Cum vreme de 12 ani acesti bani se dadeau "dupa ureche", nici administratia Boc nu a reusit la aproape un an de la instalare sa impuna CL adoptarea unor criterii clare de finantare a proiectelor.

Astfel ca ne aflam in situatia in care, numai pentru deplasarile unor ansambluri folclorice la diverse festivaluri, lucru de pe urma caruia clujenii au un beneficiu nul, s-au dat, din banii publici, nu mai putin de 480 de milioane de lei.

Alocarile de fonduri pe care le fac consilierii locali, in fiecare din sedintele de CL, ridica foarte multe semne de intrebare. La ultima sedinta s-a stabilit un adevarat record, 59 de miliarde de lei. Bineinteles ca au fost finantate si proiecte viabile, care aduc castiguri nete pentru municipiu.

Este vorba, de exemplu, despre centrele Prison Fellowship, care ajuta Primaria clujeana sa nu mai aiba chiar asa de multi cersetori pe strazile orasului sau gazduieSC copii si batranii fara familie. Este si cazul banilor acordati pentru Filarmonica. In schimb, s-au aprobat finantari pentru proiecte sau organizatii care nu si-au dovedit in nici un fel utilitatea.

Acum aproape 10 luni, primarul Emil Boc anunta ca s-a inceput controlarea activitatii diverselor fundatii si asociatii din municipiu. Demersul era menit sa dea o imagine reala despre activitatea acestor ONG-uri, pentru a se putea stabili care merita pe mai departe sa primeasca sustinere sub forma de spatii si bani. Rezultatele acestui control nu se cunosc nici acum.

In plus, desi s-a lansat ideea elaborarii si aprobarii unui regulament care sa nu mai permita consilierilor sa acorde banul public dupa bunul plac, ci dupa criterii de eficienta a programelor respective pentru comunitate, acesta a fost de doua ori amanat in CL si inca se asteapta redactarea formei sale finale.

Se continua o "traditie" funariota

"Se dau bani pentru ca asa au fost obisnuiti in trecut si acum e foarte greu sa ii iei omului un drept deja castigat. Consilierii ne acuza ca le aducem in sedinta. Dar cererile sunt adresate CL, si executivul nu le poate respinge. Problema este ca, in sedinte, consilierii nu stiu sa spuna nu", a afirmat viceprimarul Adrian Popa.

Potrivit acestuia, greseala provine inca din Comisia de buget-finante a CL, care nu cheama la analiza proiectelor nici o Directie din Primarie. "Le-am spus sa ma cheme oricand, ca ii ajut cu experienta mea. Cand eram consilier si conduceam aceasta comisie, eram mult mai drastici cu acordarea banilor", spune Popa.

Intr-adevar, la sedinta de marti, Comisia de specialitate a CL a avizat favorabil absolut toate proiectele de finantari.

Dansand.pe banii publici

Poate cele mai uimitoare acordari de fonduri sunt pentru numeroasele ansambluri folclorice din oras. Sumele alocate pentru ca aceste ansambluri sa se deplaseze pentru a dansa si canta in toate colturile lumii se ridica la aproape 500 de milioane de lei.

Astfel, suma de 200 de milioane de lei a fost acordata Asociatiei Folclorice "Avram Iancu" din Cluj-Napoca pentru organizarea Festivalului International de Folclor "Paunul de Aur" pentru copii si "Serbarile Latinitatii" pentru adulti si tineret, editia a-XIII-a.

Ansamblul Folcloric Studentesc "Martisorul" al Casei de Cultura a Studentilor a primit 100 de milioane pentru a se deplasa la Springville, Utah.

Ansamblul Folcloric "Doina" al Palatului Copiilor a primit aceeasi suma, 100 de milioane, pentru a se deplasa la festivalul International de Folclor "Quebec Scene des Enfantes du Monde", iar Ansamblului Folcloric "Somesul-Napoca" a primit 40 de milioane de lei, pentru deplasarea la doua festivaluri internationale de muzica si dansuri traditionale din Norvegia.

Tot 40 de milioane au primit si cei de la Fundatia culturala "Datina" pentru acoperirea cheltuielilor de cazare si masa a Ansamblului coral-coregrafic, din orasul Lugo, Italia. Reamintim conducatorilor acestor ansambluri ca municipiul Cluj-Napoca are, pe langa bugetul local, numerosi agenti economici care ar putea sponsoriza diferitele deplasari.

Biserici de 15 miliarde de lei

Consilierii au acordat si 15 miliarde pentru construirea si renovarea de biserici in Cluj-Napoca. In prezent, in Cluj se construiesc, pe langa cele deja existente in toate cartierele orasului, 24 de noi biserici ortodoxe.

"Acum este mult mai putin decat anul trecut, cand suma a fost dubla. Si atunci cand mi-am manifestat nemultumirea fata de cheltuirea banului public in acest fel, am fost insultat. Oricum am votat impotriva si nici acum nu sunt de acord", a declarat Adrian Popa. Si bisericile ar putea apela la enoriasi, nu la bugetul local pentru fondurile necesare constructiilor.

De asemenea, Comisia de Urbanism ar trebui sa acorde mai multa atentie acordarii de autorizatii de constructie a unor noi biserici, in conditiile in care in Cluj exista un numar foarte mare de biserici, dar spatiile verzi sunt pe cale de disparitie.

Asociatii "reprezentative"

Breasla Barabas Miklos Ceh a primit 150 de milioane pentru refacerea sediului de pe strada M. Kogalniceanu, nr. 27.

Breasla, de care majoritatea clujenilor nu au auzit, reuneste artisti plastici si decorativi, critici de arta si are ca scop "organizarea de expozitii, participarea activa la evenimente culturale din Transilvania si apararea intereselor materiale si spirituale ale membrilor ei, cultivarea dragostei de frumos in randul publicului larg".

Din aceste motive si pentru ca Breasla nu are bani pentru renovare, dar si pentru ca a adresat o cerere de finantare CL, consilierii au dat 150 de milioane din banii clujenilor.

Bugetul a fost saracit si cu alte 3,4 miliarde de lei, date scolilor si gradinitelor din oras pentru organizarea unor activitati educative, cultural-artistice, activitati sportive, editare de publicatii si acordarea de premii, pentru perioada 1 iunie - 31 decembrie 2005.

Dupa cinci luni de zile, la capitolul alte sume din buget, care a fost votat la nivelul de 220 de miliarde de lei, au mai ramas doar 7 miliarde.