Dezastru ecologic pasat intre autoritatile din Apuseni

de Andra Motreanu; Claudiu Padurean     Romania libera Editia Transilvania-Banat
Vineri, 29 iulie 2005, 0:00


Inundatiile de la inceputul acestei luni din judetul Cluj au lovit cel mai greu comuna Baisoara. Intamplator sau nu, teritoriul localitatii a fost scena unor defrisari masive care au despadurit munti intregi.



Autoritatile, mai precis Directia Silvica si Primaria Baisoara, arunca vina unele pe altele. In timp ce efectele dezastrului pot fi observate cu ochiul liber, culisele acestuia raman ascunse.



Mari parti ale padurilor care acopereau versantii muntilor de pe teritoriul comunei s-au transformat in suprafete cu aspectul unui peisaj selenar. In locul copacilor au ramas doar buturugi si cioturi. Paraiele de munte sunt sufocate de rumegus si de fragmente din lemnele taiate ilegal. Chiar si pe vremea lui Ceausescu, motii taiau pe ascuns lemne din padure.



Insa, dupa Revolutie, defrisarile ilegale au devenit un adevarat sport local. Abia acum se vad consecintele acestora.



Recent, un munte intreg s-a prabusit peste drumul care leaga comuna Baisoara de satul Muntele Baisorii. Calea de acces s-a surpat, iar paraul a fost gatuit si s-a format un adevarat lac de acumulare, inundand gospodariile motilor. Apele vijelioase ale torentilor care au provocat alunecarile de teren s-au scurs peste muntii golasi.



Si asta, pentru ca padurile care odinioara atenuau forta torentilor s-au transformat in cherestea.



"Beneficiarii" acestui dezastru ecologic nu sunt proprietarii fostelor paduri, devenite parloage, ci intermediarii care si-au umflat conturile dupa ce au cumparat la preturi de nimic cheresteaua taiata de satenii care au vandut lemnul ca sa isi poata asigura hrana de zi cu zi.



Control de la Ministerul Agriculturii si Padurilor la Baisoara



Directorul Directiei Silvice Cluj, Ioan Morar, admite ca in zona au avut loc defrisari insemnate. El a spus ca problemele sunt vechi si ca nu vor inceta atat timp cat oamenii nu au alte surse de venit decat vanzarea cherestelei.



Morar a mai spus ca din cauza taierilor ilegale, conducerea Directiei Silvice a schimbat intr-un rastimp extrem de scurt trei sefi de district silvic in zona Baisoara, insa fara nici un rezultat. El a adaugat ca institutia pe care o conduce administreaza doar 30-40 la suta din suprafata impadurita a comunei, iar restul este in grija Primariei.



Recent, situatia de la Baisoara a fost investigata de o comisie trimisa de ministrul Agriculturii si Padurilor, Gheorghe Flutur. Ioan Morar a mai afirmat ca de aceasta problema nu s-a ocupat Directia Silvica, ci Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic. Bilantul controlului nu a fost inca publicat.



Taieri ilegale de padure, aprobate de primar



Primarul comunei, Minodora Luca, a declarat ca pe suprafetele administrate de autoritatile locale nu ar fi probleme. Ea a mai afirmat ca cea mai mare cantitate de lemn exploatata anul acesta provine chiar de pe terenul Directiei Silvice. Este vorba de circa 4.000 de metri cubi, padure doborata de vant in zona Valea Vadului.



Minodora Luca a adaugat ca padurea de pe o jumatate de munte a fost culcata la pamant de furtuna. Ea a mai spus ca a mai aprobat taieri de lemne de pe suprafete mici, aflate in proprietatea oamenilor. Ea a completat, insa, ca toti aveau amenajamente silvice, adica proiecte de exploatare a cherestelei aprobate de specialisti.



Totodata, edilul a afirmat ca Primaria Baisoara detine circa 700 de hectare de padure in zona localitatii Muntele Baisorii, la care se adauga 250 de hectare de padure de conifere detinuta de composesorat ul satenilor din zona. Administratia locala mai este proprietara unei alte suprafete de 950 de hectare de padure aflata pe teritoriul comunei Valea Ierii.



In schimb, pe teritoriul Baisorii detin paduri alte entitati administrative, cum ar fi, de pilda, Primaria Cluj-Napoca. Aceste suprafete impadurite sunt cele mai expuse, pentru ca hotii de lemne prefera sa taie din ceea ce apartine statului.



Defrisarile ilegale, toate dupa acelasi calapod



Surse din interiorul Directiei Silvice sustin ca au identificat un adevarat tipar al exploatarilor ilegale de padure. Oamenii cer aprobari pentru asa-numitele "taieturi de curatire", adica doborarea arborilor bolnavi sau morti. Insa, ei doboara copacii de protectie forestiera.



Este vorba de arborii si de arbustii de la marginea padurilor, care ii protejeaza de vant pe arborii inalti si masivi din interiorul padurilor si care si-au pierdut partea de jos a coroanei.



Dupa disparitia perdelelor de protectie, arborii sunt doborati cu miile de furtuna, iar apoi angajatii Directiei Silvice nu pot sa faca altceva decat sa aprobe exploatarea copacilor cazuti.



Aceasta tactica s-a raspandit si pentru ca amenzile pentru nerespectarea conditiilor prevazute in autorizatii pentru taierile de igienizare sunt mici, mai ales ca arborii care compun perdelele de protectie forestiera nu au o valoare economica prea mare.



Astfel, amenzile variaza intre 400.000 si 25 de milioane de lei vechi, o suma derizorie pentru un proprietar de gater, mai ales ca acesta are varianta sa achite pe loc sau in termen de 48 de ore jumatate din minimul amenzii, adica doar 200.000 de lei vechi.



