Vanatoarea dupa preturi mai mici la produse agroalimentare s-ar putea transforma intr-o alergatura prin tot orasul. In maxim doi ani, pietele agroalimentare din Cluj vor fi inchise, sau, dupa caz, isi vor schimba oferta de produse destinate vanzarii – spun oficialii Administratiei Pietelor Orasenesti (APO) din Cluj.

Nici una dintre piete nu intruneste normele Uniunii Europene in domeniu, iar, in acest moment, administrarea lor este partial privata, motiv pentru care investitiile, cate se fac, nu tin cont de perspectiva acestora pe viitor, ci doar de necesitatile de moment.

In acest moment, comerciantii intermediari, majoritari in pietele clujene, au ridicat pretul produselor agricole autohtone la nivelul produselor agroalimentare de import, speculand inundatiile. Clujul tinde sa devina un caz atipic in Romania in ceea ce priveste functionarea pietelor. Spre deosebire de moldoveni sau de munteni, clujenii prefera sa mearga la cumparaturi in centrul orasului.

Pietele agroalimentare, in mentalitatea clujeanului, trebuie sa se afle cat mai aproape de centru, indiferent cat timp se cheltuieste astfel pentru a ajunge dintr-un capat de cartier pana in piata.

Pe alocuri, piata agroalimentara a fost inlocuita de micile "supermarket"-uri de cartier, unde clujenii aflati in criza de timp pot merge sa cumpere, contra unor preturi cu 20-45% mai mari, toate produsele agroalimentare de care au nevoie.

Din lipsa de cerere, multe dintre pietele agroalimentare de cartier si-au schimbat oferta de produse, astfel incat pe tarabele pe care ar fi trebuit sa stea expuse legume si fructe sunt prezentate acum articole vestimentare, marochinarie si alte obiecte de acest fel.

In locul tarabelor pentru legume-fructe au "rasarit" terase spatioase, in fata unor baruri de pripas, unde consumatorii pot sa joace biliard, ping-pong, sau se pot relaxa la umbra, intr-un decor deprimant, cu magazine parasite si murdare.

Specula autohtona la preturi

La inceputul lunii iulie, preturile la produsele agroalimentare incepusera sa scada, ca de obicei in aceasta perioada a fiecarui an. In agricultura, inceputul verii se asimileaza primelor recolte masive, care ii obliga pe producatorii autohtoni sa-si vanda cat mai repede marfa, inainte de urmatoarea recolta si de perimarea produselor scoase deja la vanzare.

Faptul ca pietele clujene sunt ocupate in cea mai mare masura de intermediari si nu de producatorii reali face ca preturile sa salte sistematic, ori de cate ori acestia pot specula ceva. E drept ca mare parte din productia agricola a tarii a fost puternic afectata, insa au fost scumpite cel mai mult exact acele produse care nu au avut de-a face cu inundatiile din ultimul timp.

Astfel, un kilogram de piersici autohtone costa 35.000 de lei vechi, exact cat pretul unui kilogram de banane. Kilogramul de conopida produsa in comunele din jurul Clujului costa, in urma cu doua saptamani, doar 10.000 de lei, acum nu poate fi cumparat de nicaieri sub 25.000 lei vechi.

"Producatorii" au scumpit kilogramul de fasole verde cu 15.000 de lei, de la 10.000 – 15.000 de lei la 25.000 de lei minim, acolo unde calitatea este indoielnica. In piata Marasti, Mihai Viteazu, Flora si chiar IRA, asa-zisa "piata de gros", preturile sunt aceleasi, cu fluctuatii de maxim 5.000 de lei vechi.

Mafie de pietari

"Am adus fasole verde, proaspata, de soi bun, de la Apahida. E ieftina, doar 35.000 de lei kilogramul. E mai scumpa, ca vedeti dumneavoastra, cu inundatiile astea trebuie sa ne acoperim costurile", se justifica Maria Macicasan, unul dintre comerciantii care detine o taraba in Piata Marasti. La protestele cumparatorilor, cum ca in Apahida n-au fost inundatii, femeia ridica din umeri.

"Asa o vinde toata lumea. Daca las mai jos pretul ma iau ceilalti la ochi si-mi distrug marfa. Ca am patit-o eu", se plange Macicasan reporterului ZIUA de Cluj.

