In ultimii noua ani, primele sase luni ale fiecarei guvernari s-au dovedit, cu timpul, definitorii. In mandatele de cate patru ani, tara a "mers" dupa cum s-au miscat si partidele ce o guvernau. CDR si-a inceput, in 1997, guvernarea cu lupte interne, si tot asa a incheiat-o, in 2000.

Cand PSD a preluat puterea, disciplina de partid afisata in primele luni de guvernare a ascuns o lupta surda intre aripile Iliescu si Nastase, finalizata in 2005 cu infrangerea amandurora. Alianta D.A. a debutat in forta, cu masuri economice nu totdeauna inspirate. Inca din momentul formarii actualului Guvern, s-a vorbit despre un nou CDR la conducerea Romaniei.

In scurt timp, din punct de vedere al disensiunilor interne, lucrurile pareau sa se repete. Mai mult chiar, calul troian pare a fi acum, ca si in 1997, Partidul Democrat. ZIUA de Cluj va ofera un film al conflictelor din primele sase luni ale ultimelor trei guvernari, CDR, PSD si D.A.

Astazi aruncam o privire asupra CDR-ului si Aliantei, legate ombilical atat prin protagonisti, cat si prin metodica, urmand ca, maine, cititorii nostri sa isi reaminteasca modul in care PSD a "insfacat", in 2000, puterea si cum a debutat o guvernare ce avea sa fie zdruncinata de cele mai mari scandaluri de coruptie de dupa 1989.

Primele sase luni de guvernare ale CDR

Ianuarie 1997 - scumpiri si criza medicamentelor

La alegerile din 1996, PD participa in cadrul unei aliante politice cu PSDR, sub sigla Uniunii Social Democrate (USD), formula sub care avea sa participe, ulterior, si la formarea Guvernului, alaturi de CDR si UDMR, sub conducerea taranistului Victor Ciorbea.

Guvernarea Ciorbea debuta "in forta" , cu o dublare a pretului carburantilor, anuntata inca din prima zi a anului 1997, urmata, dupa numai doua saptamani, de triplarea pretului energiei electrice, scumpirea gazelor cu 50%, si o crestere a pretului gigacaloriei cu 50-90%.

Inlocuirea in bloc a conducerii TVR s-a executat mult mai usor, interimar la conducere fiind numit regizorul Stere Gulea. Un prim "clinci" la varful deciziei politice, cu implicarea PD, apare in 8 ianuarie, cand presedintele Emil Constantinescu isi manifesta public nemultumirea fata de prestatia ministrului de externe, democratul, pe atunci, Adrian Severin.

Concret, Constantinescu ii reprosa lui Severin ca acesta isi depasise mandatul cu ocazia unei vizite in Ungaria, atunci cand abordase, in discutiile cu partea maghiara, problemele universitatilor si ale placutelor bilingve, ca si locatiile unor posibile noi consulate maghiare in Romania.

Pe la jumatatea lunii ianuarie, apare si prima criza a sistemului sanitar, cand spitalele raman fara bani pentru hrana si medicamente. In 23 ianuarie, presedintele PD din acel moment si, totodata, presedintele Senatului, Petre Roman, emite un prim comunicat in care dezavueaza o propunere a Guvernului.

El isi exprima dezacordul in privinta normelor metodologice de aplicare a Legii caselor nationalizate.

Februarie 1997 - scandalul dintre Alianta Civica si democrati

In 3 februarie se anunta scumpirea medicamentelor cu 50%. Cu toate acestea, un sondaj de opinie realizat de IMAS si dat publicitatii in 5 februarie plasa CDR, principala forta politica aflata la guvernare, detasat in fruntea optiunilor electoratului, cu 58% dintre intentiile de vot. La mare distanta urmau: PDSR (actualul PSD), cu 19,2%, USD - 9%, PRM - 5% si UDMR - 4,7%.

In aceeasi zi se declansa lupta pentru sefia FPS, intre reprezentantul CDR, Sorin Dimitriu, si cel al USD, Bogdan Baltazar. Castig de cauza avea sa aiba Dimitriu. O zi mai tarziu apare si prima fisura in interiorul Guvernului.

