Celebrul cotidian britanic "The Guardian", a inclus sambata, 13 iunie 2005, in pagina sa "travel" un reportaj fascinant despre zona noastra, intitulat "Transilvania inseamna mai mult decat Dracula".

"Ce minunat! Ce raritate!", asa isi incepe reportajul aparut intr-un ziar publicat la sute de kilometri de tara noastra cunoscutul jurnalist Sebastian Cresswell-Turner. El a sosit in spatiul recunoscut drept teritoriul lui Dracula pentru a descoperi atmosfera unei lumi de basm.

Incepe calatoria

Primele randuri ale materialului descriu exact atmosfera intalnita in zonele rurale ale Transilvaniei, "(…) dr.John Akeroyd, care de curand i-a recomandat Printului Charles flora acestui loc, ne-a atras atentia asupra zonei rurale inconjuratoare; si daca pana atunci atentia mea fusese in priza, dar nu reusisem sa apreciez zona, acum eram plin de atentie si totodata impresionat fara rezerve. In toate directiile se intind peisaje idilice, cum credeam ca nu mai exista nicaieri in Europa".

Jurnalistul britanic a fost impresionat de ceea ce a vazut si face o descriere care nu mai are nevoie de nici un fel de comentariu: "(…) mai departe, randuri dupa randuri de dealuri intinse peste zari in care nu se vedea nici urma de activitate umana.

Era un peisaj de o frumusete aproape inimaginabila, si care parea totodata curios de familiar; un peisaj din povestile fratilor Grimm ale copilariei. Arata exact ca Anglia secolului XVIII, spune Ackroyd. Si, mai presus de orice, acesta este motivul pentru care trebuie sa mergeti in Transilvania: ca sa vedeti zonele intinse de peisaj idilic preindustrial".

Ajungand la Brasov si, ulterior, la Castelul Bran, jurnalistul englez face referinta obligatorie, Dracula: "e clar nu doar ca acel conte vampir nu a existat niciodata, ceea ce probabil ca veti fi banuind, ci si ca nici macar nu a avut vreo legatura, oricat de indepartata, cu vreun personaj real.

Nobilul avid de sange din Transilvania secolului XIX este un personaj de fictiune, nascut in 1897 de imaginatia irlandezului Bram Stoker.

La Sighisoara

De acum calatorii nostri ajung in judetul Mures, "in orasul Sighisoara, inconjurat de dealuri inverzite si situat la poalele unei citadele medievale.

Acum va aflati in Transilvania propriu-zisa, pe urmele lui Patrick Leigh-Fermor si a celebrei sale calatorii facute de la Londra la Constantinopole intre cele doua razboaie mondiale; si cu siguranta hanul cu ferestre plumbuite din piata de deasupra acoperisurilor si a zidului orasului cu mesele sale din stejar masiv... cu siguranta acesta este robustul Hotel Sighisoara, unde am mancat un pranz pe saturate cu mai putin de 10 lire sterline fiecare. Totusi, de ce oare ai impresia, vaga in Brasov, dar foarte puternica in acest orasel in care auzi cuci in strada, ca esti transportat inapoi in Germania medievala?".

Raspunsul inseamna o noua revelatie si o scurta lectie de istorie, "(…) la inceputul secolului XII, Regele Ungariei, Geza II, i-a invitat pe saxonii flamanzi si de pe Rinul Inferior sa vina in Transilvania si sa-i apere frontiera estica in schimbul unor pamanturi si privilegii; astfel ca ei au venit si s-au asezat aici".

Prin satele inconjuratoare

Jurnalistul britanic se declara admirator al satelor dimprejurul orasului, "(…) desi Sighisoara este destul de surprinzatoare, surpriza este mult mai mare in cazul zecilor de sate construite de acesti saxoni in zona si care supravietuiesc aproape neatinse pana astazi, inconjurate, in cele mai multe cazuri, de peisaje stravechi deopotriva de neatinse. De exemplu, satul Viscri, situat cam la 25 km de Sighisoara.

Un drum unic, de-a lungul caruia sunt insirati peri, se desfasoara alaturi de un parau si intre doua siruri de case taranesti saxone, parca coborate si ele din povesti, in timp ce biserica fortificata, ridicata impotriva incursiunilor tatarilor, domina asezarea de pe un tapsan.

Acest loc si zona rurala adiacenta formeaza un paradis neatins. Satul din vecinatate, Mesendorf, este poate chiar mai frumos. Sau Bagaciu, din vestul Sighisoarei. Urcati cele 108 trepte pana in virful turnului bisericii fortificate de aici si veti privi in jos spre asezarile rurale care nu s-au schimbat de sute de ani.

Acelasi lucru se poate spune despre Bazna, cu biserica sa fortificata, cu gastele care se plimba pe strazi si padurile luminoase din apropiere; iar biserica fortificata de la Biertan, cu cele trei ziduri ale sale, este un imperativ".

Articolul jurnalistului britanic ar trebui, poate, sa ne determine sa ne intoarcem privirea spre frumusetile pe care le avem aici, acasa, frumuseti impresionante pentru cei care ne viziteaza tara, dar care pe multi dintre noi ii lasa in diferenti.