Ea povesteste ca, daca indrazneste sa coboare pretul mai jos, a doua zi dimineata isi gaseste masa ocupata, sau "colegii pietari" ii fura marfa din saci pe la spate. "Administratia pietelor stie exact ce se petrece intre noi, comerciantii. Ca sa ai unde sa-ti depozitezi marfa undeva intr-un loc sigur, trebuie sa dai cota parte din produse si bani in plus.

Daca nu o faci si cobori pretul, ceilalti aranjeaza sa nu mai primesti masa in piata, sau sa primesti locuri fara vad comercial", confirma si Tiberiu Laszlo, un comerciant in Piata Mihai Viteazu.

El spune ca, in aceasta piata, este greu sa patrunzi si sa te mentii ca producator. "Tiganii, ma rog, cum le place lor sa le spui, rromii, au fost pe punctul sa ma bata intr-o zi, pentru ca am scazut pretul la fasole. Oricum, eu trebuie sa recoltez zilnic si imi convine sa vand mai ieftin. Dar ma tem.

Prefer sa tin la pret numai sa nu am probleme, ca oricum nu se baga nimeni sa ma apere, in caz de… Doamne fereste", a conchis Laszlo.

"Le inchidem in maxim 2 ani"

"In forma lor actuala, pietele agroalimentare din Cluj nu au sanse sa supravietuiasca aderarii la UE. Nu intrunesc nici una dintre conditiile necesare pentru a-si pastra statutul si pentru a functiona", a declarat directorul APO, Ioan Goia.

El a precizat ca desi au fost masiv modernizate si fiabilizate anumite piete din oras, totusi, nici una nu se ridica nici pe departe la standardele cerute de UE pentru ca sa-si poata continua activitatea dupa aderare.

"Vor fi amendate pentru lipsa curateniei, pentru amplasare, pentru amalgamul de produse expuse spre vanzare si in final, vor primi avizul de incetare a activitatii. APO nu dispune de ceea ce se intampla in piete. In prezent, ele sunt administrate si de parteneri privati, care decid, avand majoritatea, ce se va face sau nu in piete.

Clujul va ramane fara nici o piata agroalimentara in conditiile de acum. Singura solutie ar fi pietele mobile, care, in UE, sunt perfect functionale", a precizat Goia. Oficiali ai APO spun ca pietele sunt pazite si ca producatorii sunt in siguranta, insa nu exista control absolut, asadar, ceea ce relateaza pietarii este "plauzibil".

Amenzi inutile

Inca lipseste cultura vanzarii in sistem de gros, dar lipsesc si centrele care sa preia toata cantitatea pe care producatorii o scot pe piata. In aceste conditii, ei trebuie sa se descurce cum pot si sa-si scoata banii pe produse cat mai repede. Chiar daca Primaria stabileste anumite zone pentru comertul stradal, fie el si numai pentru comerciantii de pepeni verzi, acestea nu vor fi respectate.

Lipseste educatia manageriala in cazul micilor producatori, dar lipseste si respectul pentru spatiul in care traiesc al clujenilor, care accepta sa cumpere in aceste conditii.

Piata IRA este un model de lipsa de curatenie, de balci infect, prafos, unde gunoaiele se aduna la mai putin de 200 de metri de mesele pe care sunt insirate legume, iar produsele sunt de cele mai multe ori vestejite, sau invechite.

In Piata Mihai Viteazu, hala in care se vand lactatele este lipita de locul in care se vand animale vii, iar la nici 50 de metri mai incolo sunt asezate tarabele cu chimicale, produse alimentare, imbracaminte etc.

Amenzile aplicate pana acum au ramas fara efect, pentru ca nici unul dintre "pietari" nu are unde sa mearga in alta parte. Imbunatatirile aduse in structura si conditiile de munca din pietele clujene sunt infime, nu se ridica la standardele europene, iar arhitectura orasului nu permite infiintarea unor piete moderne.

"Singura solutie dupa aderarea la UE va fi crearea in Cluj de piete mobile", a conchis Goia. Pietele mobile sunt mici tonete amplasate in anumite puncte ale orasului, care sunt depozitate in locuri special amenajate peste noapte.

Comerciantul nu poate scoate la vanzare decat atat cat poate expune pe taraba, in aceste conditii marfa fiind depozitata in spatii special amenajate si mentinandu-se prospetimea acesteia. Insa, in acest moment, nici 1% dintre comerciantii clujeni nu detin camere frigorifice care sa le permita acest tip de depozitare.