Ministrul democrat al Cercetarii si Tehnologiei, Bogdan Bujor Teodoriu, il ataca, in mod direct, pe ministrul de Finante, Mircea Ciumara (PNTCD), pe care il acuza de intarzierea negocierilor cu FMI.

Mai trece o zi si Alianta Civica (AC), fondatoare a CDR si formatiunea care l-a impus pe Emil Constantinescu in lupta pentru fotoliul Cotrocenilor, emite un comunicat de presa in care ataca extrem de virulent doi membri de vaza ai PD, Bogdan Baltazar si Traian Basescu.

Daca primului i se reproseaza faptul ca in anii 1990 si 1991, cand era purtator de cuvant al Guvernului Roman, a atacat, in numeroase randuri, AC, Basescu era, realmente, pus la zid.

Aflat in conflict deschis cu presedintele din acel moment al AC, Petre Mihai Bacanu, Basescu - ministru al Transporturilor in Guvernul Ciorbea - caracterizase actiunea AC drept "rezultatul unor forte oculte infiltrate in aparatul de stat cu scopul de a conduce tara din umbra".

Ca urmare, AC cerea Comitetului Executiv al CDR ca - in cadrul acordului de colaborare cu USD - sa sanctioneze comportamentul ministrului Transporturilor. Tot in februarie se declanseaza si celebrul scandal FMOA-SAFI, care implica nume de liberali cu greutate: George Danielescu, Viorel Catarama si Dan Constantinescu.

Deputatul PD Paula Ivanescu nu rateaza momentul si, in 11 februarie, intr-o interventie in Parlament, ii acuza pe cei trei ca "s-au imbogatit ilicit pe seama inselarii bunei credinte a unor oameni saraci".

Ulterior, presedintele PNL din acea perioada, Mircea Ionescu-Quintus, anunta ca PNL se delimiteaza de acest scandal si lasa totul la latitudinea Justitiei, dar, in scurt timp, avea sa ii ia apararea, pe fata, colegului sau Viorel Catarama. (Anul 2005 a adus PNL in fata unui scandal asemanator, desi nu de aceleasi proportii: Petromidia - Dinu Patriciu).

In aceeasi zi, un alt deputat PD, Liviu Spataru, a considerat ca ar fi momentul oportun sa reproseze PNL faptul ca in 1916 a dat tezaurul Romaniei pe mana rusilor. O zi mai tarziu, un alt deputat democrat, viitoarea "vedeta" constanteana Radu Mazare, cerea, in Comisia de Cultura a Camerei Deputatilor, audierea lui Stere Gulea si acuza TVR de obedienta fata de noua Putere.

Doua zile mai tarziu, Petre Roman se exprima impotriva liberului acces la dosarele Securitatii, solicitat de PNTCD prin celebra Lege Ticu-Dumitrescu, considerand ca acest lucru ar putea duce la "dezbinare nationala". In replica, presedintele PNL-CD (partid membru CDR), Niculae Cerveni, spunea ca Guvernul Roman a fost "primul care a introdus relatiile de tip mafiot in Romania". In 17 februarie Adrian Severin intra, din nou, in conflict cu PNTCD.

Ministrul de Externe intentiona numirea noilor ambasadori ai Romaniei doar din randul diplomatilor de cariera, in vreme ce taranistii doreau aplicarea celebrului "algoritm". Un alt diferend se nastea, in aceeasi zi, intre secretarul general al PNTCD, viitorul premier Radu Vasile, si Petre Roman, pe tema revenirii Regelui Mihai I in tara.

Roman tinea sa conditioneze acceptarea intoarcerii Regelui in Romania de o declaratie prin care acesta sa recunoasca ordinea constitutionala existenta in acel moment.

In ciuda tuturor acestor conflicte mai mici sau mai mari, o zi mai tarziu, in 18 februarie, Petre Roman anunta sustinerea integrala din partea PD a pachetului de masuri pentru reforma pe care intentiona sa-l lanseze Guvernul Ciorbea. Unitatea Puterii nu parea a fi in pericol.

Martie 1997 - PD voteaza altfel

In 7 martie are loc prima sciziune cu efect concret in Coalitia de la guvernare. Manifestand nemultumiri specifice PDSR-ului, PD isi retrage semnaturile de pe proiectul de lege de modificare a Legii fondului funciar si parlamentarii USD voteaza impotriva acestui proiect sau se abtin.

