Taramul magic al finantelor SAPARD

de Emilian Berceanu     Gazeta de Bacau
Marţi, 31 mai 2005, 0:00


Cu caracter de consideratii introductive, sunt necesare cateva precizari asupra a ceea ce este si ce face acest SAPARD pe plaiurile mioritice.



Agentia SAPARD, care este autoritatea de implementare tehnica si financiara a Programului SAPARD, a fost infiintata la sfarsitul anului 2000, prin Ordonanta de Urgenta 142/2000 si aprobata prin Legea 309/2001 cu completarile OUG 140/2001.



Agentia SAPARD este o institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Scopul acestui organism il constituie implementarea tehnica si financiara a Instrumentului Special de Preaderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Programul SAPARD.



Agentia SAPARD are in structura o unitate centrala si opt birouri regionale de implementare a Programului SAPARD.



Uniunea Europeana a propus o alocare orientativa a fondurilor pentru fiecare stat candidat avand in vedere urmatoarele criterii: suprafata agricola, populatia ocupata in agricultura, produsul intern brut, situatia teritoriala speciala – zone defavorizate.



Pornind de la aceste considerente, aproximativ 153 milioane EURO vor fi alocate anual Romaniei de catre Uniunea Europeana pe o perioada de sapte ani, sub forma de credite nerambursabile, pentru a facilita adoptarea legislatiei comunitare din domeniu si pentru a imbunatati competitivitatea sectorului agricol.



Conform volumului acestei alocatii din partea UE, Romania ocupa locul secund (dupa Polonia). Sumei alocate de UE i se va adauga o co-finantare nationala din bugetul de stat, de 25% (circa 50 milioane euro anual).



Adaugand si contributia privata, costul total al punerii in practica a programului romanesc de dezvoltare rurala este aproximativ 300 milioane euro in fiecare an.



Sprijinul financiar va fi utilizat pentru a se atinge standardele UE din domeniul politicii agricole, al sigurantei alimentare si protectiei mediului inconjurator. Va fi utilizat si pentru a investi in infrastructura, dezvoltarea climatului de afaceri, diversificarea activitatilor economice si dezvoltarea resurselor umane.



La Urechesti, SAPARD dupa ureche



Finantarile SAPARD sunt un prilej de concurenta acerba intre firmele de profil. De fiecare data cand sunt organizate licitatii pentru obtinerea acestor fonduri sunt pregatite dosare de mii de pagini, in care este calculat la sange si ultimul leu.



Pretul cel mai mic este criteriul fundamental de selectie, astfel incat constructorii au grija sa se inscrie intr-un plafon cat mai scazut. Nu de alta, dar in caz contrar ofertele le sunt respinse fara prea multe discutii.



O astfel de licitatie a fost organizata la Urechesti, pe 18 aprilie a.c. Ceea ce insemna ca sume ce se rotesc in jurul a 20 de miliarde urmau a fi puse la bataie. Pana aici, totul este bine si frumos.



Dar rezultatele finale nu au reusit altceva decat sa starneasca revolta si uimirea celor ce au ratat sansa de a-si trece in palmares o lucrare importanta in care sunt implicate fonduri substantiale.



Astfel, desi SCUT Bacau a avut cel mai mic pret, conditie decisiva pentru castigarea unei astfel de lucrari, oferta le-a fost respinsa. In aceeasi situatie se afla si Moldocor Piatra Neamt, firma care a iesit pe locul doi cu acelasi prilej.



Nici locul trei, reprezentat de Alconep Targu Ocna nu a izbutit sa se impuna.

In mod normal, firmele aflate pe primele cinci locuri se confrunta pentru alocarea finala a proiectelor. Pentru ca, daca cea de pe primul loc nu intruneste per ansamblu toate conditiile, desi are un pret mai mic, urmatoarea intra in fata.



Si tot asa, mergand in jos, ajungem la firma ieseana Geprocon, plasata strategic pe locul al unsprezecelea din cincisprezece firme concurente. Acestia au fost in cele din urma preferatii comisiei de evaluare, alcatuita, poate intamplator, numai din ieseni. Dar problemele abia au inceput sa isi arate chipul.



Din cate se stie, indeobste evaluarea pentru proiecte ce tin de finante SAPARD are cateva etape distincte. Prima dintre acestea tine de constatarea indeplinirii cerintelor de forma pentru inscrierea la licitatie, precum achizitionarea caietului de sarcini, verificarea profilului firmelor avute in vedere s.a.m.d.



In partea a doua se trece la verificarea propriu-zisa a ofertelor, a documentelor anexate, a evaluarii costurilor prezentate. Cel mai interesant este faptul ca, fiind vorba de mii de pagini de documentatie, uneori se mai strecoara erori.



Fiind constienti de acest lucru, expertii SAPARD comunica aceste probleme celor interesati, atragand atentia ca in termen de 48 de ore sa fie clarificate toate eventualele dileme. Dar la Urechesti acest lucru a fost omis cu nonsalanta.



