Cu toate ca edilii ezita sa acorde nota de trecere societatii locale, directorul Salprest, Eugen Veres, se arata convins ca va castiga licitatia, chiar si in detrimentul unor companii cu capital majoritar strain care s-ar incumeta sa participe.

Municipalitatea se afla in faza finala de pregatire a caietului de sarcini. "Vom imparti orasul in doua, pentru ca o singura firma nu face fata si pentru ca este bine sa fie concurenta", a spus primarul Emil Boc. Potrivit acestuia, Napoget s-a achitat destul de onorabil de obligatiile contractuale.

"Ii vom da un calificativ de la satisfacator inspre bine, pentru ca s-a mobilizat, mai ales in ultimele luni. Este adevarat, insa, ca firma nu face fata la nivelul intregului oras", a precizat directorul Directiei Tehnice a Primariei, Sorin Apostu.

In toamna, singura firma responsabila de curatenia strazilor, Napoget, a incasat amenzi de 50 de milioane pentru ca nu si-a facut treaba. Ea are doar o licenta de executie de gradul II, ceea ce inseamna ca poate presta serviciile pentru cel mult 200.000 de abonati, iar Clujul are peste 319.000.

Cum, pentru 2005, municipalitatea a alocat 135 de miliarde de lei, rezulta ca, in opt ani, cei care vor castiga licitatia vor beneficia de un buget de 36 de milioane de dolari, suma deloc de neglijat.

Prigoana l-a vizitat pe Boc

Caietul de sarcini este elaborat in colaborare cu Agentia Nationala de Reglementare a Serviciilor Publice. "Trebuie sa fie mai putine firme si mai responsabile pentru ceea ce fac. Nu mai vrem sa tot sunam, ba la unii, ba la altii. Vrem sa fie aceleasi firme, care sa raspunda si de deszapezire si de curatenie.

Vor fi conditii dure in ceea ce priveste dotarea cu masini si utilaje, care trebuie sa aiba toate Euro 3 si sa nu depaseasca cinci ani vechime, si neaparat sa aiba utilaje pentru trotuare", a precizat viceprimarul Adrian Popa.

Cateva firme s-au interesat de licitatie: ASA International Environmental Services, care a mai fost la Cluj acum cativa ani, Salprest Cluj si Rosal, societatea lui Silviu Prigoana, care face curat intr-o parte a Bucurestiului. De altfel, in 17 martie, reporterii ZIUA de Cluj l-au surprins pe Prigoana iesind din biroul lui Boc.

Participarea firmelor straine la licitatie ridica problema licentelor. "Ordonanta privind serviciile publice obliga toate firmele care participa la licitatie sa aiba licenta emisa in Romania. Or, este clar ca, daca firma face curatenie in Viena sau Koln, ea are licenta. Problema este ca licenta nu este emisa in tara", a spus viceprimarul Popa.

Restrictii pentru straini

Adrian Popa sustine ca, pentru autoritatile locale, o solutie este introducerea, in caietul de sarcini, a obligatiei constituirii unei firme sau sucursale romanesti la Cluj, care sa aduca si venituri la bugetul local. Contractul pentru serviciile de curatenie si deszapezire in oras va fi atribuit pentru opt ani.

"Este un contract foarte serios. Intr-un an, pentru curatenie si deszapezire se cheltuiesc 70-80 de miliarde de lei si chiar mai mult, peste 100 de miliarde de lei daca ninge abundent. In opt ani inseamna peste 20 de milioane de euro, asa ca nu ne putem juca. Vom avea o auditare PricewaterhouseCoopers pentru licitatie", a spus Popa.

Firma de audit a cerut, in urma unei licitatii, 280 de milioane de lei pentru consultanta pe care urmeaza sa o ofere.

Stiind el ceva, Veres e sigur de reusita

"Nu sunt de acord cu calificativul acordat noua de cei de la Primarie. Despre munca noastra trebuie sa se pronunte in primul rand abonatii. Nu numai ca vom participa la licitatie, dar o vom si castiga. Nu ne e frica de eventualele companii straine concurente, chiar vrem sa le aratam cum se face curatenia aici, in Romania.

Cum actionarul nostru majoritar este din Austria, stim ce avem de facut pentru a presta servicii profesioniste.