Aceasta actiune politica a fost in totala contradictie cu proaspatul adoptat Regulament de functionare al Coalitiei aflate la guvernare.

(In 2005, un gest similar al democratilor avea sa se petreaca in iunie, cu ocazia votului pentru Consiliile de Administratie ale SRTV si SRR.) In 27 martie, Mircea Ciumara era, din nou, tinta democratilor, care, in Biroul Executiv al PD, ii reprosau acestuia ca nu are nici un control asupra Ministerului de Finante, pe motiv ca nu reusise sa schimbe directorii Directiilor Financiare din teritoriu.

Dupa doua zile, izbucnea o noua cearta intre PD si PNTCD. Presedintele Comisiei pentru controlul SRI din Camera Deputatilor, Nicolae Ionescu-Galbeni (PNTCD), acuza PD de tentativa de preluare a controlului asupra SRI.

Deputatul taranist ajunsese la aceasta concluzie ca urmare a faptului ca presedintele Comisiei de Aparare din Senat, democratul Nicolae Alexandru, il invitase, in numeroase randuri, la audieri pe directorul SRI, din acea vreme, Virgil Magureanu.

Aprilie 1997 - incepe scandalul "Vilele de protocol"

Prima rectificare bugetara operata de Guvernul Ciorbea provoaca noi reactii adverse din partea PD. Concret, ministrii democrati isi manifesta public nemultumirea pentru sumele transferate de la ministerele lor spre Ministerul Sanatatii, ocazie pentru Petre Roman de a lansa o serie de critici la adresa ministrului Sanatatii, Stefan Dragulescu (PNTCD).

In 3 aprilie este dat publicitatii un sondaj CURS care releva o prima erodare a CDR, care coboara in optiunile electoratului pana la 42%, in vreme ce PDSR urca la 24%. Urmeaza USD - 8%, UDMR - 7% si PRM - 6%.

In 5 aprilie izbucneste un veritabil razboi intre Roman si Basescu, pe de o parte, si seful Departamentului de Control al Guvernului, Valerian Stan, pe de alta. Cei doi lideri democrati sar la gatul lui Stan, care luase la puricat vilele lui Roman si "Flota" lui Basescu.

Peste doua zile, in scandalul vilelor de protocol se implica si doi fruntasi taranisti, Radu Vasile si Gabriel Tepelea, care ii numesc pe Roman si Basescu "fosti ministri si membri ai aparatului PCR". Metromedia Transilvania publica, in 9 aprilie, un nou sondaj de opinie.

Conform acestuia, "scorurile" principalelor formatiuni politice erau: CDR - 51%, PDSR - 29%, USD - 6%, PRM - 4% si UDMR - 4%. In 20 aprilie reincepe "lupta pentru ciolan", Roman incercand sa obtina pentru PD postul de presedinte al Bancorex, banca celebra care urma sa genereze unul dintre cele mai mari scandaluri financiare ale Romaniei post-decembriste.

Mai 1997 - Roman refuza restituirea integrala

Taxa lui Basescu a animat spiritele, din toate colturile tarii venind proteste. Coalitia apara in mod public algoritmul, socotindu-l elementul care reflecta cel mai bine preferintele exprimate de populatie la urne. Petre Roman este nemultumit de faptul ca partenerii de guvernare nu doresc sa il accepte pe Vlad Soare ca director la Bancorex, post ce s-a dovedit a avea o mare importanta.

Basescu, acuzat de organizatii ale soferilor ca este un "dictator", mai introduce o taxa, pe transportul maritim de mare tonaj, care provoaca nemultumirea transportatorilor navali. Ministrul Transporturilor refuza sa renunte la vreuna dintre taxe, desi PNTCD da semne ca ar dori modificarea acesteia. Incepe discutia legata de retrocedari.

Vasile Lupu ii reproseaza lui Petre Roman ca nu sustine PNTCD in demersul de a modifica legea 18, in sensul retrocedarii terenurilor fostelor IAS-uri in limita a 50 de hectare.

