Uniunea Secuilor din Romania a reinceput demersurile in scopul obtinerii recunoasterii secuilor drept minoritate etnica in Romania.

Liderul organizatiei secuilor, Kiss Kalman, a trimis ieri o scrisoare deschisa sefului Departamentului pentru Relatii Interetnice, Marko Attila, in care il ameninta pe acesta ca daca secuii nu vor fi recunoscuti de statul roman va demonstra implicarea politica a UDMR in procesul de desfiintare a comunitatii secuiesti din Romania.

"O etnie nu poate fi stearsa cu buretele numai pentru un scor electoral mai mare in favoarea unei alte etnii.

USR va face toate demersurile pentru a demonstra, daca va fi nevoie, pe plan international, ca acest gest de radiere a unei minoritati nationale se leaga direct de interesele politice ale UDMR", arata Kiss Kalman in scrisoarea deschisa adresata lui Marko Attila.

In scrisore se mai spune ca rezultatele referendumurilor organizate in Romania dupa 1989 ar fi trebuit sa atraga dupa sine interventia Departamentului pentru Relatii Interetnice cu scopul protejarii secuilor aflati in declin demografic.

"Ar fi trebuit sa indemne institutia dumneavoastra la masuri suplimentare de discriminare pozitiva, pentru a stopa acest regres alarmant care, in opinia noastra, se datoreaza procesului fortat de maghiarizare si atmosferei create de partidul UDMR si nicidecum nu oglindeste numarul real al secuilor", sustine Kiss Kalman.

Potrivit acestuia, in 2002, la sugestia UDMR, rubrica cu cei peste 500 de secui din rezultatul final al referendumului a fost stearsa, acestia fiind inclusi in rubrica maghiarilor.

"Suntem pusi in situatia de a fi obligati sa combatem public atat afirmatia domnului senator Frunda Gyorgy - Cum sunt oltenii romani, asa sunt si secuii maghiari - cat si afirmatia recenta a unui alt reprezentant marcant al UDMR, care sustine ca, de fapt, dupa Proclamatia de la Alba Iulia, etnia secuilor si a sasilor a disparut", mai arata Kiss Kalman in scrisoarea deschisa trimisa sefului DRI.

Tot aici se spune ca etnia secuilor a existat si exista indiferent de interesele politice ale unui partid sau altul.