Si aceasta, cu toate ca, din cele aflate pana in acest moment de la oficialii firmelor aflate pe primele doua locuri, caietul de sarcini era formulat in termeni neclari, care puteau usor sa dea nastere unor confuzii care nu ar avea nimic de a face cu incompetenta societatilor pe care le reprezinta.



In afara de societatile deja amintite, dintre perdante mai fac parte Petromservice Moinesti si Amici Bacau, doar pentru a aminti concurentele din zona. Dar au avut de pierdut si firme din Brasov sau Galati, care se aflau pe pozitii mult superioare celei a Geprocon Iasi.



Petrom Service se afla pe locul 5, ceea ce insemna o sansa la eligibilitate in final. Dar nu a fost sa fie asa, dupa cum nici SCUT sau Moldocor nu s-au impus.



Justificarile expertilor



Societatile participante la licitatia SAPARD de la Urechesti au fost trimise la plimbare din motive care nu au nici o sustinere practica. S-a profitat de spatiul de manevra lasat de formularea neclara a caietului de sarcini pentru a se scoate in frunte o firma care, probabil, era favorizata.



Astfel, SCUT Bacau a fost respinsa pe motiv ca ar avea o experienta similara irelevanta, acesta fiind primul argument scos la inaintare.



Dar paragraful 4 al caietului de sarcini, care se ocupa exact de aceasta problema, cere ca din documentatia ce va fi prezentata comisiei sa rezulte ca firma ofertanta a dus la bun sfarsit cel putin trei lucrari similare in ultimii 2 ani.



Mai departe, se specifica in mod explicit ca este vorba de lucrari de aceeasi natura si complexitate. Prin urmare, daca lucrari similare au fost facute la preturi mai mici, nu au fost luate in calcul.



Ceea ce suna suficient de absurd pentru a ridica o serie de semne de intrebare. Liviu Jean Koremi, directorul executiv al SCUT Bacau, nu ne-a dat prea multe informatii. Dar am aflat ca in privinta experientei in domeniu nu ar fi trebuit sa existe probleme. Insa acesta a fost unul din motivele invocate pentru respingerea firmei bacauane.



In mod normal, fiind vorba de fonduri care provin si de la bugetul de stat, si de la bugetele locale, caietele de sarcini pentru astfel de licitatii ar trebui sa respecte cu strictete cerinta claritatii, astfel incat sa nu mai existe neintelegeri.



Se pare ca astfel de pretentii uneori par absurde pentru cei ce coordoneaza desfasurarea licitatiilor pe la noi. Astfel, dupa cum am aflat de la Mihai Batranu, directorul general al Moldocor Piatra Neamt, desi a fost platita suma de 800 milioane pentru caietul de sarcini, datele tehnice solicitate erau practic ininteligibile.



Prin urmare, desi s-a dat toata silinta pentru a pune la punct o oferta cat mai atractiva, refuzul a venit bazat pe motive deloc clare.



Singura diferenta fata de situatia celor de la SCUT tine de faptul ca firma nemteana a primit refuzul semnat de comisia SAPARD, in timp ce bacauanii au primit o hartiuta semnata doar de Neculai Talaba, primarul din Urechesti. Personaj important de altfel, dar imposibil de gasit.



Oricum, conducerea Moldocor nu este de acord cu modul in care a fost transata problema de comisia SAPARD Iasi si, in consecinta, vor contesta modul de alocare al fondurilor. Conducerea SCUT a precizat ca va transmite din nou documentatia, desi sansele de a mai prinde acest proiect li se par aproape nule.



Totul tine de bani. UE ne da bani sa ne dregem drumurile si, bineinteles, agreeaza ofertele cu pretul cel mai mic. In acest caz, 4 miliarde lei se duc pe apa Sambetei din simplul motiv ca nu au fost respectate cerintele stipulate in caietul de sarcini.



Semne mari de intrebare



Cu ocazia licitatiei organizate la Urechesti acum o luna, proiectele cele mai ieftine au fost declarate neeligibile. Aceasta, desi la punctul 31 al caietului de sarcini este stipulat clar: Criteriul de adjudecare al unui proiect, daca a fost depasita faza de selectie preliminara, tine exclusiv de pretul cel mai mic.



Doar ca exemplu, SCUT Bacau a propus finalizarea lucrarilor pentru aproximativ 17 miliarde lei, in timp ce firma declarata castigatoare a avansat o cifra mult mai mare. Mai exact, este vorba de 21 miliarde si aproape 600 milioane de lei.



Ceea ce in nici un caz nu este o diferenta ignorabila, avand in vedere faptul ca si autoritatile locale trebuie sa cotizeze cu ocazia lucrarilor SAPARD.

Nu am reusit sa luam legatura cu conducerea SAPARD deocamdata, si nici cu primarul din Urechesti. Dar vom reveni cu noi amanunte.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















145 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by