Roman insista ca retrocedarile se vor face doar in limita a 10 hectare. Se ajunge la un acord in Coalitie, cu privire la limita de 10 hectare, dar disputele reizbucnesc la sfarsitul lunii, cand PD si PNTCD se acuza in mod deschis ca nu doresc reforma.

PD ramane pe pozitii si nu renunta la ideea celor 10 hectare, unii parlamentari democrati afirmand chiar ca retrocedari in limita a 50 de hectare ar provoca un razboi civil. In cele din urma, PNTCD admite posibilitatea de a reduce limita de 50 de hectare.

Asta nu il impiedica pe Roman sa isi afirme din nou nemultumirile fata de colaborarea cu CDR. Disputele la nivel central sunt acompaniate de dispute in teritoriu. La jumatatea lunii, PD critica pentru prima data Guvernul in mod public, pentru faptul ca nu implementeaza suficient de repede reformele la care s-a angajat. Gestul democratilor este urmat si de liberali.

Roman afirma ca PD este marginalizat la gauvernare si solicita discutii clarificatoare. Apar tensiuni si intre PD si PNL, presedintele liberalilor, Mircea Ionescu Quintus, acuzandu-i pe democrati ca practica santajul in Coalitie.

Iunie 1997 - PD isi ataca partenerii de coalitie

Disputele se intensifica: cei mai importanti lideri ai PD, Petre Roman, Radu Berceanu si Adrian Severin, afirma ca, dintre toate partidele din Coalitie, doar PD face reforma cu adevarat. Replica vine din partea PNTCD, prin vocea ministrului Reformei, Ulm Spineanu, si a secretarului general al partidului, Radu Vasile, care spun ca taranistii nu vor mai accepta astfel de atacuri din partea PD-ului.

Tot la inceputul lunii iunie debuteaza primele discutii despre o eventuala remaniere guvernamentala, concomitent cu dispute intre membrii Guvernului, precum cea dintre Calin Popescu Tariceanu, pe atunci ministru al Industriilor, si PD-istul Bogdan Baltazar, care detinea o functie de conducere in cadrul Fondului Proprietatii de Stat.

Totusi, Tariceanu a fost printre putinii membri ai Cabinetului care au fost de partea lui Traian Basescu in chestiunea taxelor. Basescu iese la rampa cu o noua declaratie privind restituirea proprietatilor: "PNTCD va face restituire integrala atunci cand va guverna singur", spunea Basescu.

PD in centrul scandalului vilelor

Debutul lunii iulie 1997 a adus in prim plan unul dintre cele mai mari scandaluri ale guvernarii Ciorbea. Seful Corpului de Control al Guvernului, Valerian Stan, a publicat un raport privind situatia locativa a unor importanti lideri ai PD. In raport erau mentionati Petre Roman, Traian Basescu si Bogdan Baltazar.

Cu acest prilej, Roman a dat un ultimatum partenerilor din Coalitie, declarand ca "partenerii de guvernare trebuie sa priveasca in adancul lor si sa se hotarasca daca vor sa mai ramana la guvernare alaturi de niste borfasi precum noi". PNTCD a incercat sa calmeze spiritele, presedintele Ion Diaconescu spunand ca taranistii se vor feri sa mai faca declaratii care sa deranjeze PD-ul.

La trei luni dupa acest scandal, PD si-a retras ministrii din Guvernul Ciorbea, lasandu-l fara sustinere parlamentara. Guvernul minoritar ramas a mai rezistat inca patru luni, pana in februarie 1998, cand Victor Ciorbea a demisionat.

Primele sase luni de guvernare ale Aliantei D.A. (PNL-PD), plus UDMR si PC (PUR) - Ianuarie 2005 - galceava pe posturi intre Aliati

Introducerea taxei unice si valul de scumpiri au fost acceptate de toti aliatii, care venisera, oricum, cu un plan de guvernare pus de comun acord inca din campania electorala.

Dar PD incepe galceava cu UDMR, in judetul Mures, ca urmare a cererii senatorului György Frunda, care dorea ca UDMR sa detina conducerea a peste 40% dintre institutiile descentralizate din judet: cele din domeniul sanitar, al educatiei, al controlului financiar si fiscal, precum si Garda Financiara - in virtutea faptului ca maghiarii reprezinta 40% din populatia Muresului.

