La nivelul judetului Constanta, cultura a fost lasata deoparte de reprezentantii autoritatilor locale, sub pretextul ca exista probleme mai stringente pentru folosirea resurselor financiare. Motiv pentru care, de o buna bucata de vreme pentru cultura se da ce scapa unora printre degete, niciodata de ajuns.

Nu ar trebui sa ne mire deci ca santierele arheologice sunt in paragina din lipsa de specialisti sau ca Muzeul de Istorie si Arheologie Nationala este din ce in ce mai subred. Drept dovada, expertii sositi zilele acestea pentru a evalua starea cladirii si modalitatile de restaurare au afirmat raspicat ca singura modalitate de reabilitare este reconstructia.

De curand, Ministerul Culturii si Cultelor a repartizat fiecarui judet o suma de bani pentru reabilitarea santierelor arheologice, Constantei revenindu-i pentru cele aproximativ 20 de santiere deschise peste 2,5 miliarde de lei vechi, mult mai putin decat Tulcei, care a primit pste 3,5 miliarde de lei, in conditiile in care are doar 12 santiere deschise.

„Ministerul Culturii ne-a facut o favoare dandu-ne acesti bani, pentru ca noi suntem in parohia Consiliului Judetean”, ne-a declarat Constantin Custurea, directorul adjunct al Muzeului de Istorie si Arheologie Nationala.

Iar in urma acestei favori, banii sunt intrebuintati in cele cinci santiere unde se lucreaza asiduu, adica la Ulmetum de la Pantelimon, unde sapaturile au fost intrerupte acum 90 de ani si unde a sapat pentru prima data marele arheolog Vasile Parvan, la Albesti, Satu Nou si la Oltina.

In rest, Dumnezeu cu mila, caci nici personalul de specialitate nu este indeajuns de numeros pentru a face fata nevoilor arheologice ale judetului.

Astfel, dupa cum ne-a declarat Constantin Custurea, la ora actuala sunt doar 26 de arheologi care trebuie sa se preocupe si de supravegherea sapaturilor arheologice de pe siturile mai sus mentionate, dar si de respectarea legii privind descarcarea de sarcina arheologica a terenurilor.

„Pentru a ne mari personalul insa trebui sa asteptam modificarea organigramei, lucru care este posibil doar din toamna. Iar cum specialistii care exista deja sunt prinsi pe alte santiere, va trebui sa mai asteptam cativa ani pentru formarea altora”, ne-a mai declarat Constantin Custurea.

Si toate acestea, din cauza unei decizii gresite de a reuni muzeele sub acelasi patronat, fapt ce a dus la injumatatirea personalului in august anul trecut. „Sa vedem ce vom face la anul, pentru ca se vorbeste tot mai des despre Autostrada Soarelui, unde va trebui de asemenea sa lucram, dar sa vedem cu cine”, a subliniat Constantin Custurea.

Muzeul de Istorie vrea o statie „ca la Discovery”

Pana atunci insa se prea poate sa nu mai existe Muzeul de Istorie si Arheologie, in conditiile in care gradul de degradare a cladirii este tot mai ridicat, lipsind chiar si bucati din acoperis, iar renovarea completa presupune cheltuieli exorbitante si multa pricepere din partea constructorilor.

Conform declaratiilor directorului adjunct al Muzeului de Istorie si Arheologie, zilele acestea muzeul a fost vizitat de o echipa de specialisti pentru a fi evaluata situatia si pentru a fi facute propunerile viabile. „Dar dupa cum au spus ei, cel mai indicat ar fi sa reconstruim muzeul, deci va dati seama despre ce fel de reparatii este vorba”, ne-a declarat Constantin Custurea.

Si asta in conditiile in care cladirea este una dintre cel mai vechi din municipiul Constanta, fiind construita la inceputul anilor 1890, si nu a mai avut parte de o reparatie capitala cam de multisor. si bineinteles, dupa cum a subliniat si Constantin Custurea, banii necesari reparatiilor lipsesc.

Cu toate acestea, unul dintre planurile marete ale responsabililor cu santierele arheologice din judetul Constanta este achizitionarea unei statii geodezice, „ca la Discovery, sa ne arate ce se afla si sub pamant, dar aceasta costa cateva sute de milioane”, a adaugat Constantin Custurea.

O idee cam indrazneata, in conditiile in care fondurile banesti sunt foarte putine si exista alte prioritati pentru utilizarea lor.