Romania are ocazia de a-si reanaliza identitatea nationala, sa vada ce-i va aduce nou Uniunii Europene in perspectiva aderarii si ce va trebui sa schimbe, asa cum a afirmat Oana Lungescu, reprezentant BBC acreditat pe linga Comisia Europeana, in cadrul celei de-a treia videoconferinte organizate de e-Romania Gateway, din cadrul programului „Jurnalist in UE".

„Romania nu va fi divizata, nu va fi abolita dupa aderare, asa cum nu s-a intimplat cu nici un alt stat. Exista domenii in care legislatia europeana este suverana, peste cea nationala, cum ar fi cazul concurentei, care este competenta unica a UE, dar, in chestiunile esentiale, statul este cel care decide.

Exista o elita europeana, dar nimeni nu inceteaza sa fie neamt, roman sau francez", a precizat Oana Lungescu.

Polonezii s-au convertit in euro-sustinatori

Aderarea a stirnit vii dispute privind conservarea suveranitatii nationale in rindul cetatenilor statelor candidate. Polonezii au fost unii dintre cei care s-au manifestat vehement impotriva aderarii, numarul euroscepticilor fiind foarte mare. „~n Polonia, chiar si preotii se opuneau proiectului, in ciuda apelului Papei de sustinere a aderarii. Ulterior, s-au petrecut schimbari spectaculoase.

Categoriile cele mai sceptice cu privire la beneficiile intrarii in UE au devenit cele mai entuziaste. Totodata, Polonia a realizat ca poate avea un impact urias asupra politicii externe a UE, fiind una dintre cele sase state mari ale Uniunii", a adaugat jurnalista.

2007, sfirsitul suveranitatii?

Suveranitatea nationala a devenit unul dintre subiectele care se discuta cu vehementa in campaniile privind Constitutia Europeana. Discutia a avut menirea de a readuce in discutie o tema de fundament: ce este, ce vrea si incotro se indreapta Uniunea Europeana. „Francezii spun despre UE ca este un organism politic neidentificat, de tipul OZN-urilor, nou in sfera mondiala.

Nu are nici structura unui organism international si nu este nici o organizatie federala, ceea ce face din UE un concept fara precedent", a spus Oana Lungescu. Votul negativ impotriva Constitutiei pare sa se fi tras dintr-un deficit de comunicare, pe care UE nu l-a putut rezolva pina in acest moment.

„S-a sters, din pacate, din memoria colectiva razboiul, pacea fiind, de fapt, marele succes al Uniunii Europene.

Discutia s-a restrins doar la costuri si beneficii, uitindu-se, de fapt, ca marele succes este acela ca, pentru orice disputa, francezii si nemtii se aseaza la masa de negocieri, nu mai apeleaza la arme", a spus Gabriel Giurgiu, seful Departamentului de Integrare Europeana, din cadrul TVR.

Acceptarea valorilor europene, confirmata prin ratificarea Constitutiei, este, insa, greu de realizat, mai ales in rindul tinerilor. „Se uita ce a fost in trecut, iar acum este foarte greu sa le vinzi tinerilor proiectul UE ca pe un proiect pentru pace.

UE va trebui, insa, sa sustina ideea ca este singura posibilitate de a rezista in fata globalizarii, printr-o relatie inteligenta cu China si SUA", a conchis jurnalista de la BBC.