Bomba Distrigaz ticaie pe conducte

de Ligia Voro, Aurelian Grama     Ziarul de Mures
Luni, 18 aprilie 2005, 0:00


Majorarea preturilor si tarifelor gazelor naturale, incepand cu 1 aprilie, a trecut oarecum neobservata atat in randul consumatorilor casnici, dar si a jurnalistilor, probabil pentru ca efectele Deciziei nr. 308/2005 a Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale, semnata de presedintele Stefan Cosmeanu, se va resimti abia in luna mai cand vor fi emise primele facturi, avand incorporate majorarea cu 20% a pretului de livrare a gazului, dar si abonamentul - componenta fixa a facturii, stabilit in functie de consumul anual al abonatului.



Modul cum ne usureaza Distrigaz, dar, mai ales, noii proprietari - legal, recunoastem - de sute de milioane de euro l-am abordat intr-un numar anterior al ZIARULUI, cand am prezentat categoriile de consumatori, stabilite de ANRGN, care vor fi obligati sa plateasca un abonament lunar fie ca consuma sau nu gaz.



Reprezentantii ANRGN au motivat introducerea acestor tarife prin necesitatea Distrigaz de a-si acoperi costurile operationale care nu sunt influentate de consumul de gaze naturale.



Tot atunci, ZIARUL a prezentat efectele dezastruoase pe care introducerea abonamentului le va avea asupra buzunarelor membrilor familiilor nevoiase, a pensionarilor, dar mai ales a populatiei care locuieste in mediul rural si consuma gaz doar in lunile de iarna, iar vara economiseste.



Distrigaz ne taxeaza de doua ori



ANRGN, in raspunsul remis ZIARULUI, preciza ca prin introducerea acestei componente fixe in factura finala la gaz recunoaste costurile operationale justificate, prudent efectuate, ale DISTRIGAZ, fara sa explice ce se intelege prin costuri prudent efectuate, respectiv a amortizarii reglementate si a unei rate reglementate a rentabilitatii, calculata la valoarea investitiilor puse in functiune - generatoare de venituri. Daca prima "recunoastere" este interpretabila - deoarece nu se indica exact ce cheltuieli se pot efectua, in ce cuantum etc. -, cealalta prevedere aduce in discutie o problema foarte grava, nesesizata de consumatori si nici de autoritatile cu atributii in domeniu.



Ne vom opri in primul rand asupra problemei amortizarii si a investitiilor, ultimele presupus a fi efectuate din tarifele de abonament.



Doar ca ce a uitat atat ANRGN, dar si Distrigaz Nord SA sa precizeze este ca 70% din retelele de distributie de gaz - acelea care s-au realizat pana in 1990 (durata de viata a retelelor este de 15 ani) sunt amortizate, adica valoarea lor contabila este zero si, in plus, la dispozitia societatii de distributie se afla deja provizioane - fonduri - pentru a fi efectuate investitiile - inlocuiri de conducte, intretinere si alte asemenea cheltuieli. De aceea, introducerea abonamentului, justificata legal, apare drept nejustificata in termeni de contabilitate. Ca sa nu avansam termeni mult mai duri, gen hotie.



Al doilea aspect se refera la restul de 30% de retele, realizate in sistem privat, dar luate cu japca prin Legea Gazelor nr. 351, adoptata in iulie 2004.



Astfel, retelele realizate de comunitatile locale, de persoane fizice sau juridice, din cele 22 de judete pe care Distrigaz Nord le acopera, au renuntat la investitiile lor, mai mult siliti decat de bunavoie, si le-au cedat cu titlu gratuit distributiei de gaze. Fara sa poata emite pretentii la despagubiri.



Dupa acest jaf legalizat, prin care, putem afirma, distributiile private au fost nationalizate, ANRGN, culmea tupeului, aproba tarife de abonament pe retelele realizate, in multe situatii, chiar pe banii consumatorilor care acum vor fi taxati. Si care au suportat si costurile de intretinere.



Situatia din Mures, unde spre exemplu 70% din retelele de distributie din comune au fost realizate de particulari si nu din fonduri publice, este similara in multe din cele 22 de judete.



Astfel, prin aceste inginerii legale, Distrigaz Nord (care la momentul adoptarii Legii Gazelor era deja in proces de privatizare, in concluzie Ruhrgas miza pe viitoarele beneficii financiare oferite pe tava de un guvern corupt, ne referim la cel pesedist, si oficializate de un altul care fie ca nu cunoaste in profunzime dedesubturile de pe piata gazelor naturale, fie a intrat in acelasi joc cu o finalitate trista - imbogatirea unor firme straine si saracirea propriei populatii), mizeaza atat pe fondurile de investitii existente cat si pe cele care urmeaza a fi incasate din luna mai de la populatie.



Doar sumele pe care ar urma sa le incaseze din aceasta suprataxare se ridica la circa 150 de milioane de dolari anual, asa cum am aratat in numarul anterior al ZIARULUI, in conditiile in care preluarea a 51% din actiunile Distrigaz Nord SA ii costa pe nemti 313 milioane de euro.



Castig zero pentru comunitatile locale



Daca Distrigaz Nord SA si ANRGN ne-au justificat atat de plastic de ce trebuie sa platim niste tarife, care inca nu avem certitudinea ca nu se regasesc oricum in pretul de livrare al gazului, suntem si noi curiosi daca societatea de distributie, in curand proprietate a E. ON Ruhrgas - Germania, este dispusa sa plateasca redevente pentru concesionarea retelelor de distributie pe care le utilizeaza si care fac parte din domeniul public al localitatilor?