Vom castiga, pentru ca noi stim secretul tuturor punctelor gospodaresti din Cluj!", ne-a declarat directorul Salprest, Eugen Veres. El a mentionat ca societatea clujeana va participa la tot ce inseamna salubritate, inclusiv la actiunile de deratizare.

"Peste trei zile vom primi si cel de-al treilea certificat international de calitate; am achizitionat deja sase autospeciale de transport si, din strainatate, doua masini de periat, spalat si aspirat drumurile. Prima, care a costat 100.000 de euro, e deja functionala, a doua trebuie sa soseasca la Cluj", a spus Veres.

Directorul Salprest crede ca deficientele in colectarea selectiva a deseurilor deriva din faptul ca Primaria nu a obligat asociatiile de proprietari sa le selecteze in acest fel. Veres a spus ca firmei Salprest nu i se poate imputa prezenta prafului in localitate, pentru ca maturatul si splalatul apartin de Napoget, desi a recunoscut ca ambele firme au acelasi actionar.

Si Rosal promite de toate

"O curatenie adecvata a Clujului se poate face intr-un singur mod, cu bani, iar pentru asta municipalitatea trebuie sa aloce fonduri serioase. Daca nu dispui de un buget serios, atunci poti sa faci revista Arici Pogonici. Pentru o salubrizare de nivel occidental trebuie sa dispui de masini conform normelor europene, iar numai sasiul unui asemenea utilaj costa 70.000 de euro.

Sper ca la licitatie sa se tina seama nu atat de firma care da pretul cel mai scazut, ci de cea care ofera cea mai buna calitate", a declarat pentru ZIUA de Cluj Silviu Prigoana. "Clujul nu este un oras special in aceasta privinta si nu consider ca trebuie sa fii nascut in localitate ca sa faci o curatenie adecvata.

Eu, dupa ce am plecat din Cluj si am luat sectorul 3 din Bucuresti, nu stiam ce e acolo, dar treaba tot am facut.

E simplu: daca obtin un profit de cel putin 5% sunt multumit, indiferent de locatie. Noi avem un program specializat. Totul depinde de clujeni: vor curatenie cu calul si caruta, ori cu utilaje moderne!", spune Prigoana.

Invadati de plastic

"Firmele care actioneaza acum pentru salubrizarea orasului, respectiv Salprest si Napoget, nu dispun de capacitatea tehnica de a acoperi intreg municipiul si, de aceea, nici nu au primit atestatul corespunzator din partea autoritatii de profil", s-a exprimat deputatul Horia Uioreanu, presedintele PNL Cluj-Napoca.

"Primaria trebuie sa prevada, in contract, implementarea colectarii selective, cu sanctiuni in caz de neindeplinire a obligatiilor de catre prestator. Daca firmele din Cluj nu vor fi in stare, vor veni altii, din alte parti. In contract sa se prevada obligativitatea colectarii selective pentru cel putin 70% din municipiu in 2005 si a colectarii totale din 2006.

La casele individuale, selectia deseurilor poate fi mai usor urmarita, pentru ca acolo vezi cum se respecta", a spus comisarul regional al Garzii de Mediu, Stanisav Costa.

Pe de alta parte, Consiliul Civic Local Cluj a atras atentia asupra extinderii, ca suprafata a rampei de gunoi de la Pata Rat. Un alt neajuns il reprezinta prezenta mormanelor de PET-uri pe malul Somesului.

Garda de Mediu a atras atentia ca romanii au trebuit sa instaleze adevarate baraje pentru ca aceste deseuri sa nu ajunga, dupa inundatii, in Ungaria, si sa nu riste ca tara noastra sa fie amendata de Uniunea Europeana.

Cotat de revista Capital cu o avere de 8 milioane de dolari, fostul tehnician de la fabrica de bere din Cluj, Silviu Prigoana s-a lansat in lumea afacerilor printr-un mic restaurant in Gherla. In prezent, controleaza, in afara de grupul de salubritate Rosal, televiziunile Etno TV (muzica populara) si Taraf TV.

Printre proiectele sale se numara posturile de nisa Sigma TV (dedicat studentilor), Manele TV sau Meteo TV. Detine firme in domeniile transport si produse ortopedice. A devenit celebru prin faptul ca a divortat si s-a recasatorit de trei ori, in decurs de un an, cu Adriana Bahmuteanu, fosta moderatoare la Realitatea TV, primul canal de televiziune creat de Prigoana.