Baisoara Ð impanzita cu cabane ale VIP-urilor



Baisoara este un exemplu special pentru ca zona statiunii Muntele Baisorii a devenit o adevarata colonie de cabane ale VIP-urilor clujene. In luna mai, senatorul PRM Gheorghe Funar, a carui familie detine o casa de vacanta in zona, anunta ca o comisie de ancheta trimisa de ministrul Agriculturii, Gheorghe Fluture, va cerceta cazul taierilor ilegale de molizi de aici. Si asta, pentru ca suprafetele defrisate depasesc 100 de hectare de teren.



In urma unor furtuni produse in acest an au fost doborate, potrivit unor surse, circa 15 hectare de padure. Angajatii Directiei Silvice au raportat, insa, ca de fapt ar fi fost doborate circa 40 de hectare, dar de taiat, au fost taiate circa 100 de hectare de molid. Nu este pentru prima data cand se intampla asa ceva.



Din anul 2000, mai multe furtuni au doborat copacii batrani de pe unul dintre versantii Muntele Bocului, situat in apropierea statiunii. Angajatii Regiei Nationale a Padurilor au defrisat, insa, versantul aproape in intregime.



Tot in zona statiunii are o cabana fostul senator PD Iuliu Pacurariu, in prezent consilier al ministrului Administratiei si Internelor, Vasile Blaga. Un alt politician de top care are casa de vacanta la Baisoara este fostul prefect al judetului, presedintele executiv al PSD Cluj, Valentin Cuibus, in prezent director al Palatului Copiilor.



Seful Directiei Silvice Cluj, Ioan Morar, a afirmat ca, de fapt, supararea lui Gheorghe Funar nu este legata de protectia padurilor, ci de faptul ca drumul de acces spre cabana sa a fost avariat si umplut cu resturi de lemn dupa ce padurarii au transportat copacii doborati de furtuna, circa 1.000 de metri cubi. Insa, Baisoara nu este decat partea cea mai vizibila a aisbergului.



Padurari trimisi in judecata



Directorul Directiei Silvice a anuntat la mijlocul acestei luni ca mai multi padurari care nu pot justifica lipsa de lemn din ocoalele silvice vor fi deferiti Justitiei. Pana acum este vorba de cinci padurari angajati de Ocolul Silvic Gherla, insa au fost descoperite nereguli si la unitatile similare din Turda si Huedin.



Conducerea directiei, la randul sau, va lua masuri administrative impotriva padurarilor care nu pot justifica taierile masive de lemne, urmand sa se mearga pana la schimbarea acestora din functie.



Numai in primavara, inspectorii silvici au confiscat 589 de metri cubi de lemn. 350 de metri cubi de lemn fasonat a fost vandut unor firme cu mai mult de un miliard de lei. In paralel, vor continua retrocedarile de padure.



Ioan Morar a adaugat ca din cele 110.000 de hectare care se mai afla in administrarea institutiei pe care o conduce, autoritatile din domeniu vor mai pastra doar circa 80.000 Ð 75.000 de hectare.



De asemenea, exista alte 14.000 de hectare care au fost retrocedate prin sentinta judecatoreasca, dar care nu pot fi date in posesia proprietarilor. In comunele Floresti, Bobalna, Catcau, Unguras, Aschileu, Recea-Cristur, Baisoara si Feleacu, composesoratele formate din sateni nu au primit personalitate juridica.



In Ungurasu si Baciu exista persoane care nu accepta retrocedarea pe amplasamentele propuse de angajatii Directiei Silvice.



De asemenea, exista parohii ale mai multor culte precum si primarii de comuna care nu au incheiate contracte de administrare a padurilor cu nici un ocol silvic, de stat ori privat, si ca atare nu pot intra in posesia efectiva a suprafetelor impadurite.



Radiografia dezastrului



Din cauza defrisarilor, inundatiile din aceasta luna au facut ravagii in Muntii Apuseni. In comuna Iara exista opt localitati afectate, valoarea pagubelor fiind de 33,3 miliarde lei vechi. Pe raza teritoriala a comunei Viisoara a fost afectat centrul de comuna, au fost inundate 10 locuinte si 40 de anexe gospodaresti. Pagubele sunt in valoare de 0,5 miliarde lei.



Comuna Valea Ierii a fost salvata de o adevarata catastrofa doar datorita interventiei primarului, care i-a mobilizat pe sateni in plina noapte si cu ajutorul jandarmilor, locuitorii din Valea Ierii au reusit sa limiteze proportiile dezastrului. Valoarea pagubelor este de 45 de miliarde lei.



Comuna Baisoara a fost cea mai greu lovita. Opt localitati afectate : Baisoara, Muntele Sacel, Muntele Cacovei, Muntele Baisorii, Moara de Padure, Muntele Filii, Frasinet si Muntele Bocului. Patru localitati au ramas izolate rutier, iar sase nu au curent electric. 30 de persoane au fost evacuate. 40 de locuinte au fost inundate impreuna cu 90 de anexe gospodaresti.



10 poduri, sase podete, 10 punti, cinci strazi si 15 kilometri din doua drumuri comunale au fost distruse. Doua drumuri judetene sunt, de asemenea, distruse pe o lungime totala de doi kilometri. O retea de alimentare cu apa a fost distrusa, o alimentare independenta de apa, 16 kilometri de pe trei drumuri forestiere si sapte kilometri din doua retele electrice au fost distruse. Valoarea pagubelor se ridica la 55,4 miliarde lei.



Namolul si copacii au acoperit drumul spre Muntele Baisorii, iar albia paraului a fost schimbata si acum paraul curge pe un drum forestier. Un utilaj greu au fost rasturnat de ape.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















523 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by