Un mare semn de intrebare staruie asupra modului cum s-au desfasurat licitatiile de la care au fost excluse doua firme ce au prezentat oferte superioare celor care au pus mana pe finantari SAPARD. O parte a intentiilor pozitive sunt legate de Programul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala.

Cum se fofileaza unele proiecte

Cel putin din punct de vedere teoretic, totul suna ideal. Vin banii de la UE ca sa scoatem si noi capul in lume. Insa, in anumite cazuri, bunele intentii duc spre cu totul altceva. SAPARD devine un instrument de imbogatire, in defavoarea imaginii Romaniei la nivel european, dar si a bugetului national si local din care este acoperit un anumit procent al lucrarilor contractate.

Pentru a prinde un proiect finantat de SAPARD si pentru care nu exista certitudinea obtinerii prin licitatii corecte, se pune uneori in practica un intreg aparat al eludarii normelor legale. Un prim pas tine de formularea caietului de sarcini.

Pentru cei care nu sunt obisnuiti cu terminologia de rigoare, este vorba de un document gros cat o caramida, care contine in mod explicit ceea ce se asteapta de la potentialii castigatori ai licitatiei. De la situatia financiara si pana la personalul calificat, totul este cuprins in actul respectiv.

Numai ca, atunci cand exista si doritori de contracte grase si prea putin puse la punct din punct de vedere profesional, daca exista "bunavointa" din partea factorilor de decizie, caietul de sarcini va fi suficient de ambiguu, pentru a lasa spatiu de manevra.

Adica, o parte a cerintelor vor fi formulate de asa maniera, incat sa nu poata fi intelese, motiv suficient pentru scoaterea din competitie a unor candidati care ameninta sa puna mana pe contract fara a-si mai bate capul si cu alte probleme decat cele strict legate de cerintele cuprinse in cartoaia SAPARD.

Astfel, mare parte a conditiilor sunt elaborate vag, fara a fi facute precizari elementare si cruciale pentru un act serios. Un exemplu in acest sens este contestatia formulata de conducerea SC MOLDOCOR SA Piatra Neamt fata de decizia luata de comisia SAPARD pentru alocarea unor lucrari privind aductiunile de apa din comuna Urechesti, judetul Bacau.

Firma nemteana a formulat o contestatie in care sunt precizate punctual toate lacunele din formularea caietului de sarcini, precum si cele care provin din lipsa de interes cu care a fost analizata oferta depusa autoritatilor din Urechesti.

Este precizat ca in mod gresit comisia SAPARD a sustinut ca personalul-cheie din structura organizatorica desemnat cu realizarea proiectului nu este de specialitate.

Tocmai pentru a dovedi faptul ca astfel de idei sunt lipsite de fundament real au fost inaintate documentele care atesta mai presus de orice dubiu calificarea celor propusi pentru a finaliza lucrarile.

Cu aceeasi ocazie, s-a precizat ca o serie de cereri privind legalizarea acordurilor preliminare in cazul unor colaborari intre doua sau mai multe firme nu sunt acoperite de formularile din caietul de sarcini. Astfel, conducerea MOLDOCOR considera ca se impunea legalizarea contractului de asociere doar in cazul in care oferta ar fi fost adjudecata.

Mihai Batranu, director al MOLDOCOR Piatra Neamt, ne-a declarat ca nu este pentru prima data cand intalneste astfel de situatii care nu intra in definitia normalitatii si transparentei ce ar trebui sa caracterizeze licitatiile pentru fonduri SAPARD.

Mai mult, este uimitor faptul ca uneori SAPARD anunta pe ceilalti participanti la licitatii abia dupa terminarea derularii contractului. Astfel de masuri sunt cu adevarat deplasate si implicit creeaza un climat de presiune si stres asupra tuturor celor ce participa la licitatii de acest gen.

Presiuni peste presiuni sau... nu?

Primarul comunei Urechesti, Neculai Talaba, considera la aceasta ora ca licitatia s-a desfasurat in parametrii normali, conform prevederilor programului SAPARD. „Licitatia s-a desfasurat cum scrie la carte. Comisia a dat un castigator ca urmare a ofertei depuse.

Este adevarat ca au fost depuse doua contestatii din partea unor ofertanti care au pierdut licitatia. SCUT Bacau si Moldocor SA Piatra Neamt au depus aceste contestatii ca urmare a dreptului lor de face acest lucru. Chiar ieri (2.06.2005 – n.red.) s-a intrunit comisia pentru a rezolva aceste contestatii.

