Judetul Cluj are cea mai prospera economie dintre judetele din Ardeal, releva documentele statistice.
In ce priveste rata somajului insa, Clujul este al doilea din tara, dupa Bihor, insa este pe primul loc in Ardeal la veniturile salariale, la numarul de locuri de munca, la numarul de firme inmatriculate si la numarul de operatiuni financiare.
Clujenii castiga in medie pe luna mai bine de sapte milioane de lei net, conform Directiei Judetene de Statistica Cluj. Suma este mai mare cu 400.000 de lei decat media pe tara, de 7,08 milioane de lei.
Numarul de angajati, in crestere
Numarul de salariati a crescut usor in judetul Cluj, de la 179.000 in ianuarie la 182.000 in martie, conform indicatorilor raportati de Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca.
Directorul executiv al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Cluj, Daniel Don, sustine ca oferta de locuri de munca este in crestere in Cluj. „Avem o economie prospera. Numarul de locuri de munca disponibile arata ca agentii economici incep sa se dezvolte", a declarat Don.
O ancheta derulata de Institutul National de Statistica in aprilie arata ca la nivel national se preconizeaza o crestere a volumului productiei din industria prelucratoare cu un procent care se va cifra la aproximativ 32 la suta. Studiul a cuprins peste 4.000 de agenti economici.
De remarcat ca potrivit planului de dezvoltare regionala realizat de Agentia de Dezvoltare Regionala Nord-Vest, orasul Cluj Napoca este al doilea in ierarhia nationala ca potential de polarizare a investitiilor, dupa capitala. „Influenta orasului se manifesta asupra intregului spatiu al Transilvaniei.
In cadrul regiunii ocupa primul loc in ierarhia urbana", se arata in planul de dezvoltare al regiunii. Urmatoarele localitati din Ardeal in ordinea importantei sunt Baia Mare si Oradea, care preiau si functii interjudetene.
„Resursele subsolului se gasesc in cantitati limitate, ceea ce impune existenta unor fluxuri comerciale bine dezvoltate cu alte regiuni, in vederea sustinerii activitatii economice", se mai arata in documentul citat.
Somajul, dupa Bihor
Rata somajului la nivel national a fost in martie de 6 la suta, insa in Ardeal judetul cu cel mai ridicat nivel al numarului de angajari a ramas Bihor. Aici, rata somajului era in martie, la data ultimelor actualizari la Directia Judeteana de Statistica, de doar 2,3 la suta.
Bihor ramane judetul cu cea mai mica rata a somajului din Ardeal, documentele statistice arata si in 2002 cel mai mic procent dintre judetele din Transilvania la acest capitol, de 3,2 la suta.
Rata somajului din evidentele Institutului National de Statistica este disponibila doar pentru 2002, cand in Cluj procentul de persoane active dar neangajate era de zece la suta. Impreuna cu Bistrita Nasaud, cu un procent identic, Clujul era in 2002 judetul cu cel mai mare procent de someri.
Motivul a fost inchiderea mai multor intreprinderi, in special din Campia Turzii. Persoanele disponibilizate s-au reorientat intre timp, astfel ca la aceasta data rata somajului a scazut in Cluj la 4,2 la suta, penultima din tara ca marime dupa Bihor.
O treime dintre firme, inactive
Clujul are inregistrate cel mai mare numar de firme dintre judetele din Ardeal. Dintre acestea insa, o treime sunt inactive, nu au depus bilanturi contabile la Registrul Comertului si la Directia Judeteana a Finantelor Publice si nu au virat impozite anul trecut.
Potrivit documentelor Registrului Comertului, in Cluj sunt inregistrate aproape 60.000 de firme pana la aceasta data, insa dintre acestea doar 40.483 sunt active.
Potrivit sefului serviciului Registrului Comertului Cluj, Mariana Pop, inregistrarea numarului de firme a fost liniara pana la aceasta data, insa directorul Registrului Comertului Cluj, Dorin Deac, sustine ca in ultimii patru ani numarul de operatiuni ale firmelor a crescut semnificativ.
Potrivit lui Deac, numarul de operatiuni inregistrate in Cluj in ce priveste firmele este cel mai mare din Ardeal si al doilea din tara, la o distanta foarte mica dupa Bucuresti.
Investitorii vor la Cluj
Spre comparatie, in Maramures au fost inregistrate pana la aceasta data doar 29.600 de firme, de doua ori mai putine decat cele din Cluj. „Pentru Maramures, este o cifra foarte buna", a declarat directorul Oficiului Registrului Comertului Maramures, Maria Magdalena Kelemen.
In schimb, directorul ORC Cluj, Dorin Deac, explica preferinta investitorilor pentru Cluj prin actele normative care faciliteaza fiscalitatea pentru microintreprinderi. Potrivit documentelor Directiei Finantelor Publice Cluj, peste 90 de procente dintre firmele din Cluj se declara microintreprinderi.
Numai in cursul anului trecut au fost inmatriculate cinci mii de noi inregistrari de firme in Cluj.
Meteahna buricului planetei
Presedintele Camerei de Comert si Industrie Cluj, Stefan Dimitriu, sustine ca clujenii au o „meteahna a buricului planetei" care risca sa ii indeparteze pe investitori. „Nu suntem capabili sa oferim facilitati mai bune decat zonele inconjuratoare.
Daca tot timpul ii tratam pe cei cu care discutam de pe pozitii de persoane simandicoase, vom avea de pierdut", este de parere Dimitriu. Forta de munca din Cluj nu mai este ieftina, chiar daca este inalt calificata si de calitate, fapt care indeparteaza investitorii care se axeaza pe productie in hale industriale.
„Potentialii investitori nu au fost trasi in piept in Cluj. Dar a fost o reticenta politica, pana prin 1996, cand era sintagma aceea,
Voiam sa facem aeroport international si unii au inteles prin aeroport international o enclava straina in Cluj", explica Dimitriu.