Poate asa nu ni s-ar parea atat de injuste aceste tarife, daca o parte s-ar intoarce din buzunarul nostru in bugetele localitatilor de domiciliu.



Le sugeram primarilor din localitatile din cele 22 de judete sa faca front comun pentru a-si minimaliza pierderile din bugete, tinand cont ca si primariile locale vor fi afectate de introducerea abonamentelor, cheltuieli care de altfel nu au fost prevazute in bugetele locale.



Datorii sterse pentru cumparator



Introducerea abonamentelor nu este singura masura in dezavantajul consumatorilor romani de gaz. Dupa ce, prin grija ANRGN, suportam de doua ori amortizarea retelelor de gaz, precum si sustinerea programului de investitii, statul roman - semnatar al contractului de privatizare cu nemtii de la Ruhrgas - ne mai pregateste o surpriza.



Conform unei clauze contractuale, statul roman preia ca datorie publica toate debitele Distrigaz Nord, adunate intre momentul semnarii contractului de privatizare (oct. 2004) si intrarea efectiva in proprietate privata.



Daca tinem cont ca in iarna cele doua distributii de gaz au apelat la imprumuturi externe in valoare de 25 de milioane de dolari pentru cumpararea de gaze din import, imprumuturi garantate de stat, avem deja imaginea unei afaceri paguboase pentru noi, romanii.



Sa nu uitam, de asemenea, ca in momentul de fata datoriile restante ale clientilor catre DGN, la data de 28 februarie 2005, erau de peste 300 miliarde lei, cum am fost informati de reprezentantii Biroului de presa al Distrigaz, debite ale caror regim este inca incert, daca nu cumva vor trece si acestea tot la datoria publica, urmand a fi recuperate tot din buzunarul nostru.



Privatizare prin externalizare



Dar se pare ca acestea nu sunt ultimele lovituri pe care viitorul proprietar ni le pregateste. Deja exista speculatii pe piata care dau ca sigura externalizarea serviciilor de proiectare, executie, intretinere, inlocuire conducte etc. din cadrul DISTRIGAZ Nord, dupa intrarea efectiva a societatii in proprietatea Ruhrgas.



Dupa modelul PETROM - care a infiintat PETROM Service -, nemtii se pare ca vor renunta la sectoarele enumerate mai sus in favoarea sindicatelor din Distrigaz, conduse de Eugen Luha. Motivatia ar fi ca vor putea fi urmarite mult mai bine costurile.



Cumparatorul se va ocupa in schimb doar de activitatea de negociere si vanzare a gazelor naturale catre consumatorii finali.



Asupra acestor zvonuri de piata reprezentantii Distrigaz Nord au refuzat sa se pronunte, declarand: "Asa cum probabil stiti, privatizarea Distrigaz Nord nu s-a finalizat inca, iar in acest context este prematur sa discutam despre intentiile E.ON Ruhrgas".



Normal, constituirea Distrigaz Service, va da o serioasa lovitura companiilor private care activeaza in acest domeniu, stiut fiind faptul ca Distrigaz are piata inclusiv prin metode neconcurentiale, dar care scapa verificarilor Consiliului Concurentei. Spre exemplu, are o clientela formata din operatori preferati etc.



Dar nu trebuie sa va mire legalizarea acestor tarife, in conditiile in care nici autoritatile cu atributii in domeniu nu au habar despre ce este vorba exact, asa cum ne-au dovedit-o reprezentantii insarcinati cu protectia consumatorului… Din pacate, jocurile de pe piata gazelor ne ofera perspective sumbre pentru 2007, cand se va liberaliza piata, dar nu va mai exista concurenta.



"Prin introducerea abonamentului se evidentiaza costurile fixe separat si independent de volumul de gaze distribuite. Abonamentul acopera costurile fixe (amortizare, costuri de capital, cota parte din costurile operationale de distributie, care nu depind de volumele distribuite) care nu au legatura cu fluctuatiile consumului de gaze naturale.



Chiar daca clientii consuma mai putin, costurile fixe pentru operarea si intretinerea retelei puse la dispozitia consumatorilor, sunt aceleasi", Biroul de Presa al Distrigaz Nord SA



"A existat o consultare prin intermediul Consiliului Consultativ existent la ANRGN.



Scopul introducerii taxelor de abonament urmareste evidentierea cat mai transparenta a costurilor fixe legate de asigurarea disponibilitatii serviciului si nu reprezinta un venit sigur pentru societatile de distributie, avand in vedere cresterea tarifelor la gazele naturale, ceea ce poate conduce la realizarea de economii la consumatorii casnici", Stelica Nicula, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului



Venituri de 60 de milioane de dolari anual vor intra si in conturile unor producatori mici de gaze naturale, care detin cumulat restul de 10% din piata. AMROMCO ENERGY SRL, firma americana patronata de AMROMCO ENERGY LLC, Delaware, SUA, este unul dintre producatorii privati de pe piata gazelor din Romania. Despre care se stie insa destul de putine.



"In conditiile in care exista piete care nu sunt deschise concurentei in totalitate, pentru reglementarea acestora au fost create autoritati de reglementare sectoriale (ANRE, ANRGN, ANRC). Acestea sunt singurele institutii care, prin legislatia specifica, se pot pronunta in legatura cu aceste preturi.



Pe aceste piete, Consiliul Concurentei nu poate interveni si nu poate verifica oportunitatea modificarii preturilor si tarifelor, deoarece nu are competente paralele cu cele ale autoritatilor de reglementare in diferite sectoare", Simona Barbu, purtator de cuvant al Consiliului Concurentei








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















143 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by