La Apahida, Consiliul Judetean Cluj construieste Centrul de Marketing pentru Produse Agro-Alimentare, asa-zisa "Piata de gros", o investitie de patru milioane de euro realizata de un constructor din Grecia. Sucursala romana a Balafas SA, castigatoarea unei licitatii internationale, nu are nici macar un numar de telefon in Romania.
Pe langa aceasta firma, banii europeni pentru Centrul de Marketing clujean au atras alte patru firme din Europa, societati ce au un trecut "glorios" in afaceri "paguboase" pentru banul public. In acelasi timp, Consilul Judetean pare dezinteresat de o afacere de milioane de euro.
Proiectul Centrului de Marketing pentru Produse Agro-Alimentare a fost initiat de fosta conducere PSD-ista a Consiliului Judetean (CJ). Bugetul total al acestuia este de peste patru milioane de euro, din care 2,5 milioane sunt bani europeni, aproape un milion de euro provin din Fondul National de Investitii, iar restul de 700.000 vin pe filiera Consiliului Judetean.
La licitatia deschisa organizata de Ministerul Integrarii Europene, in vederea desemnarii firmei care executa lucrarile de constructie ale Centrului de Marketing pentru Produse Agro-alimentare de la Apahida, au participat inca patru ofertanti: Alpine Mayreder BAU din Austria, ACI Cluj, Guris din Turcia si Efklidis din Grecia.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Integrarii Europene (MIE), Balafas - sucursala Bucuresti, castigatoarea licitatiei pentru executarea lucrarilor aferente Centrului, a primit un avans de 15% din valoarea contractului, pe baza unei scrisori de garantie aprobata de Minister. Conform standardelor europene, s-a impus ca investitia sa fie supervizata de o firma de consultanta.
Pentru Centrului de Marketing pentru Produse Agroalimentare, a fost desemnata ca observator firma spaniola de consultanta INOCSA.
Pe baza certificatelor de plata intocmite de catre INOCSA, se fac plati lunare catre Balafas, in functie de lucrarile executate efectiv. Andreea Mihalcioiu, din cadrul Departamentului de relatii publice al MIE, a precizat ca, pana in prezent, INOCSA a intocmit 12 certificate de plata, suma virata firmei grecesti si aprobata de MIE fiind de 154.483 de euro.
Mircea Abrudean, consilier al presedintelui CJ Marius Nicoara, are, insa, o alta varianta.
El afirma ca valoarea lucrarilor executate in baza contractului este de 769.365 de euro, iar, in baza valorii proiectului, s-au cheltuit 156.468 de euro. Surpriza este ca celelalte participante la licitatie sunt deja implicate in executarea unor lucrari controversate, finantate din bani publici, unele dintre ele derulate tot prin Consiliul Judetean Cluj.
Acelesi "muste" la mezat
Alpine Mayreder Bau a mai castigat o licitatie organizata de MIE pentru executarea lucrarilor aferente parcului industrial, administrat de catre Tetarom, societate la care tot CJ Cluj detine capitalul majoritar.
Firma austriaca la care, de fapt, actionar majoritar ar fi Tiriac Holding (conform informatiilor vehiculate in presa), nu si-a respectat contractul, a intarziat executia lucrarilor si a determinat Tetaromul sa functioneze doar in pierdere.
Mai mult, una dintre firmele cu care Alpine a lucrat in subantrepriza pentru finalizarea constructiei aferente parcului, ACI, controlata de Gicu Gansca, a participat, de asemenea, la licitatia pentru Centrul de marketing, intr-un joint-venture cu alte doua firme de constructii implicate in scandalul Tetarom.
O alta societate care a licitat pentru proiectul de peste 4 milioane de euro a fost firma turceasca Guris, implicata in construirea parcului industrial Satu Mare, finantat din bani publici (deci si ea clienta a MIE – n.r.) si interesata de reabilitarea a 288 de strazi din Cluj.
O a treia firma controversata care a facut o oferta MIE este Efklidis Grecia, cea care a castigat contracte cu Ministerul Transporturilor pentru modernizarea mai multor drumuri nationale, in valoare de peste 70 de milioane de euro.
Potrivit celor relatate de mass media, Efklidis este suspectata ca ar fi primit, pentru ultimul contract de modernizare a drumului Baneasa-Otopeni, de cinci ori mai multi bani, 36 de milioane de euro, decat valoarea reala a lucrarilor.
Mai mult, exista presupuneri – facute publice in presa - ca Efklidis ar fi legata "ombilical" de o alta firma greceasca, Proodeftiki, care executa lucrari tot pe bani publici.
Contactati de ZIUA de Cluj, nici unul dintre reprezentantii celor cinci firme nu ne-au furnizat, pana la inchiderea editiei, un raspuns referitor la modul in care s-a desfasurat licitatia, precum si la exigentele MIE.