Din partea celor doua societati au existat insa cateva omisiuni, unele dintre ele grave, care puneau in pericol executia lucrarii. Cele doua societati au depus ofertele doar pentru a fi sigure ca vor castiga, sumele cu care au participat fiind subevaluate.

Oferta celor de la Geprocon Iasi a fost mult mai buna decat a celorlalti, respectand toti parametrii trecuti in caietul de sarcini", a declarat primarul Talaba.

Mai mult decat atat, primarul din Urechesti sustine ca a fost supus unor presiuni din partea Moldocor, pentru ca aceasta societate sa fie castigatoarea licitatiei. „S-au incercat niste discutii pe care noi nu le-am acceptat. N-am vrut sa dau curs la tot felul de presiuni.

Au tot venit cu tot felul de presiuni si asa-zise pile la nivel inalt care ne-ar putea ajuta in viitor. Eu nu am vrut sa aud si nu am acceptat nici un fel de astfel de discutii. Departajarea s-a facut doar pe baza criteriilor de specialitate.

Eu nu ma indoiesc de calitatea serviciilor prestate de societatea care a castigat lucrarea din aceasta comuna", a completat primarul Neculai Talaba.

Reprezentantii asociatiei Moldocor Piatra Neamt si Sirtrot Adjud neaga orice speculatie in acest sens. „Eu nu am facut nici un fel de presiuni la nimeni. Eu personal nici macar nu il cunosc pe domnul primar. Nu l-am vazut in viata mea. Cred ca domnul primar bate campii. Eu stiu dar ca nu este corect ceea ce s-a intamplat.

Eu zic ca sunt un om integru. Noi lucram in echipa si nimeni de la Moldocor nu a fost sa discute cu domnul primar. Cred ca domnul primar nu ar trebui sa faca astfel de afirmatii", a precizat Mihai Batranu.

„A fost atribuita corect"

Directorul Geprocon Iasi, Mariana Canschi, spune ca „licitatia a fost atribuita corect. Nu stiam ca au fost depuse contestatii. Noi am respectat toate cerintele din caietul de sarcini si, in consecinta, cred ca nu sunt probleme in acest sens.

Faptul ca cineva a depus contestatii nu reprezinta un motiv de ingrijorare pentru noi. Este dreptul lor. Si noi am participat la vreo 20 de licitatii la programul SAPARD, am pierdut, am depus contestatie, urmand de fiecare data toti pasii care s-au impus.

E foarte posibil ca firmele care au avut oferte financiare mai mici decat noi sa nu fi stat foarte bine la partea tehnica, pentru ca nu numai banii conteaza la o licitatie. Exista foarte multe criterii de atribuire a unei astfel de lucrari. Nu stiu ce se va intampla in viitor.

Probabil se va intruni din nou comisia de evaluare pentru a analiza contestatiile depuse si apoi vom vedea care este verdictul".

Semne de intrebare

Procesul-verbal de atribuire a lucrarii de la Urechesti da frau liber interpretarilor. Daca programul SAPARD se bazeaza in principal pe atribuirea lucrarilor societatilor care au ofertele cele mai mici din punct de vedere financiar, comisia de evaluare de la Urechesti a atribuit lucrarea unei societati a carei oferta financiara s-a clasat pe pozitia a 12-a.

Pe prima pozitie dupa deschiderea ofertelor s-a clasat SC SCUT SA cu aproape 17 miliarde lei, dupa care urmeaza un pachet de opt ofertanti, despartiti intre ei de 50 pana la 100 milioane lei. Intre primul si ceilalti opt exista o discrepanta de aproape 2 miliarde lei.

„Din punctul meu de vedere, lucrarea avea ca valoare de executie suma aproximativ egala cu ceea ce am oferit noi. Spun asta, pentru ca opt firme din toate cele participante s-au inscris la licitatie cu sume aproximativ egale, diferenta dintre ele fiind de doar cateva zeci de milioane si nicidecum cateva miliarde de lei.

Diferenta dintre primul ofertant, SC Scut SA, si firma castigatoare, Geprocon Iasi, este de aproape 4 miliarde de lei, ceea ce ridica anumite semne de intrebare", a declarat unul dintre participantii la licitatie, a carui nume nu poate fi divulgat, din motive de siguranta.