Presedintele PD Mures, Dinu Socotar, considera ca asemenea declaratii ar trebui sa fie mai rezervate pentru a nu spori tensiunile interetnice existente in zona.

Alte proteste s-au inregistrat si la nivelul judetului Maramures, cand reprezentantii PD au boicotat numirea prefectului de la UDMR. Membrii Aliantei D.A. Covasna au fost mult mai "porniti". Ei aveau de gand sa demisioneze, in semn de protest la numirea unui prefect UDMR. Reprezentantii D.A. sustineau ca "este o hotarare nedreapta" si un "act de santaj al UDMR-ului".

In comuna Poiana Mare, Consiliul Local indeplineste conditiile legale de dizolvare, iar comuna se pregateste de alegeri anticipate. Acest lucru era o consecinta a neintelegerilor dintre consilierii locali PSD si Alianta, care au blocat activitatea administrativa locala.

Consilierii PD si PNL nu s-au prezentat la sedinte, iar cei ai PSD nu au putut avea nici macar majoritate simpla pentru a vota proiectele.

Din acest motiv, Consiliul comunal nu a aprobat bugetul pe 2005, asistatii social nu si-au primit banii, scolile si primaria au ramas fara caldura, medicii fara fonduri pentru cabinete si, din acest motiv, cei peste 17.000 de locuitori au ramas fara asistenta medicala.

Miros de anticipate

O declaratie in forta a presedintelui Basescu, din 6 ianuarie 2005, aduce in lumina reflectoarelor ideea organizarii alegerilor anticipate, pe motiv ca "Guvernul este intr-o situatie foarte dificila" si pentru ca trebuie sa scape de "o solutie imorala care se numeste PUR". Declaratia lui Radu Berceanu, din 6 ianuarie 2005, vine sa confirme ca alianta cu PUR nu functioneaza.

In opinia senatorului democrat, umanistii isi doresc sa mearga la prefecturi cu Alianta, iar in Consiliile Locale cu PSD si PRM. Pe de alta parte, membrii PUR acuza ca presedintele Basescu nu stie sa se detaseze de calitatea de lider PD.

Politicienii din Alianta si cei din PUR Vrancea nu au mai avut intalniri; reprezentantii PD Vrancea i-au acuzat pe membrii PUR ca au votat cu PSD in Consiliul Judetean, astfel colaborarea PUR-Alianta devine din ce in ce mai nesigura. Reprezentanti ai Aliantei Vrancea ameninta ca vor intra in Opozitie.

Ei au convocat in 8 ianuarie Consiliul Judetean de Conducere si au decis sa refuze orice functie la nivel local, in cazul in care guvernul va numi un prefect PUR, asa cum anuntase premierul Tariceanu.

La Galati, presedintele PD, Mircea Nicu Toader, a declarat ca nu agreeaza fuziunea prin absorbtie a PD cu PNL. Un alt lider PD, de aceasta data din Giurgiu, Popa Ionel, adopta masuri extreme: vrea sa se retraga din viata politica, afirmand ca este dezamagit de partid ca urmare a negocierilor care s-au purtat pe marginea functiilor de prefect in Giurgiu.

Subprefectul PUR din Buzau, Valerian Tuclea, este contestat de conducerea filialei Buzau a PD. Deputatul Cezar Preda ii atribuie subprefectului un comportament imoral in timpul campaniei electorale, intrucat "a dansat pe un banner al presedintelui Basescu, impreuna cu un grup de sustinatori ai PSD".

Februarie 2005 - momentul Gusa

La inceputul lunii februarie 2005, apar doua sondaje de opinie. Ambele dau un scor de peste 65% pentru Alianta si de sub 20% pentru PSD. In PD este in plina desfasurare criza provocata de Cozmin Gusa si apropiatii lui, soldata cu demisia grupului. La jumatatea lunii se semneaza protocolul de functionare al Coalitiei, intre cele patru partide.

Presedintele reia ideea unei fuziuni intre PNL si PD, dar admite ca procesul ar fi unul dificil, mai ales ca cele doua partide sunt mari si se afla la putere. Liderii Coalitiei se declara multumiti de modul in care functioneaza in Parlament. Luna se incheie cu un nou sondaj, care coteaza Alianta cu un scor de 56%, iar PSD cu 28%.

