Autostrada Transilvania are trei mari jucatori, in ordinea importantei: antreprenorul general Bechtel, proiectantul IPTANA-Search Corporation si consultantul Scetaroute. Suma alocata proiectului facut de firma cunoscutului om de afaceri Michael Stanciu este estimata la 42 milioane USD.

Desi pachetul majoritar de actiuni la IPTANA a fost achizitionat in 1991 de Stanciu, in 1999 cele doua societati s-au separat, cel putin pe hartie. Cu toate acestea, firmele continua sa lucreze impreuna la proiectul autostrazii.

Fapt dovedit, IPTANA, fostul Institut de Proiectari pentru Transporturi Auto, Navale si Aeriene din subordinea MTCT, a efectuat inca din 1991 studiul de amplasament pentru viitoarea autostrada.

Prima plata efectuata de MTCT catre IPTANA, preluata deja de afaceristul Michael Stanciu, a avut loc in perioada 1997-1999, iar intreaga documentatie, in sase volume, a fost inaintata Bancii Mondiale de Guvernul Ciorbea.

Proiectul abandonat a fost reluat de Executivul PSD in 2004, care a platit inca o data acelasi grup de firme pentru servicii identice.

IPTANA si Search Corporation, profit dublu pe autostrada

Simbioza dintre IPTANA si Search Corporation a fost dezvaluita in mai multe randuri de BZA. Fuziunea dintre cele doua societati se petrecea chiar dupa Revolutie, cand americanul de origine romana Michael Stanciu a decis sa-si incropeasca o afacere in Romania.

Intr-un interviu aparut intr-o publicatie mondena, Stanciu declara cu patos ca s-a intors din SUA "la porunca lui Dumnezeu pentru a lua in piept Golgota Romaniei".

Surse din MTCT sustin ca FPS a vandut renumitul institut de cercetare si proiectare pentru transporturi terestre (auto si feroviare), navale, si aeroportuare al Ministerului Transporturilor, SC IPTANA SA Bucuresti prin metoda privatizarii prin subevaluare.

"Initial, in 1991, s-a pornit sub forma unei societati mixte, IPTANA-Search, in care capitalul american reprezenta 51% iar cel romanesc 49%, ulterior, in 1999, cumparandu-se cele 49% de actiuni detinute de IPTANA", explica Stanciu intr-un alt interviu acordat revistei Antreprenorul, in nr.3 din anul 2001.

Reprezentantii IPTANA sustin ca in 1999, datorita unor incompatibilitati si a confuziei de nume s-au retras din societatea mixta romano-americana IPTANA-Search SRL, asadar nu mai exista nici o legatura intre americani si romani.

Din declaratia semnata de directorul Cornel Martincu reiese faptul ca IPTANA a trecut printr-un soi de reorganizare, astfel ca, in prezent apartine angajatilor si fostilor angajati ai societatii. Surse confidentiale sustin, insa, ca IPTANA ar fi, in continuare, dirijata de o ruda a lui Michael Stanciu.

In cumpararea actiunilor IPTANA, Michael Stanciu a avut parte de sprijinul total al fostului secretar de stat de la ministerul Transporturilor, Alexandru Dobre, devenit intre timp presedinte al Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO).

De altfel, si Stanciu este membru in Consiliul Central al organizatiei, alaturi de Dobre, care intre timp si-a pierdut functia de presedinte. ARACO este membra a Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), aflata sub tutela afaceristilor George Copos, Dinu Patriciu si George Paunescu.

Faptic, Michael Stanciu mai avea un institut de proiectari, cu obiect de activitate identic, adica Search Corporation.

De ce ar fi avut Michael Stanciu nevoie de doua institute de proiectari cu acelasi obiect de activitate si in acelasi oras, mai exact in Bucuresti? Un posibil motiv ar fi pentru a se putea juca "de-a alba- neagra" si a putea castiga alternativ licitatiile organizate de MTCT si de alte ministere din Romania, prezentandu-se astfel mai mult de o singura oferta pentru aceeasi tema de proiectare sau investitie.

