La intalnirea provocata de parlamentarul PNL au catadicsit sa vina functionari de mana a doua care au discutat discutii despre ce-o fi si ce-o pati

Deputatul Cornel Popa, presedintele PNL Bihor si varul fratilor Micula, vrea sa dea din nou lovitura. Pe 1 iulie, acesta a organizat cu mare tam-tam o masa rotunda intitulata pompos „Ardealul - un pilot pentru dezvoltarea Romaniei”.

Proiectul, preparat in laboratoarele de imagine ale trustului Miculestilor, are un scop cat se poate de precis: promovarea imaginii unui lider politic regional. Pentru ca, dupa ani de zile in care si-a „ros” coatele pe bancile Parlamentului, varul fratilor Micula se viseaza acum europarlamentar...

Strategia aleasa de varul fratilor Micula este cat se poate la indemana: exploatarea unei teme esentiale pentru dezvoltarea regionala si transformarea sa intr-un vector de imagine. Pentru ca, asa cum a dovedit si pana acum, Cornel Popa se pricepe cel mai bine sa-si faca imagine.

De patru ani se erijeaza in parintele autostrazii Bors-Brasov, iar acum initiaza o dezbatere publica a carei singura finalitate a fost o declaratie de intentii si nimic mai mult.

Presedintele PNL Bihor vrea sa se transforme in „pilotul” dezvoltarii Ardealului, mizand pe frustrarile acumulate de locuitorii acestei zone pe fondul neglijentei cu care a fost tratata zona de guvernarile trecute.

A fost odata o autostrada

In urma cu patru ani, pe data de 23 iunie 2001, la Oradea, un grup de 17 parlamentari romani din toate gruparile politice, din Bihor, Satu Mare, Salaj, Cluj, Mures si Harghita, dar si de unul de 12 parlamentari maghiari din judetele Hajdu Bihar si Szatmar Bereg, precum si presedintii de consilii judetene din judetele sus mentionate, reprezentanti ai ministerelor de resort si cei ai Administratiilor Nationale a Drumurilor din Romania si Ungaria semnau Declaratia de la Oradea.

In acest document se semnala necesitatea construirii unei infrastructuri de transport de tip autostrada, care sa lege Oradea de Bucuresti, cu prima faza de executie tronsonul Oradea-Cluj-Napoca. A fost momentul in care deputatul Cornel Popa se remarca in politica romaneasca.

Ulterior, propunerea a fost inclusa intre prioritatile guvernului PSD, prin Legea nr.1 din 2002.

De atunci, Popa nu conteneste sa pozeze in initiatorul construirii autostrazii. El uita insa sa aminteasca aici despre contributia lobby-ului maghiar, presiunile UDMR, dar si interesele, unele chiar financiare ale liderilor marcanti ai Guvernului Nastase.

Fara „contributia” acestor actori, proiectul lui Popa ar fi ramas o bucata de hartie buna de aruncat la cos. Dovada clara este faptul ca Legea 1 din 2002 nu a fost promovata decat in momentul in care ea s-a suprapus peste interesele mai marilor PSD.

De mana a doua

Fata de situatia de acum patru ani, dezbaterea organizata in urma cu o saptamana de Cornel Popa nu a mai reusit sa adune la aceeasi masa decat cativa „figuranti”, de pe lista participantilor lipsind exact „greii” Ardealului.

Cele mai importante nume au fost cele ale secretarilor de stat de la Ministerul Agriculturii, Nicolae Flaviu Lazin, si Lucia Varga, de la Mediu. Aceasta din urma este originara din Bihor, ultimul ei loc de munca inainte de promovarea la Bucuresti a fost in cadrul Agentiei de Protectie a Mediului Bihor.

Varga are o reputatie politica destul de sifonata: liberalii spun ca e membru PNL, in timp ce pesedistii bihoreni isi rad in barba, laudandu-se ca si-au plantat un om chiar in Guvernul Romaniei.

Pana una alta, Lucia Varga „sapa” din raputeri s-o detroneze pe ministrul mediului, Sulfina Barbu si este cunoscuta si ca o apropiata a controversatilor frati Ioan si Viorel Micula.

In afara de cei doi secretari de stat, am mai remarcat trei nume de prefecti - Ilie Bolojan (Bihor), Cosmin Covaciu (Alba) si Andrei-Barbu Todea (Salaj). In rest nici un primar de mare municipiu sau vreun presedinte de Consiliu Judetean nu a onorat cu prezenta.

Deputatul Popa nu reusit sa-i convinga sa i se alature nici pe colegii sai de Camera. Cat despre ministrii ardeleni ai Cabinetului Tariceanu, prezenta acestora a fost sublima, dar a lipsit cu desavarsire.

A fost insa bine reprezentat esalonul doi al administratiei locale, niste „anonimi” de la directiile silvice si agentiile de mediu, functionari din prefecturi si agentii guvernamentale.

Ori in aceste conditii, reprezentativitatea momentului este serios afectata: Ardealul nu se reduce la doi secretari de stat si o mana de prefecti si de parlamentari, „calitatea” participantilor clasand dezbaterea intr-una de mana a doua.

Despre anvergura „evenimentului” vorbesc si absentele capilor administratiei bihorene: presedintele CJ Bihor, Alexandru Kiss si primarul Oradiei, Petru Filip au avut fiecare ceva mult mai important de facut decat sa participe la o intalnire a carei finalitate era cresterea cotei lui Cornel Popa.

Absenta acestora spune mult si despre functionarea Coalitiei guvernamentale in plan local. Primarul Filip si-a trimis directorul adjunct de la Directia Juridica, Mihai Goidaci, in timp ce de la Consiliul Judetean Bihor a fost prezent vicepresedintele Stefan Seremi.

Mult zgomot pentru nimic

Desi la inceputul discursului sau din debutul dezbaterii, presedintele PNL Bihor dadea asigurari ca „intalnirea la care v-am invitat nu se doreste a fi doar un prilej pentru declaratii de intentie si vorbe frumoase, ci un prilej pentru a gasi solutii”, la final, singura „realizare” a fost semnarea unei

Declaratii de Intentie, fara nici o solutie concreta. Ar fi fost si greu de luat o decizie majora, din moment ce varfurile Puterii nu au fost reprezentate.

Semnatarii documentului, in frunte cu Cornel Popa, cer „Presedintiei (n.n. ce treaba are oare presedintele tarii in chestiuni de dezvoltare regionala?), Parlamentului si Guvernului sa ia in considerare Ardealul ca principal motor de dezvoltare al Romaniei si sa intreprinda masurile necesare pentru adoptarea turismului ca domeniu prioritar strategic al economiei romanesti”, se arata in cea mai curata limba de lemn in declaratia semnata de cei 37 de invitati ai lui Popa.