Martie 2005 - PD ia Bucurestiul

Martie 2005 aduce noi discutii despre anticipate, pe fondul respingerii unui proiect de lege organica la Senat, din cauza absentei catorva parlamentari ai Coalitiei. Din partea PD, Emil Boc, Adriean Videanu sau Ioan Oltean au reluat ideea, iar purtatorul de cuvant al PNL, Eugen Nicolaescu, s-a declarat de acord cu anticipatele, sustinut si de alti liberali, precum Nicolae Vlad Popa.

In schimb, Norica Nicolai (PNL) a afirmat ca este gresit sa se discute despre anticipate in acel moment. Treptat, s-au cristalizat parerile contrare ale democratilor si ale liberalilor in privinta anticipatelor.

Nicolaescu spune ca anticipatele nu sunt o prioritate, Boc il contrazice, iar liderii Coalitiei cer consultari cu presedintele pe marginea acestui subiect.

La jumatatea lunii, in cadrul Aliantei se ia decizia ca Adriean Videanu sa fie candidatul comun pentru alegerile de la Bucuresti. Liberalul Ludovic Orban accepta decizia, iar Alianta reuseste sa treaca peste o potentiala criza. La sfarsitul lunii este dat publicitatii un sondaj CURS, in care Alianta continua sa conduca detasat, la mai bine de 20 de procente distanta de PSD.

Apar din nou tensiuni intre PD si PUR, dupa ce fostul PD-ist Pantelimon Manta, deputat PUR, a afirmat, in plenul Parlamentului, ca PD urmeaza practicile PSD. In replica, Boc spune ca PUR incalca principiile de functionare ale Coalitiei. De la Cluj vin mesaje de sustinere a autostrazii Transilvania, de la Emil Boc si Ioan Rus.

Aprilie 2005 - autostrada intarata spiritele

La inceputul lui aprilie 2005, la Cluj se desfasoara o intalnire de sustinere a autostrazii, la care participa toate partidele. Liderii Coalitiei spun ca lucrarile la autostrada nu sunt un motiv de disputa si ca alocarea celor 213 milioane de dolari va rezolva problemele.

La jumatatea lunii, Boc ajunge la concluzia ca alegerile anticipate nu sunt o prioritate. Dupa ce declarase ca Stolojan ar putea fi o solutie pentru imaginea Aliantei in campania electorala, Basescu spune ca tot Tariceanu ar fi numit premier dupa anticipate.

PNL si PD se inteleg sa sustina proiectul privind declaratiile de avere, in forma propusa de Monica Macovei, ministrul Justitiei, desi unii senatori ai Coalitiei avusesera opinii contrare in timpul dezbaterilor parlamentare.

Mai 2005 - intre remaniere, restructurare si reorganizare

Luna mai a pregatit terenul pentru trecerea PD de la social-democratie la doctrina populara, prin eliminarea obligativitatii prezentarii de motiuni strict social-democrate. Desi multi dintre liderii teritoriali ai PD se declarau social-democrati convinsi, Boc vorbeste despre dorinta partidului de a se afilia la Partidul Popular European. PSD acuza PD ca nu are doctrina, ca este oportunist si clientelar.

La Arad, de unde provine ministrul de stat Gheorghe Seculici, PSD acuza Alianta de afaceri dubioase, transate prin Consiliul Local si cel Judetean, care ar fi inlesnit unor firme ce au legaturi cu PD diverse activitati economice.

Pe plan international, presedintia Partidului Socialistilor Europeni (PES) a hotarat sa amane pana dupa congresul PD acordarea statutului de membru cu drepturi depline pentru aceasta formatiune. Miscarea a avut menirea de a favoriza curentul popular adus de Boc in atentia partidului. Sfarsitul lunii mai ii gaseste pe democrati facand declaratii despre remanierea sau reorganizarea guvernului.

Boc afirma ca exista trei variante: reorganizarea unor departamente din ministere, inlocuirea unora dintre ministri sau o combinatie intre primele doua masuri. Calin Popescu Tariceanu, insa, nu dadea semne ca s-ar grabi sa schimbe vreun ministru din cabinet.

