Mihai Chirica, seful Directiei Tehnice din cadrul Primariei Iasi, Neculai Abalasei, directorul Regiei Autonome de Transport Public (RATP) si Cristian Stoica, inginer sef la RATP, vor da explicatii in fata procurorilor Parchetului National Anticoruptie (PNA).

Totul a pornit de la licitatia organizata prin Bursa Romana de Marfuri, prin care RATP Iasi a achizitionat 50 de autobuze MAZ, garant fiind Consiliul Local. Cel care i-a dat pe cei trei pe mina PNA este Radu Prisacaru, prefectul judetului Iasi. Acesta le-a inminat procurorilor un dosar in care semnaleaza o serie de nereguli in derularea licitatiei.

Ieri, Chirica, Abalasei si Stoica au incercat sa limpezeasca banuielile care planeaza asupra lor.

Un prim aspect sesizat de prefect este cel al modificarilor „operate" la caietul de sarcini de catre membrii comisiei de licitatie. In pofida legii, sustine Radu Prisacaru, modificarile caietului de sarcini au fost facute cu numai trei zile inainte de a treia licitatie, cu toate ca Ordonanta 60 privind achizitiile publice prevede ca acestea pot fi realizate cu sase zile inainte de licitatie.

Reprezentantul Guvernului in teritoriu a mai aratat ca se ivesc alte semne de intrebare cu privire la suma imensa cu care RATP a achizitionat autobuzele (zece milioane de euro, valoarea totala a contractului), fata de alte orase din tara, unde s-au achizitionat autobuze sub 100.000 de euro bucata.

„In plus, avem informatii conform carora in urma licitatiei ar fi rezultat un surplus de 20.000 de euro pentru fiecare autobuz. Banii nu se regasesc in costurile de productie, ci in «comisioanele» date celor care au organizat aceasta licitatie, adica ale membrilor comisiei de licitatie", a dezvaluit prefectul.

Astfel, conform spuselor lui Radu Prisacaru, un milion de euro s-ar fi scurs in buzunarele celor care s-au ocupat indeaproape de licitatie.

Firul incurcat al celor patru licitatii

Este impropriu sa ne referim la autobuze prin cuvintul „licitatie". Au fost organizate patru licitatii, la care se adauga o reprogramare si o anulare. Prima licitatie a fost organizata de RATP pe 28 februarie, dar a fost anulata. Pe 16 martie a fost organizata o noua licitatie, dar, de data aceasta, organizatorul este Bursa Romana de Marfuri (BRM). De asemenea, procedura este anulata.

Pe 22 aprilie se mai organizeaza o licitatie, anulata si aceasta, urmind ca, pe 23 mai, sa fie demarata o noua procedura. Surpriza: procedura este reprogramata pentru 3 iunie, data la care se amina din nou.

„Nici una dintre firme nu a indeplinit cerintele din caietul de sarcini" sau „au fost societati care au mai cerut lamuriri" – acestea au fost motivarile oficiale invocate de oficialitatile iesene. Abia pe 8 iunie este adjudecata cea de-a treia licitatie organizata prin BRM.

Cistigator este desemnat cuplul SC Dunarea – SC Ager Leasing, prima societate fiind importatorul, iar a doua asigurind leasing-ul. Dupa atitea licitatii repetate, era de asteptat ca RATP sa semneze un contract favorabil. Total eronat.

„Specialistii" ieseni au reusit sa contracteze autobuze la aproximativ 200.000 de euro bucata (cu tot cu taxele de leasing), in conditiile in care exista voci care arata ca aceleasi tipuri de autobuz au fost vindute in alte orase la preturi mult mai mici. „In alte localitatI, autobuzele nu au avut dotarile suplimentare cerute de noi", au argumentat in cor membrii comisiei de licitatie.

Pe de alta parte, prefectul Iasului a subliniat ca, pe site-ul rusesc al MAZ, producatorul autobuzelor, cel mai scump astfel de vehicul este de 84.466 de euro.

Totodata, in documentele trimise la PNA se afirma ca, la Sibiu si Pitesti, s-au achizitionat autobuze MAZ cu motor Euro 3 la pretul de 93.000 de euro bucata, iar, la Constanta, s-au achizitionat MAZ-uri cu motor Euro 2 la pretul de doar 77.000 de euro bucata.

In documentatie nu este specificat ce dotari au vehiculele respective si daca pretul include si taxele vamale (cu tot cu taxele vamale, pretul ar fi mai ridicat). La Iasi, fara taxele de leasing, dar cu dotari, pretul a ajuns la 155.000 de euro. E drept, iesenii au cerut dotari tehnice de ultima ora, insa ramine de vazut daca ele justifica o asemenea diferenta de pret.

