Potrivit Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor in anul 2004, in Romania, s-au inregistrat rapoarte de tranzactii suspecte in cuantum total de 487,5 milioane euro sau 18.527,7 miliarde lei vechi. Acestea reprezinta practic banii murdari sau banii spalati in economia romaneasca.

Toate aceste rapoarte au fost trimise catre Parchetul National Anticoruptie si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie.

Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB), functioneaza ca organ central de specialitate cu personalitate juridica, aflat in subordinea Guvernului si cu sediul in Bucuresti. Oficiul a fost infiintat in baza Legii nr. 21/1999 modificata prin Legea nr. 656/2002, prin care s-a definit si infractiunea de spalare a banilor in concordanta cu prevederile internationale in vigoare.

ONPCSB - care are ca scop prevenirea si combaterea spalarii banilor - primeste, analizeaza si prelucreaza informatii de la toate institutiile abilitate (Politie, banci, servicile de informatii), iar mai apoi informeaza, dupa caz, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau Parchetul National Anticoruptie.

2.583 rapoarte de tranzactii suspecte

In demersul sau de lupta impotriva coruptiei si a spalarii banilor, ONPCSB este un mijloc de legatura intre institutiile statului implicate in activitatea de combatere a acestui flagel si institutiile financiare care transmit Oficiului rapoarte periodice.

Printre acestea se afla rapoartele de tranzactii suspecte (RTS), rapoartele care privesc operatiunile bancare cu numerar, mai mari de 10.000 de Euro, iar din decembrie 2002 au aparut si rapoartele privind transferul in si din conturile externe a sumelor de peste 10.000 de euro.

Conform raportului anual aferent anului trecut, dat publicitatii de catre ONPCSB, au fost primite la Oficiu un numar de 2.583 Rapoarte de tranzactii suspecte din partea entitatilor raportoare. Dintre acestea au fost solutionate de PNA si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie 1.692 rapoarte.

Vara se numara banii murdari

Cuantumul total al sumelor de pe aceste rapoarte trece de pragul realului si ajunge pe taramul S.F.-ului.

Daca in primul semestru al anului precedent Oficiul a trimis rapoarte Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie care totalizeaza frumoasa suma de 219, 7 milioane euro (aproximativ 8.351,6 miliarde lei vechi) in al doilea semestru cuantumul sumelor "pasibil reciclate" a crescut cu aproape 6 %, ajungand la incredibila suma de 245,3 milioane euro, adica undeva la 9.324,7 miliarde lei vechi.

In cazul Parchetului National Anticoruptie, cuantumul acestor sume pe primul semestru al anului 2004 a atins suma de 3.9 milioane euro, aceasta reprezentand 18% din cuantumul sumelor de pe anul 2004, in timp ce in semestrul al doilea au inregistrat o crestere semnificativa, ajungandu-se pana la 18,4 milioane euro.

Totalizand toate aceste sume aferente anului 2004, obtinem nu mai putin de 487,5 milioane euro adica 18.527,7 miliarde lei vechi

Colaborare cu FBI si CIA

Datorita cooperarii internationale si a programelor pe care statul roman le are cu comunitatea internationala, in 2004 Oficiul a primit, pentru prima data, sesizari din partea FBI si CIA.

Acestea se refereau atat la persoanele care au participat la atentate teroriste, cat si la persoanele fizice sau juridice care sustin prin orice mijloace organizatiile teroriste.

Asemenea rapoarte au fost transmise si de catre Uniunea Europeana, dar toate aceste sesizari s-au dovedit a fi lipsite de fond.

Romania nu a dus insa lipsa de asemenea cazuri, un episod fiind cel de la Terom Iasi cand s-a descoperit ca patronii acestei firme au finantat celebra grupare terorista, Al-Qaida, printr-o institutie de credit franceza.

Italienii si irakienii, in top

In anul 2004 Oficiul a trimis catre autoritati un numar de 22 de informari referitoare la acte de spalare a banilor rezultati din "evaziune fiscala", inselaciune si nerambursare de T.V.A..

Sectoarele de activitate in care au fost savarsite aceste infractiuni pornesc de la domeniul financiar-bancar, sau al privatizarii societatilor cu capital de stat si se incheie cu domeniul administrativ. In acest tip de activitati au fost implicate 12 firme sau institutii si 123 de persoane fizice.

Dintre acestia 70% au fost cetateni romani, restul fiind, in ordine, italieni, irakieni, sirieni, turci sau chinezi.

Conform datelor statistice prezentate in raporul ONPCSB, in topul infractiunilor se situeaza evaziunea fiscala, cu 337 de cazuri, 40% din volumul rapoartelor, fiind urmata indeaproape de inselaciune, cu 203 cazuri. Celelalte infractiuni economice, precum bancruta frauduloasa, falsul de moneda, nerambursarea de T.V.A. sau gestiunea frauduloasa tin prima pagina a "doar" 71 de dosare.

Modus operandi

Totodata s-a descoperit si modul in care persoanele fizice sau firmele reuseau sa spele banii obtinuti in urma savarsirii de infractiuni.

Astfel, acele fonduri, care de multe ori totalizeaza sute de milioane de euro, sunt incluse in cicluri financiare complicate, prin intermediul conturilor agentilor economci implicati in operatiunile ilicite sau prin conturile a numeroase "firme fantoma" create special pentru a indeparta capitalul de sursa lor initiala.

De multe ori banii murdari, cu ajutorul unor inginerii financiare, ajung sa se transforme in bani curati, cu care sunt finantate mai apoi afaceri perfect legale ale infractorilor sau a rudelor acestora. Banii murdari pot lua si alte directii, cum ar fi realizarea de tranzactii cu numerar in favoarea unor persoane fizice.

Acest tip de inginerie financiara are ca obiect ridicarea in numerar a banilor iliciti iar mai apoi achizitionarea de valuta si exportul acesteia prin diferite mijloace cum ar fi transferul bancar sau prin oportunitatile oferite de firmele specializate in transferul de bani.

O alta metoda este trecerea peste frontiera a banilor nedeclarati in valiza, ascunsi in mijloacele de transport sau disimulati asupra persoanei.

Cea mai nociva metoda de spalare a banilor este insa "investirea" lor in economia subterana, afaceri cu droguri, trafic de arme sau carne vie, acolo unde acesti bani isi pierd cel mai repede urma.