O istorie a fabricii de textile bistritene - de la mandria economiei socialiste pana la sclavia in fata intereselor italienesti din Romania - este necesara, in conditiile in care modul in care SC Industrie Maurizio Peruzzo a pus gheara pe fabrica bistriteana poate fi catalogat ca fiind cel putin dubios.

Compania condusa de Maurizio Peruzzo este doar unul dintre grupurile de interese italiene care incearca si intrarea in viata politica a Romaniei. Unii italieni veniti in Romania au probleme mari la ei acasa, afacerile lor fiind anchetate pentru legaturi stranse cu mafia siciliana.

Societatea comerciala Netex SA Bistrita s-a constituit in conformitate cu Legea 31 din 1990, prin preluarea integrala a patrimoniului fostei intreprinderi cu acelasi nume. Intreprinderea de textile, fruntasa pe ramura in intrecerile economiei socialiste, a fost fondata in anul 1969 si a fost pusa in functiune de-abia la inceputul anului 1972.

De-a lungul anilor, in fabrica au lucrat sute de angajati, multi dintre ei avand unele probleme cu sanatatea aparatului respirator, in conditiile in care aerul din interiorul halelor de productie a textilelor este deseori invadat de particule extrem de fine din materialele folosite in procesul tehnologic.

Potrivit rapoartelor pe care conducerea societatii este obligata sa le transmita in mod regulat la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, in calitate de societate comerciala listata la bursa, obiectul de activitate il constituie proiectarea, producerea si comercializarea materialelor netesute, prestari de servicii si asistenta tehnica in tara si in strainatate, activitati de import – export, dar si studii sau cercetari in domeniu.

Cum se acapareaza o firma... actiune cu actiune

La sfarsitul anului 1999, consiliul de administratie raporta pierderi de trei miliarde de lei, datorate cererii interne si externe insuficiente, precum si concurentei produselor din import.

O analiza referitoare la Netex, realizata pentru jucatorii la bursa in luna februarie a anului 2001, arata ca lichiditatea actiunilor este foarte redusa, de exemplu, in lunile decembrie 2000 si ianuarie 2001 realizandu-se doar patru, respectiv trei tranzactii la un pret echivalent cu un sfert din valoarea nominala a actiunilor.

Tendinta de evolutie a pretului pe termen lung era descrescatoare. Problema cea mai grava care s-a ridicat in acel moment se referea la realizarea unui capital minim de doua milioane de euro, cerinta formulata in regulamentul bursei de valori si care trebuia indeplinita pana la 1 iulie 2001.

In anul 2000, actionarii semnificativi ai Netex erau asociatia salariatilor, cu 40 de procente, si SC IMP Romania Industrial SRL Timisoara, prescurtarea de la Industrie Maurizio Peruzzo, cu noua procente. Acestea sunt vremurile in care a inceput atacul italienilor asupra textilelor bistritene.

An dupa an, italienii au acumulat prin diferite metode tot mai multe actiuni, ajungand in acest an sa detina 91 de procente din Netex, ceea ce le da dreptul sa faca practic absolut tot ceea ce vor. Cum e si normal!

Una dintre cele mai fanteziste decizii ale actionarilor majoritari de la Netex a fost luata in Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor din 22 martie 2005. Cu aceasta ocazie, a fost modificat articolul 12 din actul constitutiv al societatii. Noua formulare suna cam asa: „AGA si AGEA se vor putea tine atat la sediul societatii, cat si in alte locuri din tara sau din strainatate".

Asupra felului in care cei de la IMP Romania au reusit sa puna mana pe intreaga fabrica vom avea ocazia sa revenim, mai ales din cauza ca se pare ca include supraevaluari ale utilajelor aduse in fabrica de actionari si alte detalii care miros a ilegalitati.

Una dintre metodele prin care italienii de la IMP au devenit actionari mai mult decat semnificativi tine de majorarile de capital si de datoriile imense pe care Netex le avea si inca le mai are de platit. Mecanismul este destul de simplu. Societatea la care IMP era actionar avea nevoie de bani pentru plata datoriilor sau pentru majorarea de capital.

