In data de 5 mai, intregul mapamond a comemorat „Ziua Holocaustului". O delegatie a Asociatiei de Revolutionari „16-21 Decembrie 1989" Lugoj a depus o coroana de flori la obeliscul ridicat in memoria martirilor ucisi in lagarele de concentrare naziste de la Auschwitz, Maidanek, Dachau si Lublin.

Cu toate ca evreii, ca si comunitate, au contribuit foarte mult la economia si cultura municipiului Lugoj, de mai bine de 15 ani, peste autoritati s-a lasat tacerea si de fiecare data uita, de „Ziua Holocaustului", sa marcheze aceasta zi, importanta pentru istoria umanitatii.

Prin aceasta actiune, Asociatia de Revolutionari „16 – 21 Decembrie 1989" intelege sa fie alaturi de urmasii celor care s-au jertfit pentru libertate.

Parcul George Enescu, un fost cimitir evreiesc

Primul cimitir evreiesc, atribuit de autoritatile locale in anul 1780, a fost amplasat in apropierea unui cimitir catolic, care era situat sub actualul Parc George Enescu din Lugoj.

Populatia de evrei sporindu-si numarul, datorita faptului ca cimitirul atribuit lor nu se putea extinde, doctorul Simon Kanitz cumpara din banii sai un teren pe strada Gh.Doja, nr.11, teren pe care il doneaza comunitatii de evrei si noul cimitir se inaugureaza la 1881.

Rein Jüdisches Fett – Sapun din grasime pur evreiasca

In urmatorii ani, evreii din Lugoj cumpara si terenurile din apropiere si astfel noul cimitir se extinde. Mortii ingropatii in vechiul cimitir au fost mutati, cu tot cu pietre funerare, in noul locas de veci.

Dupa sfarsitul celui de al doilea razboi mondial, Fortele Aliate si Organizatia Mondiala a evreilor au repartizat tuturor comunitatilor de evrei din lume cateva bucati de sapun capturat de la fascisti, pe care era scris in relief: Rein Jüdisches Fett – Sapun din Grasime Pur Evreiasca.

La Lugoj, aceste bucati de sapun au fost ingropate langa obeliscul ridicat in memoria evreilor exterminati de criminalii nazisti.

Cred ca avem obligatia, ca cetateni ai Europei Unite, sa ne amintim permanent de acele crime odioase si sa nu permitem, cu nici un pret, ca ele sa se mai repete.

Traian Grozavescu a cantat in Sinagoga

In anul 1903, Sinagoga a fost dotata cu o orga, foarte moderna pentru acea vreme. Traian Grozavescu, cu toate ca era ortodox, a tinut in Sinagoga o slujba si a cantat, uimind pe toti cei prezenti cu talentul sau.

De fiecare data cand renumitul tenor venea la Lugoj, canta cu daruire si pentru evrei, iar acestia l-au apreciat si l-au iubit ca pe unul de-al lor.

Acest fapt demonstreaza ca intre evreii din Lugoj si celelalte etnii a existat o buna intelegere, manifestata mai cu seama prin numeroasele casatorii mixte. Un alt lucru de remarcat este faptul ca etnia evreiasca a fost prima minoritate care a recunoscut, in anul 1918, crearea Romaniei Mari.

Lugojul, un model pentru Uniunea Europeana

In municipiul nostru traiesc mai multe etnii, dar evreii ocupa un loc important in istoria orasului, afirmandu-se in special in comert. Pana la izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, Lugojul a fost un oras privelegiat, renumit prin numarul de magazine de tot felul. Unele dintre acestea erau cautate pentru rapiditatea cu care primeau marfurile, chiar de la Paris.

Veneau cucoane de la Bucuresti sa se imbrace la Lugoj. Pentru acest aspect, dar indeosebi pentru cel cultural, Lugojul a mai fost numit Mica Viena sau Perla Culturala a Banatului.