Inadvertente apar si in ceea ce priveste firma greceasca Balafas, cea care executa constructia aferenta centrului de marketing. Castigatoarea contractului, Balafas, nu este de gasit.
Cine construieste?
Ministerul Finantelor Publice (MFP) are doua inregistrari referitoare la Balafas. Prima desemneaza un SRL inregistrat pe 24 martie 1998, iar cea de a doua, o sucursala a unei firme grecesti, din 30 ianuarie 200
Cele doua societati figureaza la aceeasi adresa, Str. Candiano Popescu 63A Bucuresti, fara numar de telefon. Mai mult, firma apare, in 2003, momentul derularii licitatiei, cu datorii de peste 90 de miliarde la bugetul de stat si are o rata a profitului sub 1%.
De asemenea, Balafas mai figureaza la o alta adresa din Bucuresti, pe Dimitrie Cantemir nr. 1, cu trei numere de telefon care, verificate la Romtelecom, s-au dovedit a fi nealocate.
Declaratia managerului companiei, grecul Liveratos Marios, data reprezentantilor Agentiei Romane de nvestitii Straine – ARIS, confirma faptul ca Balafas a fost infiintata in 1998 si este o sucursala a grupului de firme cu acelasi nume din Lamia, Grecia.
Curios este faptul ca, tocmai in perioada in care grecii se ocupa de lucrarile la Centrul de marketing din Cluj, apare o noua inregistrare pe numele Balafas, fara datorii la buget: C. Balafas SA Grecia, Sucursala Bucuresti. Reprezentantii MIE au ezitat si ei sa spuna care au fost atuurile Balafas in castigarea licitatiei.
Lucrari confidentiale
Santierul de la intrarea in localitatea Apahida s-a pus pe picioare in ultima luna. Pe cele sase hectare aferente Centrului de Marketing pentru Produse Agro-alimentare nu s-a ridicat inca nimic. Termenul de finalizare este de un an si jumatate de la semnarea contractului. Reprezentantii MIE spun ca au semnat contaractul cu Balafas pe 29 noiembrie 2004.
De cealalta parte, presedintele CJ spune ca data semnarii ar fi 28 februarie 2004.
Oficial, data limita pentru finalizarea halei, pavilionului administrativ si a celorlalte utilitati ultramoderne este 22 august 2004.
Totusi, cei care construiesc la Centrul de marketing sunt suspiciosi daca li se cer referiri si nu vor sa informeze opinia publica nici pentru cine lucreaza, nici care este stadiul lucrarilor pe bani publici. "Vorbiti cu seful de santier", sustin inginerii de la statia de betoane. Nici seful, insa, nu ne-a lamurit asupra lucrarilor.
"Nu este de competenta mea sa va dau informatiile", motiveaza seful de santier, Agnitoaia Dorin. Presedintele CJ, Marius Nicoara, spune ca nu exista nici un secret asupra lucrarilor si ca firma contractoare a intocmit cinci grafice de executie, prin care si-a propus, de fiecare data, un anumit ritm al lucrarilor.
Greu de crezut este faptul ca, din 11 martie 2004, de la predarea amplasamentului catre Balafas, au fost necesare atatea luni pentru proiecte, avize, acorduri si autorizatii, timp in care nu s-a construit nimic.
O alta curiozitate a investitiei este declaratia lui Nicoara, care sustine ca lucrarea are termen de finalizare 540 de zile de la data inceperii lucrarii, adica 1 martie 2004, si nu de la data semnarii contractului.
Unitate de implementare "muta"
De implementarea proiectului se ocupa Agro Transilvania SA, societate infiintata in noiembrie 2003 prin hotarare de CJ, prin asociere cu consiliile locale din Cluj-Napoca, Apahida, Turda, Dej, Campia Turzii, Gherla si Huedin, CJ detinand 55% din actiuni.
Conducerea Agro Transilvania are responsabilitatea de "a stabili legaturi contractuale cu societatile comerciale din industria alimentara, a bauturilor si tutunului, a celor din domeniul agriculturii si silviculturii din judet, pentru consolidarea unui centru modern de marketing pentru produse agro-alimentare, cu vocatie de centru polarizator in Regiunea de Nord-Vest", sustinea anul trecut Ana
Gavrea, presedinta societatii
Contactata de ZIUA de Cluj, aceasta a precizat ca nu poate discuta decat cu incuviintarea CJ. Chiar daca investitia este derulata in judetul Cluj, Marius Nicoara, presedintele CJ, ne-a sugerat sa cautam raspunsurile despre Balafas la MIE. Pana acum, investitia "Centrul de marketing" nu a avut nici o finalitate.
In plus, bilantul contabil pe 2004 al societatii, aprobat in sedinta din aprilie de catre consilierii judeteni, ridica semne de intrebare. Societatea a inregistrat pierderi de aprope un miliard, in conditiile in care n-a avut activitate comerciala.
