Ultima Adunare Generala a Actionarilor (AGA) s-a tinut in prezenta a trei reprezentanti, suficient ca ei sa cumuleze 89,59% din capitalul social. Si aceasta pentru ca, in afara de reprezentantul actionarului majoritar, presedintele CA, Gerbrant Redmer de Boer, ceilalti doi actionari prezenti detineau numai 0,02% din voturi.
Principala modificare pe care a impus-o Friesland, intrata in vigoare la inceputul acestei luni, se refera la eliberarea din functie a trei administratori romani si reducerea CA de la 5 la 3 membri.
Cea mai importanta persoana care a parasit Consiliul este Ana Cazan, fost presedinte al CA si director general al Napolact, inginer in specialitatea prelucrarea laptelui cu o vechime de 34 de ani in societate. Cazan l-a inlocuit pe postul de presedinte-director general al CA pe Vasile Garboan, iesit la pensie dupa ce olandezii au preluat pachetul majoritar de actiuni la Napolact.
Ulterior, Friesland a retrogradat-o pe Cazan pe postul vicepresedinte al CA, respectiv de administrator in probleme tehnice in cadrul societatii. Nici Viorica Domsa, vicepresedinte pe probleme economice al CA, nu mai este administrator, cu toate ca a acumulat deja 17 ani la Napolact in diferite functii executive.
Ea activeaza doar ca administrator cu probleme economice si ca membru in Comitetul de Directie (CD).
De Boer controleaza tot
Ultima persoana pusa pe liber din CA este Daniela Ruda, referent marketing in cadrul societatii. Singurii administratori care au ramas in functie sunt Gerbrant de Boer, presedinte al CA si al CD (cu alte cuvinte, director general) si Kiss Pal Istvan, director general al Diviziei Europa Centrala a Grupului Friesland Romania.
Alaturi de acestia, a intrat in componenta CA o a treia persoana agreata de catre Friesland, olandezul Johannes Priem. Propunerile Friesland Romania au primit 8,9 milioane de voturi pentru si nici unul impotriva.
Conducerea Napolact ne-a asigurat ca "in strategia Friesland, Napolact inseamna traditie, calitate, seriozitate, din Ardeal - directii in care se va actiona pentru dezvoltarea marcii".
Napolact are ca obiect principal de activitate fabricarea produselor lactate si a branzeturilor, fabricarea inghetatei, colectarea materiei prime de la producatori persoane fizice si juridice, comert cu ridicata si cu amanuntul al produselor lactate.
Societatea dispune de patru fabrici (in localitatile Baciu, Dej, Huedin si Taga), sapte magazine, un depozit en gros si 40 de puncte de colectare a laptelui.
Probleme cu sediul administrativ
La inceputul anului, Napolact si-a anuntat actionarii ca terenul de sub sediul sau administrativ din Cluj Napoca este in litigiu, potrivit Legii nr. 10/2001, fiind revendicat de catre fostii proprietari.
Pana in prezent, Napolact a intabulat terenurile si constructiile aferente fabricilor sale din cele patru locatii amintite, magazinele de prezentare si centrele de colectare, pentru care a obtinut, in anul 1994, certificatul de atestare a dreptului de proprietate.
Principala piata de desfacere este judetul Cluj, urmata de Bucuresti si alte 20 de judete din tara, prin depozite proprii sau inchiriate si prin magazine de desfacere cu amanuntul.
Potrivit ultimului raport al CA, principalii concurenti ai Napolact sunt, la produse proaspete si lapte, Bonas Dezmir, Danone, Albalact si Campina, iar la branzeturi Hochland, Prodlacta, Bonas, Covalact, SCIL Harghita, Delaco si Biomilk.
In primele cinci luni ale anului, Napolact a colectat 26,1 milioane de hectolitri de lapte de vaca si 797.000 hl lapte de oaie, avand incheiate contracte pe zece ani cu 20 de ferme particulare din cele 101 din zona. Napolact dispune de 1300 de angajati.
Principalii sai actionari sunt Friesland Romania - 89,5%, persoane juridice si fizice - 10,4%, valoarea nominala a unei actiuni fiind de 17.000 de lei. In 2004, Napolact a inregistrat un profit net de 155 de miliarde de lei. Datoriile producatorului de lapte se ridicau, la finele anului trecut, la 82 de miliarde de lei, dintre care jumatate catre furnizori.