Totusi, omul de afaceri Michael Stanciu se declara crestin convins si apreciaza ca si in interiorul firmei Serach Corporation domneste un spirit patruns de perceptele Evangheliei.

Iata cu ilustreaza Stanciu imaginea afaceristului crestin: „A avea caracter, a-ti plati taxele si a-ti tine cuvantul dat, incercand sa faci cat mai mult bine cu putinta - aceasta este chintesenta filosofiei noastre."

Conform surselor noastre, prima plata a studiilor, proiectelor si documentatiilor tehnico-economice intocmite de IPTANA SA a avut loc in perioada 1997-1999, iar intreaga documentatie, care cuprindea sase volume, a fost inaintata de Guvernul Romaniei (Guvernul Victor Ciorbea) la Banca Mondiala.

Documentatia a fost prezentata si sutinuta in Sedinta Bordului Bancii Mondiale de Adrian Constantinescu, fost ministru consilier pentru probleme economice si comerciale al Ambasadei Romaniei la Washington.

Imediat dupa caderea Guvernului Ciorbea, Traian Basescu, ministru al Transporturilor in perioada respectiva, a retras, din motive necunoscute inca, proiectul autostrazii Transilvania.

Patru ani mai tarziu, la presiunile unui grup de lobby format din ministri PSD ardeleni si reprezentanti UDMR, Guvernul Nastase a relansat investitia, MTCT a scos din nou la licitatie tema de proiectare, care, fapt dovedit, a fost castigata de acelasi institut de proiectare, SC IPTANA SA in asociere cu SC Search Corporation Ltd.

Proiectul actual este, in linii generale, acelasi cu cel realizat de IPTANA in anul 1991. Mai mult, in aceeasi perioada a fost realizat proiectul pentru autostrada Bucuresti-Brasov. Si in acest caz lucrarile au fost platite dublu.

Firma Search Corporation a magnatului Michael Stanciu a avut un cuvant greu de spus in stabilirea Programului de Autostrazi din Romania si a fost preferata proiectelor de strategie generala si a studiilor de prefezabilitate la autostrazile Brasov – Targu - Mures, Bucuresti – Albita, Deva – Nadlac, Bucuresti – Pitesti, Bucuresti – Bors.

In 2004, IPTANA-Search nu au efectuat decat mici schimbari ale traselui initial, dar 95 % din proiectul intocmit de IPTANA in 1991 a ramas neschimbat. Cu girul ex-ministrului Miron Mitrea, proiectul a fost inca o data platit din fonduri publice de catre MTCT, banii fiind canalizati spre firma lui Stanciu.

Coordonatorul proiectului efectuat de IPTANA in 1991, inginerul Mircea Petre Georgescu este in prezent angajat al Search Corporation. Discutia telefonica purtata de reporterii nostri cu inginerul Georgescu n-a facut decat sa confirme cele aratate mai sus. "In mare masura proiectul a ramas acelasi.

De fapt, IPTANA a facut in 1991 un studiu de amplasament pentru autostrada, iar in general culoarele au ramas aceleasi", a aratat Georgescu. De la fostul angajat IPTANA am aflat ca studiul a durat patru luni, iar in cadrul acestui proiect au lucrat 25-30 de persoane care au batut cu piciorul intregul traseu.

Inginerul Gerogescu nu a reusit sa clarifice care au fost motivele pentru care trebuia refacut un studiu costisitor, si mai ales de ce s-a platit aceeasi munca de doua ori.

Mircea Petre Georgescu motiveaza abandonarea pentru o perioada indelungata a proiectului inceput inca din 1991 prin faptul ca fondurile necesare construirii autostrazii Transilvania au fost greu identificate.

Din pacate, MTCT, institutia responsabila de aceasta abuz asupra banului public, nu a dat curs pana la inchiderea editiei solicitarilor noastre privind suma alocata in 1991 pentru studiile efectuate de IPTANA la cele doua autostrazi. Vom reveni cu noi dezvaluiri.