Intre timp, Boc promite ca va aduce sedintele BPN al PD la Cluj, iar Frunzaverde renunta la intentia de a candida pentru sefia PD, sustinandu-l pe Boc.

Videanu se retrage, initial, potrivit stirilor, pentru a-i face loc lui Vasile Blaga (ministrul de Interne), dar Blaga nu isi mai depune candidatura si, spre inceputul lunii iunie, se prefigura ca Boc sa fie unicul candidat pentru presedintia PD. El anunta depunerea unei motiuni de ideologie populara.

Analistii politici acuza Alianta, la aproape sase luni de guvernare, de instabilitate cauzata de lipsa de comunicare dintre membrii PD si PNL: "Prefera sa comunice prin mass-media", conchidea analistul Cristian Parvulescu.

Iunie 2005 - PD-ul popular si presedintia lui Boc

Problemele s-au centrat pe schimbarea doctrinei PD, fapt care a suscitat nenumarate reactii. PD a stabilit printr-un vot fulger sa renunte la statutul de membru asociat al Partidului Socialistilor Europeni si sa isi fixeze tinta pe Partidul Popular European (PPE).

PPCD, membru asociat PPE, a acuzat PD de oportunism, blamandu-l pentru ca ar fi principalul "bagator de strambe" din perioada guvernarii CDR.

Totusi, intr-un final, presedintele PPCD, Gheorghe Ciuhandu, a afirmat ca se va intalni cu sefii PD pentru a discuta posibilitatea crearii unei coalitii puternice de centru-dreapta in Romania, coalitie din care ar urma sa faca parte PD, PPCD si UDMR, ca alternativa la culoarul de stanga, ocupat de PSD. Nici vorba, insa, de vreo fuzionare a PPCD cu PD.

Dupa mascarada candidaturilor, Boc a ramas unicul aspirant la functia de presedinte al PD si pe Adriean Videanu l-a multumit cu promisiunea postului de presedinte executiv, varianta finala agreata de Traian Basescu. Disputele pe marginea doctrinei populare i-au angrenat si pe liberali, dar acestia au sustinut ca nu se pune problema trecerii lor la acest curent.

O data cu mutarea PD pe culoarul popular, acest partid a refuzat categoric fuziunea cu PNL, sustinuta tot mai puternic de liberali.

In vreme ce lideri ai PNL, precum Valeriu Stoica sau chiar Tariceanu, promovau necesitatea fuziunii, cerand-o, chiar, colegilor de Alianta, democratii se aratau surpinsi de astfel de cereri si infierau fuziunea, ascunzandu-se dupa faptul ca Alianta are un protocol care functioneaza si care trebuie respectat.

O alta problema care a facut cele doua partide sa isi dea replici prin intermediul mass-media a fost situatia din sondaje.

Daca Alianta, ca intreg, trece de 50%, fiecare din cele doua componente, PD si PNL, se laudau ca au un "usor avantaj" in fata colegului de alianta. In realitate, PD este cel care intruneste mai multe optiuni din partea electoratului. Acest fapt a determinat liderii PD sa spere ca vor deveni "vioara intai" pe scena politica romaneasca si sa o declare prin gura presedintelui Emil Boc.

UDMR acuza

Boc preia motiunea lui Basescu "Romania prospera, Romania democrata", o completeaza cu teze din motiunea lui Videanu, mai apoi si cu aspecte din motiunea lui Cezar Preda, cel care dorea sa mentina linia social-democrata, si afirma ca a dat partidului o motiune populara.

Intre timp, chiar la Cluj, liderul UDMR Laszlo Attila critica functionarea coalitiei de guvernamant la nivel local, sustinand ca exista o acuta lipsa de comunicare intre liderii partidelor aliate.

Laszlo afirma ca presedintele PNL al Consiliului Judetean, Marius Nicoara, refuza sa isi delege o parte dintre atributii celor doi vicepresedinti UDMR si ca la fel se intampla si la nivelul Primariei, in relatia dintre primarul PD Emil Boc si viceprimarul UDMR Boros Janos.