Principalele acuze si explicatiile „specialistilor"

La prima licitatie organizata prin BRM, „cuiul" din caietul de sarcini a fost conditia obligatorie ca firmele ofertante sa aiba service autorizat clasa I la Iasi pentru marca autobuzului scos la vinzare. Dupa spusele lui Mihai Chirica, doar BRD Sogelease (firma participanta la licitatie, care a prezentat oferta pentru autobuze Mercedez) a indeplinit aceasta conditie.

„In judetul Iasi, pentru repararea autobuzelor nu exista nici un agent economic autorizat. Un singur agent, si anume Electrica, este autorizat pentru reparatii la produsele ROCAR autoutilitare seriile 33, 34 si 37", ne-a declarat Viorel Giurgiu, seful Compartimentului Autorizari din cadrul RAR Bucuresti, la scurt timp dupa organizarea licitatiei.

Totodata, Chirica a precizat ieri ca, la IasI, doar Mercedez si Iveco au service autorizat, insa nu pentru autobuze de capacitate mare. Asadar, „specialistii" ieseni care au intocmit caietul de sarcini ori nu au stiut ca lucrurile pe care le solicita nu se gasesc la Iasi, ori nu au vrut sa stie. Curios, insa, pentru urmatoarele licitatii, conditiile legate de service au fost slabite.

„Este esential ca firma sa aiba service la Iasi. Daca un autobuz se strica, oricum taxa de leasing se plateste. Deci avantajul nostru este sa avem cit mai aproape un service", a subliniat seful Directiei Tehnice. La cea de-a doua licitatie s-a cerut service autorizat cu o clasa inferioara fata de prima conditie.

Cum autorizarea unui service presupune un efort financiar consistent, iar, pentru societatile participante nu era convenabila autorizarea unui service fara certitudinea ca vor cistiga, la cea de-a treia licitatie, iesenii au slabit si mai mult conditiile, acceptind ca, abia dupa licitatie, intr-un anumit numar de zile, firma cistigatoare sa se conformeze cerintei.

„Nu am ingradit, ci am dezvoltat la maximum problema service-ului, ca sa poata participa cit mai multe societati", au afirmat cei trei oficiali ieseni. Ceea ce spun ei este logic, insa, in mod firesc, se naste o intrebare: de ce nu au fost in stare niste specialisti sa renunte la conditiile pentru service inca de la prima licitatie?

Modificare-surpriza in caietul de sarcini, in ultimul moment

O alta decizie discutabila a comisiei a fost luata cu putin timp inainte de organizarea celei de-a treia licitatii. De regula, la o licitatie de acest fel se prezinta o firma de leasing cu un importator sau chiar un producator al autobuzelor.

O modificare de ultima ora in caietul de sarcini asupra caracteristicilor pe care trebuie sa le aiba vehiculele poate sa puna intr-o pozitie dezavantajoasa firmele de leasing. Este greu de gasit in doar citeva zile un importator care sa aiba masini cu caracteristicile cerute.

La primele doua licitatii neadjudecate, in caietul de sarcini s-a cerut ca autobuzele sa aiba podea joasa pe toata lungimea lor. Aceeasi conditie a fost impusa si in caietul de sarcini intocmit pentru a treia licitatie, numai ca, inainte cu citeva zile de procedura propriu-zisa, autoritatile au acceptat si vehicule cu podea joasa numai pe doua treimi din lungime.

Aparent, modificarea nu spune mare lucru. Insa, dupa cum a explicat reprezentantul unei firme participante la licitatie, un autobuz cu podea joasa in totalitate este mai scump cu cel putin 20% decit unul cu podea joasa numai pe doua treimi din lungime. „Abia pe 30 mai am fost instiintat asupra modificarii.

In opt zile este aproape imposibil sa gasesti un importator cu autobuze care sa aiba podea joasa doar pe doua treimi din lungime", a comentat Ionut Badea, reprezentantul BRD Sogelease, firma care oferea autobuze cu podea joasa pe toata lungimea. Concret, noua modificare a avantajat firmele care ofereau vehicule cu podea joasa pe doua treimi din lungime.

Cum argumenteaza Stoica, Abalasei si Chirica aceasta decizie? Simplu. Prin aceasta masura au avut posibilitatea sa participe mai multe firme, inclusiv cele cu podeaua pe doua treimi. Adica s-a sporit competitivitatea. Argumentul pare absurd. Ca firma care stii ca ai un produs mai ieftin cu cel putin 20% decit al celorlalti, poti foarte bine sa-ti ajustezi pretul.

In concluzie, modificarile de ultima ora au permis achizitionarea autobuzelor la un pret piperat, in loc sa impulsioneze competitia.