In aceste conditii, IMP propune in AGA incheierea de contracte de finantare ale Netex. Din rezumatele sedintelor de la Netex rezulta ca IMP a finantat deja firma la care este actionar majoritar cu doua milioane de dolari si s-a dat aprobarea de principiu pentru inca un contract de finantare in valoare de 2.500.000 de euro.

In conditiile in care Netex nu apeleaza la o banca pentru a realiza imprumuturile necesare, societatea devine practic datoare actionarului majoritar, iar ca sa plateasca se mai scoate inca o emisiune de actiuni, din care IMP isi ia, bineinteles, partea leului.

Din raportarile sedintelor actionarilor rezulta clar ca datoriile Netex fata de IMP au fost platite in actiuni. Abia in anul 2004 a fost realizat primul raport de audit contabil al Netex SA, iar in cuprinsul acestuia se regasesc cateva surprize.

Cea mai importanta dintre ele se refera la faptul ca societatea a inregistrat in contabilitate mijloace fixe cu o valoare mai mica cu patru miliarde de lei decat valoarea declarata in raportul unui evaluator independent. Faptul ca mijloacele fixe au fost subevaluate cu patru miliarde de lei in acte oficiale nu a impresionat pe nimeni la acea data.

Sursa de poluare

Mai multe persoane care au lucrat in halele fabricii de tricotaje Netex ne-au relatat faptul ca munca in interiorul acesteia poate fi determinanta pentru aparitia unor boli profesionale grave. Principalul motiv al acestora il reprezinta puful de materiale textile care circula liber si neingradit prin halele fabricii. Exista informatii potrivit carora poluarea se extinde si in afara fabricii.

La Garda de Mediu bistriteana au fost depuse mai multe sesizari care privesc activitatea de productie a Netex, dintre care cea mai recenta este din luna aprilie 2005, cand a fost ceruta analizarea pericolului pe care il constituie valurile de fum alb care ieseau din fabrica.

Plecati in control, inspectorii de la Garda de Mediu au constatat ca existau numeroase scapari pe parcursul conductei prin care gazele sunt transportate spre cuva de rafinare si ventilatie. In aceste conditii gazele toxice ajungeau in atmosfera cu usurinta fara a mai fi curatate.

Rezultatele controlului au fost concretizate intr-o amenda de 15 milioane de lei destinata responsabilului cu protectia mediului din fabrica.

Cine sunt italienii si ce cauta in Romania

Maurizio Peruzzo este patronul mai multor firme din Italia, Polonia si Romania, printre care se afla si firmele care detine jumatate din afacerile imobiliare si de constructii care misca in vestul tarii, prin grupul "Euroholding" si "IMP Romania" SA.

Judetul Timis a devenit o casa extrem de primitoare pentru afaceristii italieni, acolo gasind de toate, inclusiv sefi ai institutiilor statului gata sa isi ofere serviciile.

Potrivit relatarilor din presa centrala, fostul sef al sectiei SRI Timis si comandantul diviziei economice ar fi fost demisi din functii si anchetati in 2004 si ianuarie 2005 din cauza dubioaselor legaturi cu afaceristii italieni printre care se afla si cei din grupul condus de Maurizio Peruzzo.

In presa au aparut mai multe detalii potrivit carora afaceristii italieni se afla in Romania pentru mai mult decat afacerile cu textile si imobiliare. Gruparea italiana pare a fi primit incuviintarea de la premierul italian Silvio Berlusconi sa finanteze crearea unui partid popular in Romania.

Iar ultima fortareata a taranistilor regrupati in jurul lui Gheorghe Ciuhandu in proaspatul PPCD este tocmai la Timisoara, unde activeaza un grup puternic de investitori italieni dintre care se distinge IMP Romania.

Singura problema este ca unii dintre afaceristii italieni ajunsi in Romania au probleme serioase la ei acasa. Italienii Domenico Lo Jucco si Vicenzo Di Palo sunt cei care se ocupa de intregul program si au trecut de curand din barca lui Vadim in zona taranista.

Domenico Lo Jucco a avut legaturi serioase cu companiile Publitalia si Fininvest detinute de premierul italian, companii care sunt cercetate de procurorii din Italia in dosarele privind mafia siciliana.