Tot in iunie, dupa ce ministrul de Finante, Ionut Popescu, anunta intentia de a majora TVA-ul din 2006, Boc il pune la punct, afirmand ca ministrul si-a exprimat "un gand" si ca o posibila crestere a TVA nu ar fi oportuna decat daca ar fi corelata cu alte masuri, care sa ii diminueze efectul.

Disensiuni intre PD si PNL

O tema comuna de dezbatere a fost schimbarea presedintilor PSD ai celor doua Camere, Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu, cu care atat PNL, cat si PD au fost de acord, desi ceilalti doi parteneri de coalitie, PC si UDMR, s-au declarat impotriva. Pozitia lor comuna l-a facut pe Boc sa avertizeze cele doua partide sa se hotarasca daca raman la guvernare sau trec in opozitie.

Tot o "isprava" comuna a fost facuta prin declaratiile celor doi lideri de partide, Boc si Tariceanu, referitor la eliberarea lui Miron Cozma.

Aceasta a fost condamnata de Asociatia Magistratilor Romani din Cluj, care au cerut politicului sa nu se mai amestece in Justitie. Consiliile de Administratie ale SRR si SRTV au fost motiv de disputa intre aliati.

Initial, si Boc a anuntat propunerile PD pentru posturi, pentru ca, ulterior, dupa ce Basescu le-a amintit, subtil, printr-o declaratie publica, faptul ca au promis, in campanie, ca nu mai politizeaza televiziunea si radioul, Boc sa isi renege afirmatiile: "Ne-am grabit, ne-am pripit, am uitat ca am promis in campanie", declara el. A propus, ulterior, o conducere interimara a TVR si SRR. Liberalii nu au fost de acord si, la votul in Parlament, democratii au pierdut.

Tot in iunie, ministrul Muncii a propus reducerea cuantumului indemnizatiei maternale, de la 85% din salariul brut la 35%, fapt care a starnit reactii puternice ale societatii civile; Boc a solicitat ministrului sa retraga propunerea, ceea ce s-a si intamplat.

In aceeasi perioada, premierul Tariceanu vorbea despre restructurarea guvernului, schimbarea lui Nastase si Vacaroiu din fruntea Camerelor, modificarea legislatiei, infiintarea comunitatii de informatii ca despre proiecte care mai pot astepta pana la toamna, desi democratii si Basescu le sustineau pentru prezent.

In teritoriu, PSD acuza PD si PNL ca fac presiuni asupra sefilor serviciilor deconcentrate ramasi de pe vremea PSD, pentru ca acestia sa demisioneze (unii chiar o fac), iar intre colegii de Alianta apar frictiuni marunte, legate de posturi, functii si problema fuziunii, tema pe care oricine avea o parere.

Probleme apar si in Consiliile Judetene ori Locale, unde PNL se mai aliaza cu PSD la vot, PD da peste cap votarea unor proiecte de investitii ori se aliaza cu PSD. Liderul PD Dorin Iacob este acuzat de Mugur Ciuvica (AP) ca a contribuit la devalizarea Bancorex si ca ar fi vinovat in dosarul Flota.

Iulie - caderea guvernului Tariceanu ...sau nu?

Razboiul declaratiilor contradictorii pe tema anticipatelor a durat pana in 7 iulie, cand Tariceanu si liberalii au decis ca merg dupa cum vrea Basescu. Au imbratisat si ei tema "minoritatii fragile" din Parlament si au acceptat ca guvernul condus de un liberal sa renunte la mandatul sau.

Gurile rele spun ca determinant, in aceasta decizie, ar fi fost santajul lui Basescu: "Anticipate sau PD isi retrage ministrii!".

Dar, inainte de a se ajunge aici, liderii PD si PNL s-au "intepat" prin diverse declaratii publice: "Boc bocaneste pentru ca se afla in centrul campaniei electorale din PD" (Eugen Nicolaescu, PNL); "Declaratiile vicepresedintelui PNL Ludovic Orban trebuie puse pe seama diferentelor mari de temperatura dintre Bucuresti si Ardeal" (Emil Boc, PD).

In momentul de fata, anticipatele par a depinde de partea pe care se trezeste premierul Tariceanu dimineata. Sau Basescu.