipsita de sarcasm, presedinta Societatii Academice Romane, Alina Mungiu-Pippidi crede ca o autostrada in Ardeal este treaba oamenilor locului, neinteresand restul tarii si trebuind sa fie finantata numai din resurse transilvane. Iat-o practicand un regionalism pe dos pe campioana descentralizarii de opereta practicata de sus in jos (ca un sepukku!).



    Cat de bine cunoaste Transilvania doamna Pippidi se vede si cu acest prilej nou. Daca ar sti-o, realmente, s-ar dovedi ceva mai prudenta, moderandu-si luarile de pozitie.



    Nu de alta, dar te pomenesti ca, lipsiti de umor cum sunt, cetatenii partilor vestice ale Romaniei ar putea-o lua in serios, decizand sa-si vada de-acum singuri de rezolvarea problemelor regionale, nemaipierzand vremea cu ocolisuri paguboase si umilitoare.



    Sa li se explice eminentilor experti mai sus citati ce beneficii ar aduce intregii Romanii o asemenea autostrada? La urma urmei, de ce nu, cata vreme Grupul pentru Dialog Social, din care cei doi fac parte, la randu-le, s-a pomenit, la cincisprezece ani distanta de la revolutie, deschizandu-si o prima filiala la Iasi, semn de interes fata de evolutiile din Republica Moldova?



    Autostrada ardeleneasca ar antrena cu rapiditate si intr-o maniera eficienta in circuitul economic, social si cultural european - catre care ne indreptam in viteza - Bucovina, Moldova noastra si, prin acestea, cealalta Moldova si Ucraina.



    Ea ar duce si aduce investitori, forta de munca, marfuri si valori culturale in toate directiile, apropiindu-ne semnificativ de proiectul - asumat, pare-mi-se, chiar de presedintia Romaniei - care doreste transformarea tarii noastre intr-o placa turnanta a regiunii.



    Antanta amicala dintre Romania, Ucraina si Georgia, cu o miza la Marea Neagra ce nu poate scapa geopoliticienilor si care nu le este indiferenta nici UE ori SUA, nici Rusiei, ar beneficia masiv de pe urma inlesnirii comunicatiilor in acest sens (deopotriva, poate, cu inaugurarea noilor puncte de trecere a frontierei din nord, pregatite de mai mult timp, dar asteptand cuvenita decizie politica).



    Desigur, insa, noua deschidere practicata prin realizarea autostradei transilvane, ar putea sifona orgoliile centralistilor bucuresteni, indiferent de pozitia pe care ei o ocupa in societate, ceea ce explica grobianismul reactiilor acestora.



    --------------------------





  • Secretul OMEPTA

    de Luminita Silea



    Cinci oameni gestioneaza, la Cluj, strategia economica pentru situatiile de criza. Ziua de Cluj va prezinta dedesubturile "securitatii nationale". Putini cunosc faptul ca Guvernul Romaniei are in subordine o institutie (cu reprezentare in teritoriu, deci si in Cluj) care trebuie sa anticipeze situatii de criza si sa directioneze resursele economice in astfel de cazuri.



    Oficiul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare (OMEPTA) Cluj controleaza asigurarea resurselor economice pentru perioadele critice. Cei cinci angajati ai oficiului din Cluj desfasoara actiuni de rutina non-militare pentru situatii ipotetice. Totusi, activitatea OMEPTA nu poate fi expusa opiniei publice, din cauza unor exigente impuse de securitatea nationala.



    Oficiul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare Cluj (OMEPTA) este o reprezentanta in teritoriu a Oficiului Central pentru Probleme Speciale (OCPS), oraganism subordonat direct Guvernului Romaniei. Activitatea desfasurata de OMEPTA sta sub semnul securitatii nationale, sustine Alexandru Manafu, purtatorul de cuvand al OCPS.



    Oficiul are sarcina de a asigura resursele umane, tehnice, materiale si financiare necesare trecerii de la starea de pace la razboi, dar si deducerea razboiului. OMEPTA este responsabil si de functionarea economiei, de asigurarea unui nivel de trai acceptabil pentru populatie si de protectia acesteia in timp de razboi.



    De asemenea, prin racordarea la standardele Uniunii Europene, oficiul este cel care gestioneaza urgentele civile si posibilele atentate teroriste prin pregatirea resurselor financiare si materiale necesare.



    "Activitatea noastra porneste de la o baza ipotetica si este orientata exclusiv spre sectorul civil, prin actiuni pasive cu caracter non-militar. Totusi, avem de aplicat mai multe strategii ale Oficiului Central.



    Facem propuneri si punem in practica, pe baza cererilor fortelor sistemului national de aparare si a estimarilor facute de institutiile publice, planul de mobilizare a economiei nationale pentru aparare, planul de pregatire a economiei in cazul unor situatii critice si programul cu obiectivele de pregatire operativa a teritoriului pentru aparare", ne-a declarat colonelul Sorin Berariu, seful OMEPTA.



    Contracte confidentiale

    "Suntem responsabili de incheierea unor contracte cu agentii economici din sectorul public si privat, pentru crearea de stocuri care sa asigure un consum de apa, gaze naturale, combustibili si produse de larg consum, in perioadele de criza. Exista chiar un nomenclator cu produse si servicii pentru aparare", adauga Berariu.



    Mai mult, Alexandru Manafu spune ca trebuie pastrata o unda de mister asupra actiunilor oficiului. "Putem fi foarte usor sabotati. Noi anticipam si incercam sa fim operativi la urgente, dar nu putem fi niciodata exacti. Insa, cineva din umbra ne poate urmari si, daca nu suntem atenti, ne poate exploata slabiciunile in orice situatie de criza.



    Bugetul, contractele pe care le incheiem si cladirile cu rol strategic de aparare au o nota de confidentialitate pentru opinia publica", declara Manafu. OMEPTA primeste finatare de la buget, la care se adauga 80 de milioane de lei alocati de Consiliul Judetean pentru realizarea unei monografii economice si militare a judetului, precum si sprijin de la Prefectura pentru deplasarile in teritoriu.



    Oficiul se ocupa si de contractele de concesionare pentru rechizitii.



    "In situatiile de urgenta, organele autoritatii publice pot obliga agentii economici, instututiile publice, precum si persoanele fizice si juridice sa cedeze temporar bunuri si servicii care au rol strategic pentru apararea si protectia populatiei.



    In Cluj sunt cladiri, adaposturi si depozite care, la cel mai mic pericol, vor fi predate armatei si autoritatilor locale pentru a raspunde cerintelor de securitate nationala", spune seful OMEPTA.



    Prefectul Mihail Hardau precizeaza ca, de la instalarea in functie, nu a efectuat verificari in ceea ce priveste activitatea oficiului din Cluj. "L-am intrebat pe Berariu daca un primar din judet poate sa-mi prezinte planul pe care il va aplica in cazul unei urgente din localitate si mi-a raspuns afirmativ.



    Totusi, o sa verific minutios contractele cu agentii economici incheiate de OMEPTA, precum si aplicarea celorlalte masuri din lege", conchide Hardau.






  • Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















    2237 vizualizari


    Abonare la comentarii cu RSS

    ESRI



    Hotnews
    Agenţii de ştiri

    Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



    powered by
    developed by