A luat fiinta, oficial, Parcul Natural Muntii Maramuresului. Actiunea a avut loc in prezenta unui mare numar de oficialitati care, probabil, au crezut ca de-acum Muntii Maramuresului sunt protejati de hotii de lemn si braconieri. Acra naivitate!

In noiembrie 2004 s-au infiintat, printr-o hotarare de Guvern, noi rezervatii, arii protejate si parcuri nationale si naturale, ca raspuns la cerinta UE (protejarea a 20 % din suprafata tarii). Numai ca suntem asi in mimarea respectarii cerintelor europene.

Cel mai mare Parc

Printre noile zone protejate a luat fiinta si cel mai mare parc din Romania: Parcul Natural Muntii Maramuresului (PNMM). Acesta are o suprafata de circa 150.000 de hectare.

Practic, e jumatate din Maramuresul istoric! PNMM va functiona in cadrul Regiei Nationale a Padurilor (RNP), iar sediul institutiei a fost stabilit in Viseu de Sus, in cladirea fostului Ocol silvic, acolo unde isi are birourile si Asociatia Composesorala Viseu.

Organigrama Parcului cuprinde un sef (inginerul silvic Costel Bucur din Baia Sprie, un pasionat de munte), 6 angajati TESA si doar 10 (zece) agenti de teren pentru acea imensa suprafata! O decizie complet neinspirata.

Pentru a administra eficient o asemenea suprafata, numarul de agenti ar trebui sa fie de cel putin 100 (de exemplu, in Parcul National Cernahora din Ucraina, situat pe versantul nordic al Muntilor Maramuresului, unul dintre cele mai bine administrate parcuri din Europa, personalul numara aproape 300 de oameni).

Inaugurarea Parcului a avut loc la Complexul turistic Suior, situat la 150 de kilometri de parcul propriu-zis (un inceput cu stangul, daca adaugam si faptul ca angajarile pentru Parc s-au facut mai mult decat „discret").

Activitatile ce se vor desfasura in incinta arealului ocrotit vor fi monitorizarea diversitatii biologice, marcarea de trasee turistice, promovarea valorilor ecoturismului, certificarea padurilor si educatie ecologica. Finantarea vine de la Fondul Global pentru Mediu, RNP (prin Directia Silvica Baia Mare) si consiliile locale din zona.

Zone protejate

Totul a inceput in 25 mai 2000, cand Consiliul Judetean Maramures a decis aprobarea proiectului Actiuni pentru crearea rezervatiei internationale romano-ucrainene a biosferei in Muntii Maramuresului. Ulterior, rezervatia stiintifica (cu mai multe nuclee, ingloband circa 7.800 de hectare) a fost inclusa in ceea ce se numeste azi Parcul Natural Muntii Maramuresului.

Parcul cuprinde tot masivul cu acelasi nume, incepand de la defileul Tisei, peste culmea Hera, pana la Bistra, apoi de la Valea Viseului la Borsa urmand DN 18, peste Prislop, pana-n Valea Sesuri, de unde limita urca spre nord la frontiera cu Ucraina, culme pe care delimitarea vine inapoi pana la Valea Viseului.

De asemenea, Parcul include toate asezarile umane din dreapta Viseului (Valea Viseului, Bistra, Crasna, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, Viseu de Jos si de Sus, Borsa si Baia Borsa, si parti din Petrova si Leordina, impreuna cu tot bazinul Vaserului si zona miniera Toroiaga.

Ariile protejate vor fi: nucleul faunistic Nacladovati (243 hectare, situat in defileul Tisei), nucleul Defileul Bistra (795 hectare), masivul Pop Ivan (1.810 ha), masivul Farcau (1.920 ha), Piatra Socolau (613 ha), zona Rica-Budescu (1.100 ha) si masivul Pietrosu Bardau (930 ha). La aceste rezervatii se adauga mai vechile zone protejate Cornedei-Ciungi (800 ha) si Salhoi-Zambroslavele (5 ha).

Dificultati

Din nefericire, prin amplasarea extrem de dispersata a acestor rezervatii naturale, situate la zeci de kilometri una de alta, marginite de asezari umane si de zone distruse din punct de vedere ecologic, managementul se va desfasura foarte greoi.

Zonele tampon vor continua sa fie exploatate economic (activitati agricole si forestiere), doar ca taierile de copaci vor fi, poate, mai bine monitorizate si mai reduse ca amploare.

Scopul infiintarii Parcului a fost extraordinara diversitate a faunei si florei acestor locuri. Aici exista peste 1.260 de specii de plante, paduri inca virgine (pe coamele muntilor inalti), iar fauna include alte sute de specii.

Baza de date privind fundamentarea infiintarii rezervatiei biosferei a aparut in anul 2000, cu finantare de la UE, prin programul PHARE-CREDO, si argumenteaza pe larg atuurile Muntilor Maramuresului.

PNMM include insa si zone unde cu greu se mai poate face ceva: la Farcau-Vinderel exista scurgeri radioactive, paraie pline cu mangan (singura zona cu poluare naturala din Romania), mari alunecari de teren, in bazinul Ruscovei bradul aproape a disparut prin defrisari salbatice, la Poieni functioneaza sute de gatere ilegale, padurile Borsei (de pe versantul nordic al Parcului) sunt rase, iar bazinul minier Baia Borsa este ultrapoluat cu metale grele (in Parc intrand si celebrele iazuri Novat si Colbu, care au provocat o serie de catastrofe ecologice).

Cum se vor ecologiza zecile de mii de hectare distruse si, mai ales, cu ce bani? Nu stim, dar speram sa avem intradevar o zona protejata.